21,599 matches
-
fără șă știm, liberi cugetători, nu-i așa? Adică, liberi cugetători și anticreștini, fiecare cu câte o pată neagră pe conștiință și cu câte o gaură a rațiunii în cap, fără o cunoaștere teologică, filozofică și științifică cu rigoare. Căci rațiunea fără cunoaștere teologică și științifică face atâtea găuri în cap și în inimă, până când ajungi să-ți vinzi singur capul cu prețul inimii și inima cu prețul capului. Cu alte cuvinte, Descartes prin axioma lui “gândesc, deci exist”, ne învăță
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
credință, fără mamă, fără tată, fără suflet și fără Dumnezeu. De fapt, de drept, de iure și de facto, Descartes, prin axioma lui “cuget, deci exist”, autorizează pe fiecare om în parte să aibă poziția lui proprie asupra propriei lui rațiuni. Ceea ce înseamnă în ultima instanță că fiecare om are dreptul să decidă singur propria lui soartă, și să-și urmeze fiecare destinul, cultura, religie, istoria și planeta pe care o dorește sau nu o mai dorește. Cu alte cuvinte, această
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
fără precedent în istoria universală. Adică, unul pentru toți și toți pentru unul. Și în final toți împotriva tuturor. “Te simți simplu sau multiplu? Nu știu”, zice (fiul ) Sfântul Augustin. Descartes pretinde că știe! Fără să simtă, face din Dumnezeu Rațiune și proclamă noua “știință universală. Dacă Descartes ar fi definit cu adevărat o conștiință universală, de grup, nu doar o conșțiință individuală și individualistă - sau măcar să fi postulat o “știința universală”, sub forma unor Idei nu neapărat clare și distincte
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
volumul Globul de cristal- ed. Anamarol București, readuc în atenția cititorilor o temă literară rarefiată în ultimul deceniu în literatura română. Fantasticul este gândit de estetică un mod particular de a percepe fapte, miraculos, inexplicabil din perspectiva logicii și a rațiunii. Spunea Adrian Marino: „Pentru ca fantasticul să-și impună regimul este nevoie de o adevărată fisură a ordinii existente, de o irupție directă, brutală și invincibilă a misterului în cadrul mecanismelor și previziunilor cotidiene ale vieții ,invazia sacrului în interiorul ordinii laice, profane
ELISABETA IOSIF- GLOBUL DE CRISTAL de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1428291389.html [Corola-blog/BlogPost/348683_a_350012]
-
-o cu drag, frumoasele tale plete, Și totuși, deși zorile zilei se lasă, de tine mi-e sete. La fereastră te văd cum tu pleci, iar trupul mi-e lânced, Deși, cu privirea te petrec, până dincolo de linia iubirii, Unde rațiunea se pierde topită de dorința neîmplinirii. E noapte Referință Bibliografică: E noapte / Claudia Bota : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2192, Anul VI, 31 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Claudia Bota : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
E NOAPTE de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/claudia_bota_1483136167.html [Corola-blog/BlogPost/377682_a_379011]
-
Care este scopul vieții? Ce înseamnă fericirea? Omul, înțeleptul, nu a putut răspunde convingător, nici cu viziunea filozofică umanistă și nici cu metode științifice. Numai Tu Doamne poți să-mi răspunzi. În fiecare din aceste întrebări găsim o unitate dintre rațiune și afect, pe baza cărora s-a încercat rezolvarea - evident pentru momentul istoric respective - dilemele veșnice ale destinului uman, pe care le găsim în întrebările respective. Cred că răspunsul la aceste întrebări le vom afla, numai atunci, când Dumnezeu v-
O STAFIE TULBURĂ SPERANȚA, PIESĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1455427806.html [Corola-blog/BlogPost/373722_a_375051]
-
