177 matches
-
am arătat și mai sus, Însă de cele mai multe ori pentru a-l respinge. Iar ceea ce respinge În modul cel mai hotărât este intuiția mistică, căreia Îi opune intuiția rațională, discursivizată, chiar cu neajunsurile pe care le comportă de multe ori raționarea. Iată În acest sens un fragment dintr-o scrisoare din 1648 către același Jean de Silhon, membru al Academiei Franceze: „Toate cunoștințele ce le putem dobândi, fără șvreunț miracol, În această viață, despre Dumnezeu, se trag din raționament și din
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
sănătate pe care și-l permite societatea"29. Altfel spus, susține Green, agenții raționali din poziția originară ar alege ca principiu care să guverneze în numele dreptății distribuția serviciilor de îngrijiri medicale, tocmai idealul (suficientist al) egalității de acces. În urma adoptării raționării de tip maximin, ce urmărește ca fiecare individ să-și asigure pentru sine și pentru cei dragi cel mai mare posibil nivel minim de îngrijiri medicale, observă Green, agenții din poziția originară ar respinge atât distribuția de tip utilitarist a
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
ai bunăstării (well-being) umane: securitatea personală împotriva violenței, respectul pentru sine și pentru cetățeni, abilitatea de a se atașa și de a beneficia din atașamentul față de ceilalți (în special în copilărie), autonomia cu privire la deciziile despre propriul viitor și abilitățile de raționare. Aceste dimensiuni, consideră Powers și Faden, reprezintă aspecte esențiale pentru bunăstarea oricărui individ, oricare ar fi țelurile sau interesele sale particulare. Spre deosebire de Sen, Nussbaum sau Anderson, Powers și Faden, cred că dreptatea socială cere ca indivizilor să li se garanteze
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
ducă"44. Ceea ce cere, în esență, dreptatea din perspectiva prioritarianismului este ca persoanele care o duc cel mai rău în cadrul societății să o ducă cel mai bine posibil în termeni absoluți ai bunăstării. Unul dintre cele mai celebre rezultate ale raționării de tip prioritarian asupra exigențelor dreptății sociale este principiul rawlsian al diferenței. Conform acestui principiu, inegalitățile sociale și economice sunt drepte atâta vreme cât ele sunt "în cel mai mare beneficiu, consistent cu principiul investițiilor juste, al celor mai puțin avantajați"45
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
deduceri și știința justei înaintări sau procedări în cunoaștere"13. În „Logica de la Port-Royal” din 1662, Antoine Arnould și Pierre Hicole consideră logica „arta de a gândi”ca arta a concepției și conceptualizării, ca artă a judecării, ca arta a raționării, respectiv ca artă a ordonării 14. Cea mai recenta și mai bine motivată diviziune a logicii pe firul operațiilor spiritului și al stilurilor culturii o realizează Constantin Noica în lucrarea "Scrisori despre logica lui Hermes". După gânditorul român, logica este
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
deduceri și știința justei înaintări sau procedări în cunoaștere"13. În „Logica de la Port-Royal” din 1662, Antoine Arnould și Pierre Hicole consideră logica „arta de a gândi”ca arta a concepției și conceptualizării, ca artă a judecării, ca arta a raționării, respectiv ca artă a ordonării 14. Cea mai recenta și mai bine motivată diviziune a logicii pe firul operațiilor spiritului și al stilurilor culturii o realizează Constantin Noica în lucrarea "Scrisori despre logica lui Hermes". După gânditorul român, logica este
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
rezumă la modificarea unei opinii printr-o dublă acționare − la nivelul rațiunii și la cel al afectelor. "Pătratul resurselor persuasive"543 realizează o posibilă încadrare a instanțelor discursive, cu următoarele categorii: "a vorbi frumos și corect", care conține probe, argumentarea, raționarea; "mecanisme de influențare", în care figurează abilitățile, seducția, viclenia, manipularea; "acte de limbaj și interacțiuni", ce cuprinde cuvintele, gesturile, schimburile, ritualurile și "ascendent personal", care include credibilitatea, notorietatea oratorului. 6.3.1. Legitimitatea seducției Seducția a fost considerată, în general
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ea îi apare filosofului opresivă și constrângătoare. Înlocuirea sa cu o logică a ambivalenței i se pare a fi o acțiune cel puțin terapeutică, dacă nu chiar extrem de productivă la nivelul limbajului. Această "destabilizare" a structurilor și cadrelor vechi de raționare este realizată de către noțiunea de seducție, care acționează printr-o diminuare vizibilă a logicii noncontradicției, determinând atracția termenilor opuși, "derutarea" lor reciprocă prin operația de deturnare a sensului din matricea sa. Această mișcare discursivă vine să ateste un întreg deziderat
