3,196 matches
-
Măcar ați făcut niște copii xerox ale textului?”, am mai întrebat. Da, făcuse, așa că la plecare am luat și eu una, am băgat-o în buzunar și la lift i-am spus: „Domnule Alexianu, eu nu i-am promis nimic rabinului Șafran!” Și m-am grăbit să public de mai multe ori acel înscris, am avut grijă să afle și Eminența sa de publicarea textului, mam bucurat să văd că a mai trăit ani buni după aceea și că nu a
Wilhelm Filderman şi Alexandru Şafran, cei mai importanţi evrei din România, despre „holocaustul” din Transnistria. In: Editura Destine Literare by Ion Coja () [Corola-journal/Journalistic/97_a_206]
-
mi s-a părut că dovedea o tare firavă și precară credință în Dumnezeu. „Nu cumva o fi ateu?!”, m-am întrebat, căci acest comportament este tipic pentru cine nu crede în viața și judecata de apoi. Mă rog, dacă rabinul Șafran chiar se închină la același Dumnezeu ca și mine, mi-am zis, înseamnă că mai mult se teme de oamenii de aici, de pe pământ, decât de Dumnezeu Cel de dincolo, ceea ce pentru un rabin mi se pare grav, grav
Wilhelm Filderman şi Alexandru Şafran, cei mai importanţi evrei din România, despre „holocaustul” din Transnistria. In: Editura Destine Literare by Ion Coja () [Corola-journal/Journalistic/97_a_206]
-
de apoi. Mă rog, dacă rabinul Șafran chiar se închină la același Dumnezeu ca și mine, mi-am zis, înseamnă că mai mult se teme de oamenii de aici, de pe pământ, decât de Dumnezeu Cel de dincolo, ceea ce pentru un rabin mi se pare grav, grav de tot!... Firește, normal, adică creștinește și onorabil, era ca acea declarație Alexandru Șafran s-o fi dat în 1946, la proces! La „Procesul Marii Trădări Naționale” unde a fost invitat ca martor al apărării
Wilhelm Filderman şi Alexandru Şafran, cei mai importanţi evrei din România, despre „holocaustul” din Transnistria. In: Editura Destine Literare by Ion Coja () [Corola-journal/Journalistic/97_a_206]
-
se fereau să-l ajute!... Cu toate acestea, mai bine mai târziu decât niciodată: declarația rămâne extrem de utilă, căci mai salvează ceva, ceva foarte important: Onoarea familiei Alexianu și a Neamului românesc. Dar nu mă împac nici azi cu cererea rabinului: mărturia sa să-și producă efectele numai după moartea sa, când nimeni nu-i mai poate reproșa că a pus principiile morale mai pre sus de orice... De orice interese naționale sau cum le-or fi numind cei care, după
Wilhelm Filderman şi Alexandru Şafran, cei mai importanţi evrei din România, despre „holocaustul” din Transnistria. In: Editura Destine Literare by Ion Coja () [Corola-journal/Journalistic/97_a_206]
-
mai trăia, cu jigniri și acuze netrebnice. Zău că-mi pare rău că m-am băgat, dar de unde era să știu eu că bunul Dumnezeu îi va da destule zile dlui Alexianu?! Și mai ales de unde să știu că declarația rabinului șef, a marelui rabin, nu va avea nici o urmare pentru mercenarii Holocaustului?! Crezusem, naivul sau imbe cilul de mine, că în felul acesta, cu un document atât de clar și de autorizat, se va pune capăt balivernelor inventate de toți
Wilhelm Filderman şi Alexandru Şafran, cei mai importanţi evrei din România, despre „holocaustul” din Transnistria. In: Editura Destine Literare by Ion Coja () [Corola-journal/Journalistic/97_a_206]
-
și acuze netrebnice. Zău că-mi pare rău că m-am băgat, dar de unde era să știu eu că bunul Dumnezeu îi va da destule zile dlui Alexianu?! Și mai ales de unde să știu că declarația rabinului șef, a marelui rabin, nu va avea nici o urmare pentru mercenarii Holocaustului?! Crezusem, naivul sau imbe cilul de mine, că în felul acesta, cu un document atât de clar și de autorizat, se va pune capăt balivernelor inventate de toți specialiștii în istoria PCUS
Wilhelm Filderman şi Alexandru Şafran, cei mai importanţi evrei din România, despre „holocaustul” din Transnistria. In: Editura Destine Literare by Ion Coja () [Corola-journal/Journalistic/97_a_206]