de tipul Remus Cernea, în loc de a vota oameni serioși, pragmatici, încercați de viață, cu un palmares incontestabil de realizări în viața personală, profesională ori în societate. Votăm partide politice în loc de a vota independenții. Votăm după instinct în loc de a vota după rațiune. Nu dorim să denigram. Pe lînga identificarea deficiențelor democrației române, însă, trebuie să înțelegem, în același timp, că democrația română nu e matură. Am putea chiar spune că e încă în fazele ei incipiente. Democrația română împlinește doar 26 de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/revolta-tinerilor-din-romania/ [Corola-blog/BlogPost/93892_a_95184]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > HĂITUIȚI DE CUVINTE Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1883 din 26 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Când suntem hăituiți și de cuvinte, Tranșați în „adevăr” sau „ficțiune”, Lipsiți de-un firicel de rațiune, Ciocnim paharul plin cu jurăminte. Purtăm la gât doar talismanul vorbei, Atingerea-i de gheață, ca oțelul. Ea se strecoară-n jur, precum prâsnelul, Și chiar imită-nțepătura cobrei. Dar așezând noi fraze pe tocilă - Țepușe vii, un armament - dezastru
HĂITUIȚI DE CUVINTE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1456502139.html [Corola-blog/BlogPost/383171_a_384500]
-
mulțumește cu descrierea genelor și cromozomilor umani”. În aceste împrejurări și condiții, o carte de cuvântări apologetice își atinge scopul în măsura în care pune în evidență atât argumentația rațională a existenței și cunoașterii lui Dumnezeu cât și argumentația spirituală și duhovnicească. În timp ce rațiunea inteligentă obiectivează lumea și coboară pe Dumnezeu la nivelul cunoașterii raționale, cunoașterea duhovnicească înalță mintea omului să facă experiența întâlnirii personale cu Dumnezeu. Cunoașterea, în sens biblic și scripturistic, înseamnă experiența duhovnicească ce se realizează cu mintea ori cu inima
EPISCOPUL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/Doua_recenzii_dedicate_ps_parinte_vasi_stelian_gombos_1336633967.html [Corola-blog/BlogPost/358648_a_359977]
-
experiența întâlnirii personale cu Dumnezeu. Cunoașterea, în sens biblic și scripturistic, înseamnă experiența duhovnicească ce se realizează cu mintea ori cu inima în mediul întâlnirii personale cu și al unirii cu Dumnezeu. Devene clar, limpede și evident faptul că rostul rațiunii nu este acela de a se substitui cunoașterii duhovnicești ori spirituale, fiindcă mintea omenească nu poate cuprinde taina lui Dumnezeu, ci este chemată să cunoască pe Dumnezeu din lucrurile create ori să explice, pe cât este cu putință, caracterul spiritual al
EPISCOPUL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/Doua_recenzii_dedicate_ps_parinte_vasi_stelian_gombos_1336633967.html [Corola-blog/BlogPost/358648_a_359977]
-
ele pe înțelesul tuturor: El spunea că “în optică, adică știința despre lumină, se cunosc legile interferenței luminii. Se întâmplă uneori, când se întâlnesc două raze de lumină, în așa fel încât ele, în loc să întărească lumina, o slăbesc. Credința și rațiunea sunt ca două raze de lumină. Ele pot veni uneori într-o asemenea întâlnire, încât se slăbesc și se contrazic una pe alta, dar aceasta se întâmplă numai atunci când una sau alta se amestecă în câmpul de lumină al celeilalte
EPISCOPUL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/Doua_recenzii_dedicate_ps_parinte_vasi_stelian_gombos_1336633967.html [Corola-blog/BlogPost/358648_a_359977]
-
cum zice Tia Șerbănescu - nu modifică vârstele organismului oricât le-ar bruscă”. Legile firii nu țin cont de conveniențele sociale. Veronica se află la prima ei iubire aproape adolescentina, si ca orice adolescent sau tânăr, ascultă această chemare, dincolo de orice rațiune. Cu un tact deosebit, ea va ști totuși, ca în același timp să își respecte soțul și familia, dar și să dea frâu liber unei iubiri romantice. Până la moartea soțului ei, iubirea lor a fost pură și neîntinata. Între ea
CEA MAI FRUMOASĂ POVESTE DE IUBIRE A LITERATURII ROMÂNE: MIHAI EMINESCU – VERONICA MICLE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1422187485.html [Corola-blog/BlogPost/377048_a_378377]
-
fost matematicieni, fizicieni, chimiști, astronomi care au crezut în existența unui Creator, în existența lui Dumnezeu: Nicholas Copernic (sec. XV-XVI) - astronom polonez; Italianul Galileo Galilei (sec. XVII); René Descartes (sec. XVII) - matematician, filozof, om de știință francez călăuzit de lumina rațiunii; Blaise Pascal, contemporanul lui Descartes; filozoful german Gottfried Leibniz (sec. XVII-XVIII); matematicianul Isaac Newton (sec. XVII-XVIII); James Clark Maxwell (sec. XIX) - fizician și matematician scoțian; Francezul Louis Pasteur (sec. XIX) - chimist, microbiolog; Michael Faraday (sec. XIX) - mare fizician și chimist