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în dauna logos-ului; valorizarea vechiului în detrimentul noului; pledoaria pentru creștinătatea istorică și nu pentru statul modern, pentru comunitatea fraternă împotriva socialismului juridic, pentru inconștientul genial împotriva conștiinței sterile, pentru trecutul mitic împotriva viitorului utopiilor raționale, pentru imaginația poetică împotriva raționării reci. (2, p. 123) Rupându-se de romantism, W. Dilthey a susținut dualitatea dintre natură și trăire în teoria cunoașterii și dualitatea dintre științele naturii și științele spiritului în epistemologie. Prin trăire el apăra domnia eu-lui primordial, a interiorității și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
fi făcut posibile. Dennett atribuie selecției naturale un rol crucial „în analiza oricărui eveniment biologic, la orice scară, de la aceea a primei macromolecule care se înmulțește singură“. Iar acțiunea principiului selecției naturale el o înfățișează drept „un poces algoritmic“. Caracterizând „raționarea adaptativă“ drept „inima și sufletul biologiei evoluției“, Dennett afirmă că a o deplasa din locul ei central „ar însemna prăbușirea darwinismului, a tuturor științelor vieții și a medicinei“. Într-un mod asemănător s-a exprimat și Dawkins. El a încheiat
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
care ar putea deveni părinți. * Eutanasia. Autorii "tradiționaliști" consideră că eutanasia este o decizie criminală. Adepții modernizării morale și juridice argumentează în schimb că un trup susținut vegetativ, prin intermediul unor aparate mecanice, și lipsit de voință, deci de capacitate de raționare, nu mai reprezintă o persoană umană. (În termeni clasici, acesta iese de sub incidența drepturilor naturale.) Mai mult, o persoană conștientă care decide totuși să ceară propria eutanasiere ar trebui susțin apărătorii eutanasiei să fie considerată responsabilă iar decizia ei ar
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
o pînză, lumina dintr-o sală de cinema întunecoasă, și ei trebuie să folosească acest material pentru a stabili structura textului. Faptul că un text poate fi divizat în trei straturi este o supoziție teoretică bazată pe un proces de raționare, pe care l-am rezumat mai înainte. Doar stratul textual, inclus în sistemul de semne al limbii, în imaginile vizuale, sau în orice altceva, este direct accesibil. Cititorul care dorește să analizeze un text va distinge straturile diferite ale unui
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
drepturi universale ar trebui să se extindă la toți membrii comunității umane, acestea erau mereu reziduale și secundare în raport cu cele particulariste. Men and Citizens este, printre altele, o scriere de recuperare. Ea caută să recupereze o filozofie politică bazată pe raționarea etică universală care a fost marginalizată progresiv în secolul al XX-lea, în special odată cu începutul Războiului Rece și hegemonia realismului. Mai precis, ea caută să recupereze și să reformuleze idealul stoic-creștin de comunitate umană. Dacă elemente ale acestui ideal
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Combinând impulsurile inclusive și pe cele democratice, etica discursivă oferă o metodă ce poate testa ce principii, norme sau aranjamente instituționale ar fi "la fel de bune pentru toți" (Habermas 1993: 151). În al treilea rând, etica discursivă este o formă de raționare moral-practică. Prin urmare, ea nu este ghidată doar de calcule utilitariste și nici de un concept impus de "viață bună"; mai degrabă, este ghidată de echitate procedurală. Ea este mai preocupată de metoda justificării principiilor morale decât de conținutul substanțial
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
autoritatea valorii, ca rezultat al consensului general, care se fixează în timp). De asemenea, de la Aristotel încoace, se distinge între argumentele întemeiate rațional și sofisme (fallacies) sau falsele argumente, care în accepțiunea contemporană nu se mai referă la eroarea de raționare, ci la eroarea de argumentare. Distincția în sine este irelevantă în ceea ce privește discursul polemic literar, pentru că aici parametrii de evaluare au în vedere depășirea dilemei adevărat fals sau corect-eronat în direcția unei probabilități impuse de caracterul doxologic. Observăm așadar că, dacă
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
care nu știe ce este cultura -, este ceea ce-i răspunde omului când se întreabă ce caută pe pământ". Un singur pământ, dar multe răspunsuri. Poate tot atâtea cât limbile: trei mii vorbite. Specia umană e una ca și facultatea de raționare. Dar umanitățile sunt plurale ca rațiunile de a trăi la fiecare nivel al arcei lui Noe. Răspunsul la "ce caut eu pe pământ?", întrebare de sens, îi unește pe oamenii de aici opunându-i altora, vecinii lor. Răspunsul la "suma
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ideologiei. Astfel, se susține că examinarea critică extinsă a textelor celor pe care Marx îi numește "ideologi" indică, la modul evident, ceea ce autorul consideră a fi problematic în metodele lor de gândire, concepând ideologia ca pe o practică definită de raționare și aflată într-o clară opoziție cu știința 87. Pe de o parte, ideologia se insinuează în societate pentru a servi intereselor de dominație ale clasei dominante și, pe de altă parte, ea nu are un caracter științific, din moment ce produce