-
a cărei copertă interioară, cum spuneam, să lase prețioasa inscripție. Merita, aș zice, s-o sape în piatră sau aramă, pentru a-i da și eternitatea materială. Dar și mai bine S-a gândit Cine S-a gândit ca mâna rabinului să apuce taman cărticica, cunoscuta, semnată de Wilhelm Filderman (în colaborare cu Sabin Mănuilă), unde, în concluzia celor prezentate, se afirmă că - și citez din memorie, „România este țara în care au supra viețuit cei mai mulți evrei!” Coincidență mai semnificativa e
Wilhelm Filderman şi Alexandru Şafran, cei mai importanţi evrei din România, despre „holocaustul” din Transnistria. In: Editura Destine Literare by Ion Coja () [Corola-journal/Journalistic/97_a_206]
-
de protecție socială ca și cetățenii români. l Protestatari bulgari au incendiat, la Sofia, o spânzurătoare, pentru a-și arăta dezacordul profund față de sentința de condamnare la moarte a celor cinci surori medicale bulgare, pronunțată în Libia. l În Piața Rabin din Tel Aviv s-au adunat peste 150 000 de protestatari, care au cerut evacuarea completă a Gazei de implantările evreiești și reluarea negocierilor de pace cu palestinienii. l Președintele american, George W. Bush, și premierul britanic, Tony Blair, au
Agenda2004-21-04-saptamana () [Corola-journal/Journalistic/282456_a_283785]
-
poeziei de limbă română a coreligionarilor prin febrila alternare, confruntare între rațiunea practică și rațiunea inimii sau vocea interioară. Semnale ale integrării în patria adoptiva se dau atât prin poemul ce deschide antologia, "Bunicul frunzelor", un omagiu adus lui Ithak Rabin, asasinatului simbol al păcii, cât și prin textul de încheiere, "Recunoaștere". Formal vorbind, avem de-a face cu o poezie modernă, alertă, accidentată că relief prozodic, tentata mai mult de comunicare și identificare prin recurs la idee, scenariu pilduitor, imperativ
Retragerea în poem by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17677_a_19002]
-
LANC cerînd, chiar, reintroducerea în Constituție a articolului 7 care sancționa neacordarea drepturilor politice evreilor. Guvernul a respins cererile studenților (ale căror agitații au înghețat anul universitar 1922-1923), iar gruparea codrenistă din LANC a inițiat un complot pentru asasinarea unor rabini, bancheri evrei, jurnaliști și cîțiva miniștri în funcțiune. Poliția a aflat de complot și autorii lui au fost arestați. Dar complotiștii și-au atins scopul: mișcarea studențească antisemită a renăscut și dat fiind achitarea lor de către jurați (inclusiv, apoi, a
Cea mai bună exegeză a legionarismului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17282_a_18607]
-
antisemiți abate atenția de la cei reali, ba chiar se întâmplă să-i și prezinte pe unii dintre aceștia drept ocrotitori ai evreilor. D-na Ileana Vrancea exemplifică această anomalie cu proclamarea unor N. Ceaușescu și A. Păunescu, de către fostul șef rabin Mozes Rozen, drept apărători ai intereselor evreilor din România. În cazul că ar simți vreun îndemn interior să se disculpe, dl Reichmann s-ar putea apăra de criticii săi răspunzând că în Le Monde el nu a făcut decât să
În plin absurd by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17277_a_18602]
-
lipsa de însemnătate a obsesiilor sale: "Asemenea priveliști uluitoare mă tulbură întotdeauna nespus. Misiunile încredințate de Sinedriu și chiar dorința mea de a sluji dreptatea mi se par, dintr-odată, neînsemnate". Îndoiala îi este întreținută de Rabi Abiatar, el însuși rabin și om al Legii, autor al unor misterioase tăceri, mestecând în permanență o plantă cu miros piperat. Rabi Abiatar, cel care "pune doar întrebările", semnalează tacit un fenomen interesant: uneori ispititorii se nasc chiar în interiorul Legii, condamnată să-și genereze