BLAISE PASCAL SI CREDINTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1450817546.html [Corola-blog/BlogPost/366232_a_367561]
-
apologiei sale, cu toate acestea se disting două teme mari: „Mizeria omului fără Dumnezeu” și „Fericirea omului cu Dumnezeu”. Om practic fiind și extrem de rațional, Pascal arată limitele intelectului uman, afirmând că omul este înșelat: „imaginația ne înșală, simțurile înșelă rațiunea, rațiunea duce în eroare simțurile”. În fața rațiunii limitate situează infinitatea cosmosului, omul aflându-se între două infinituri, și având convingerea că omul nu va ajunge niciodată să cunoască infinitul mare, dar nici pe cel mic. Omul se zbate între pasiune
BLAISE PASCAL SI CREDINTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1450817546.html [Corola-blog/BlogPost/366232_a_367561]
-
sale, cu toate acestea se disting două teme mari: „Mizeria omului fără Dumnezeu” și „Fericirea omului cu Dumnezeu”. Om practic fiind și extrem de rațional, Pascal arată limitele intelectului uman, afirmând că omul este înșelat: „imaginația ne înșală, simțurile înșelă rațiunea, rațiunea duce în eroare simțurile”. În fața rațiunii limitate situează infinitatea cosmosului, omul aflându-se între două infinituri, și având convingerea că omul nu va ajunge niciodată să cunoască infinitul mare, dar nici pe cel mic. Omul se zbate între pasiune și
BLAISE PASCAL SI CREDINTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1450817546.html [Corola-blog/BlogPost/366232_a_367561]
-
două teme mari: „Mizeria omului fără Dumnezeu” și „Fericirea omului cu Dumnezeu”. Om practic fiind și extrem de rațional, Pascal arată limitele intelectului uman, afirmând că omul este înșelat: „imaginația ne înșală, simțurile înșelă rațiunea, rațiunea duce în eroare simțurile”. În fața rațiunii limitate situează infinitatea cosmosului, omul aflându-se între două infinituri, și având convingerea că omul nu va ajunge niciodată să cunoască infinitul mare, dar nici pe cel mic. Omul se zbate între pasiune și rațiune, prima îl apropie de condiția
BLAISE PASCAL SI CREDINTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1450817546.html [Corola-blog/BlogPost/366232_a_367561]
-
duce în eroare simțurile”. În fața rațiunii limitate situează infinitatea cosmosului, omul aflându-se între două infinituri, și având convingerea că omul nu va ajunge niciodată să cunoască infinitul mare, dar nici pe cel mic. Omul se zbate între pasiune și rațiune, prima îl apropie de condiția animalelor, rațiunea îl face conștient de superioritatea sa în lume, dar și de inferioritatea în raport cu divinitatea. Interesant este faptul că, pentru el, o cunoștință a omului are o mai mare importanță decât știința abstractă, adică
BLAISE PASCAL SI CREDINTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1450817546.html [Corola-blog/BlogPost/366232_a_367561]
-
situează infinitatea cosmosului, omul aflându-se între două infinituri, și având convingerea că omul nu va ajunge niciodată să cunoască infinitul mare, dar nici pe cel mic. Omul se zbate între pasiune și rațiune, prima îl apropie de condiția animalelor, rațiunea îl face conștient de superioritatea sa în lume, dar și de inferioritatea în raport cu divinitatea. Interesant este faptul că, pentru el, o cunoștință a omului are o mai mare importanță decât știința abstractă, adică, este mai important să ajungi la o
BLAISE PASCAL SI CREDINTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1450817546.html [Corola-blog/BlogPost/366232_a_367561]
-
un mijloc între nimic și tot”. Folosind altă temă, aceea a condiției modeste a omului, exprimă: „Omul nu este decât o trestie, cea mai slabă din natură, dar o trestie care gândește”. Măreția și demnitatea omului constă în gândire, în rațiune: „Demnitatea nu trebuie să mi-o caut nicidecum prin întindere, ci prin buna rânduială a gândirii mele. În întindere universul mă cuprinde și mă înghite ca pe o nimica toată, prin gândire, eu îl cuprind”. Blaise susținea că nu este