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
pot să înțeleagă în mod colectiv propria lor situație de viață, limitele și posibilitățile acesteia" (György Markus, "On ideology-critique critically", în Thesis Eleven, No. 43, 1995, pp. 67-68). 87 "Diferența dintre ideologie și știință este o diferență între metodele de raționare și deci de cercetare. Ambele încep cu aceleași relații sociale, dar le tratează diferit" (Dorothy E. Smith, "Ideology, science and social relations. A reinterpretation of Marx's epistemology", în European Journal of Social Theory, No. 7 (4), 2004, p. 455
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
stil elevat, personalizat prin procedee gramaticale și expresivitate stilistică. În schimb, personajele epico-dramatice create "vorbesc și argumentează așa gândesc! într-un mod profund defectuos comenta Marta Petreu -; "erorile lor nu sunt simple greșeli de vorbire", ci "erori de judecare și raționare, așadar deficiențe de natură logică...". Printr-un discurs metatextual, alcătuit din aglomerări de clișee lirice și narative a argumentat cum nu ar trebui să se scrie. Simțul comicului ca instinct nativ, modurile comice, absurdul comic configurează detașarea creației caragialene de sub
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ale crucificatei Mirese a lui Cristos. 109. Și nu toată lumea observă acest lucru: se pare că, nefiind cedată puterii temporare decît numirea, iar Pontifului rămînîndu-i rezervată confirmarea, acest lucru nu va prejudicia prea mult libertatea ecleziastică. Dar acest mod de raționare care este în favoarea prezentei discipline, în timpuri mai bune nu ar însemna oare decît o acoperire a rănii și nu vindecarea ei o înșelătorie diplomatică, dacă îmi îngăduiți să spun așa? Mă îndoiesc puternic. Să vedem care era maniera de
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
timp atenția acestor creaturi, poate că ar mai avea o șansă. Ar trebui astfel să traverseze întreaga colonie propriu-zisă, să se depărteze de sectorul luptelor și să facă un ocol până la zona de aterizare. Bishop era deschis discuțiilor și sensibil raționării, așa cum îi stătea bine unui sintet. Poate că-l va convinge că toți ceilalați muriseră. Dacă ar reuși acest tur de forță semantic și sabotarea emițătorului-receptor al androidului astfel ca aceștia să nu poată să-i dezmintă afirmațiile, Bishop nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
căruia o proprietate a părților este extrapolată la întreg. Astfel, se extinde un deziderat valabil pentru o parte a societății (PSD) la nivelul întregului (România). Am evidențiat în cadrul acestui subcapitol câteva exemple de sofisme construite prin încălcarea regulilor formale ale raționării corecte. Frecvența acestora nu este una ridicată, întrucât, pe de o parte, textul jurnalistic nu este atât de structurat și nu se mulează pe canoanele raționamentelor formale și, pe de altă parte, întrucât jurnaliștii evită greșelile de această natură deoarece
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
54). În concepția naționalismului englez, națiunea era înțeleasă ca o "comunitate de indivizi liberi și egali", alcătuită din membrii raționali, autonomi, capabili să decidă în nume propriu. Decisivă a fost ideea că membrii comunității naționale, înzestrați fiind cu facultatea de raționare, beneficiază de drepturi egale de participare civică și politică. Mai mult, la baza naționalismului civic englez stă concepția că "împlinirea naturii umane implică participare politică" (Greenfeld, 1992, p. 30). Formele colectiviste ale naționalismului au apărut două secole mai târziu, în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ideologiei. Astfel, se susține că examinarea critică extinsă a textelor celor pe care Marx îi numește "ideologi" indică, la modul evident, ceea ce autorul consideră a fi problematic în metodele lor de gândire, concepând ideologia ca pe o practică definită de raționare și aflată într-o clară opoziție cu știința 23. Pe de o parte, ideologia se insinuează în societate pentru a servi intereselor de dominație ale clasei dominante și, pe de altă parte, ea nu are un caracter științific, din moment ce produce
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
indivizii pot să înțeleagă în mod colectiv propria lor situație de viață, limitele și posibilitățile acesteia" György Markus, "On ideology-critique critically," în Thesis Eleven (no. 43, 1995), 67-8. 23 "Diferența dintre ideologie și știință este o diferență între metodele de raționare și, deci, de cercetare. Ambele încep cu aceleași relații sociale, dare le tratează diferit" Dorothy E. Smith, "Ideology, science and social relations. A reinterpretation of Marx's epistemology," în European Journal of Social Theory (no. 7 (4), 2004), 455. 24
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]