Un nou Saul by Simona Drăgan () [Corola-journal/Journalistic/17410_a_18735]
-
nu este greu de semnalat și, de altfel, postfața semnată de Mircea Martin pune explicit această problemă. Protagonistul se raportează la episodul Golgotei (la care, de altfel, nu a asistat direct) ca la un moment cheie al existenței sale. Apariția "rabinului trădător", a "străinului" niciodată numit, îi dezvăluie pas cu pas datele de ales și îi impune cu necesitate traiectul simbolic. Tocmai aici semnalăm poate un neajuns al romanului, în această logică a convertirii, care urmează nesmintit toate etapele unei rețete
Un nou Saul by Simona Drăgan () [Corola-journal/Journalistic/17410_a_18735]
-
pieirea. Cu greu s-ar putea concepe o viață mai sumbră și mai înspăimîntătoare; ea aduce însă cu lumea medievală, bîntuita la rîndu-i de crime și orori, din Andrei Rubliov. În locul pictorului de biserici, la Sînger avem un bătrîn evreu, rabinul Ben Dosa, care se străduiește să aducă seninătatea credinței între acești barbari disperați. Ben Dosa e o figură impresionant de luminoasă în această lume a tenebrelor: de meserie cizmar, el e cel ce vine de departe, de altundeva, eroul civilizator
Fascinatia ororii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17939_a_19264]
-
si evreul devine, la rîndul său, pricina de noi izbucniri de ură și violență. Sfîrșitul lui tragic e grăbit de apariția unui personaj care incearca și el să răspîndească între oameni credință, numai că de data această credință creștină. Spre deosebire de rabin, însă, care împărtășea o religie fără a sabota în același timp altele, mesajul creștin al episcopului Mieczyslaw este, implicit, tot un îndemn la ură: din povestea fiului lui Dumnezeu, așa cum e ea împărtășită de episcop, nu rezultă decît un singur
Fascinatia ororii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17939_a_19264]
-
frenetic, cu simțurile trezite, pînă la moarte. Un factor de echilibru, de control, o prezență constantă aproape, un om care veghează, care se roagă și care pendulează între textele sfinte, litera lor și realitatea, pentru liniștea și ușurarea tuturor este Rabinul lui Sergiu Tudose.
Nopti cu demoni si Chagalli by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18055_a_19380]
-
România, preciza că "de atunci, ovreiul fără barbă, fără perciuni, fără ghetto și maltratat cu o splendida insistența - a rămas ovrei și încă sionist. Adică o religie fără ritual, fără carne Kuser, fără spălare pe mîini, fără cabala și fără rabin obligatoriu. Evreii au devenit sioniști în Italia ferice că și în România". Polemiza, tot în 1919, cu ziarul liberal Viitorul, stăruind asupra inconsistentei conceptului de rasă. Ba chiar, pornind de la cercetări ale unor antropologi, punea la îndoială caracterul semit al
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
nimic din domeniul eposului popular sau chiar cult, de pe întreg pămîntul, si ingenuitate bulversantă. Carrière e un erudit, înainte de orice, pentru că a fi capabil să istorisești snoave cu Nastratin Hogea laolaltă cu povestiri africane, pilde buddhiste sau basme/ bancuri cu rabini, e o performanță pe care autorul nu se sfiește să o exhibe, perfect conștient că își năucește auditoriul. Dar plăcerea istorisirii, entuziasmul deloc disimulat al povestașului, cum îi spuneam, au parcă acea naturalețe a unui prim povestitor, de va fi
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
ci se pot suprapune cu un rost anume. Lévinas, născut Levin într-o familie evreiască tradițională din Lituania (preiau datele furnizate de Ticu Goldstein), în 1905, a cunoscut o Rusie țarista bîntuita de pogromuri, dar luminată totodată de învățăturile unor rabini înțelepți, o Germanie descoperită mai întîi livresc, prin Goethe și părăsita destul de repede din motive evidente, apoi o Franța "cosmopolita și liberală" în care îl așteptau filozofia lui Bergson, dar și amiciția lui Maurice Blanchot, si apoi din nou Germania