BLAISE PASCAL SI CREDINTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1450817546.html [Corola-blog/BlogPost/366232_a_367561]
-
de rând sunt în mirare față de filosofi, filosofii sunt puși în mirare de creștini”, fiindcă un act de milă presupune o cunoștință mai adâncă decât o face chiar teoria filosofică a naturii omului”. Considera că toată demnitatea noastră constă în rațiune, dar admitea și cunoștința intuitivă a inimii. Această concepție l-a apropiat de episcopul, filosoful, doctor al Bisericii născut în nordul Africii - Fericitul Augustin (354-430), cel care spunea că istoria este „tămăduitoare”, în sensul drumului către binele omenirii. Referitor la
BLAISE PASCAL SI CREDINTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1450817546.html [Corola-blog/BlogPost/366232_a_367561]
-
Bisericii născut în nordul Africii - Fericitul Augustin (354-430), cel care spunea că istoria este „tămăduitoare”, în sensul drumului către binele omenirii. Referitor la cunoștința inimii, Pascal afirma: „Le coeur a ses raisons que la raison ne connaît pas” (Inima are rațiuni pe care rațiunea nu le cunoaște). Dând importanță inimii, a putut cunoaște adânc natura omului și a putut ajunge la convingerea că perfecțiunea morală interioară, valorează mai mult ca orice știință, Religia creștină corespunzând inimii, în viziunea sa. Credința aparține
BLAISE PASCAL SI CREDINTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1450817546.html [Corola-blog/BlogPost/366232_a_367561]
-
nordul Africii - Fericitul Augustin (354-430), cel care spunea că istoria este „tămăduitoare”, în sensul drumului către binele omenirii. Referitor la cunoștința inimii, Pascal afirma: „Le coeur a ses raisons que la raison ne connaît pas” (Inima are rațiuni pe care rațiunea nu le cunoaște). Dând importanță inimii, a putut cunoaște adânc natura omului și a putut ajunge la convingerea că perfecțiunea morală interioară, valorează mai mult ca orice știință, Religia creștină corespunzând inimii, în viziunea sa. Credința aparține inimii, și pentru
BLAISE PASCAL SI CREDINTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1450817546.html [Corola-blog/BlogPost/366232_a_367561]
-
că perfecțiunea morală interioară, valorează mai mult ca orice știință, Religia creștină corespunzând inimii, în viziunea sa. Credința aparține inimii, și pentru a-l cunoaște pe Dumnezeu este nevoie de un mediator, acesta fiind Iisus Hristos. Pascal nu era ostil rațiunii, ci doar excesului ei. Pentru el, religia creștină corespundea inimii și pentru a convinge pe alții, Pascal s-a folosit de un procedeu rațional: „Este mai bine să pariezi că există Dumnezeu, decât că nu există: dacă nu există și
BLAISE PASCAL SI CREDINTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1450817546.html [Corola-blog/BlogPost/366232_a_367561]
-
nu există: dacă nu există și ai pariat că există, nu pierzi nimic, dacă există și ai pariat că nu există, ai pierdut totul”, pariul fiind de fapt o demonstrație pentru cei ce nu pot fi convinși altfel decât prin rațiune, neavând înțelegerea inimii pe care o poartă în trup. Aprofundând gândurile și cuvintele acestui filosof, ne dăm seama că el nu poate fi privit doar ca om al trecutului, ci mai degrabă al viitorului. Credem sau nu credem, întrebarea existenței
BLAISE PASCAL SI CREDINTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1450817546.html [Corola-blog/BlogPost/366232_a_367561]
-
întreaga asociație a revoluționarilor aceea de a-l avea în rândurile sale pe Alexandru Arșinel? A-l exclude dușmănos pe maestru este o măsură maximă a neînțelegerii faptului că istoria e cea mai mare, ea îi cuprinde pe toți, iar rațiunea e forța universală al cărei drum trece prin minte și duce la biruință. În istoria României, fără îndoială, cu vrerea sau fără vrerea unora sau altora, maestrul Alexandru Arșinel va rămâne un revoluționar care nu a luptat o zi, ci
ALEXANDRU ARŞINEL. REVOLUŢIE ŞI ONOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1442223308.html [Corola-blog/BlogPost/347169_a_348498]