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
denunțând (pe bună dreptate, dar asimetric) extrema dreaptă românească din deceniul patru și influența ei nefastă asupra unor intelectuali români, fără să denunțe și manifestările la fel de regretabile ale extremei stângi. (Tot Z. Ornea este însă cel care a sancționat inițiativa rabinului Moses Rosen de a cere interzicerea tipăririi publicisticii "antisemite" a lui Mihai Eminescu și aceasta nu oricând, ci în timpul regimului Ceaușescu, care promova cu adevărat antisemitismul, făcându-l pe un om de cultură de valoarea lui Z. Ornea să se
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
și de urme de degete. Dincolo de fereastră - noaptea. Numai preotul doarme și, în spatele lui, în spatele casei sale - vidul, spiritele. Dar unchiul meu cînta la vioară. El, care toată ziua duce vacile în staul sau le mulge, înnodîndu-le picioarele, cînta cîntecul rabinului. Și e prea puțin important cum cînta! Eu surîd, încerc vioara, îi caut prin buzunare, sar pe nasul lui. El bîzîie ca o muscă. Doar capul meu zboară încetișor prin cameră. Plafonul transparent. Nori și stele albastre pătrund o dată cu mirosul
Spovedania unui înger by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16880_a_18205]
-
Cam la fel se întîmplă cu o altă trăsătură socotită specifică evreului, aceea care îl înfățișează exuberant pilos (păr, barbă și perciunii rituali). Evreul galițian, ajuns în principatele române, întruchipa aceste trăsături și Kogălniceanu, în 1860, într-o circulară trimisă rabinilor din Moldova aprecia că acest port polonez este o cauză a prejudecăților naționale și al glumelor usturătoare ce se manifestă în țară. În obiceiul iudeofobilor zgîlțîirea evreului de barbă și perciuni nu era, totuși, un simplu amuzament. Dar, aici, nu
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
șaptezeci, că autorul nostru nu-și ascunde evreitatea, ba chiar o cultivă, preocupat fiind de înfățișările ei totdeauna tragice. Colabora, deci, de aceea, la "Revista Cultului Mozaic" și, deși nu-i accepta toate opiniile, se lăsa văzut în compania fostului rabin șef Moses Rosen. Ba chiar la Berlin, o vreme, la început, a locuit într-un Cămin al Comunității Evreiești de acolo, participînd diminețile toate și sîmbăta - mi-a spus-o - la rugăciune, mult prețuit pentru calitatea sa de Cohen (Nu
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
n-a murit. Cristalul ne pîndește. Între patru Pereți de-alcov oglinda de apare, Nu-s singur. Mai e unul. Duplicare. Reflex ce iscă-n zori un tainic teatru. Se-ntîmplă tot, nimic nu ne-amintim În aste cabinete cristaline, Precum rabini fantastici, tomuri fine, Din dreapta înspre stînga urmărim. Claudius, rege de o zi, visat, Că-i vis nu a simțit pînă-n chindia Cînd un actor pe scenă mișelia Cu artă silențioasă i-a jucat. Ciudat e că sînt visuri, că-s
Poezii de J.L. Borges by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/11961_a_13286]
-
păreau a face minuni(...). "Evreii nu au scris deloc împotriva mahomedanismului; ei nu nesocotesc mahomedanismul, ca doctrina noastră; explicația fiind evidentă: musulmanii nu fac un Dumnezeu din Isus Cristos (...). " După scrierea faimoasă Nissachon Vetus cunoaștem disputa ce avu loc între rabinul Zechiel și fratele dominican Pavel zis Ciriacul. Este vorba despre o conferință ținută de acești doi cărturari în anul 1263 în prezența lui dom Jacques, regele Aragonului și a reginei, soția sa. Această conferință este vrednică, foarte vrednică de ținut
Voltaire despre evrei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16036_a_17361]