408 matches
-
Timiș (fondul documentar), Arhiva Primăriei din Arad, Arhiva Primăriei din Timișoara, Arhiva Primăriei din Lugoj, Biblioteca Națională Széchenyi din Budapesta, Muzeul Comunităților Evreiești din București, Arhiva Federației Comunităților Evreiești din România, Arhivele Statului Ungar din Budapesta, Arhiva și Biblioteca Seminarului Rabinic din Budapesta, Muzeul Comunității Evreiești din Budapesta, Muzeul Comunității Evreiești din Belgrad. Vezi volumul: Victor Neumann, Istoria evreilor din România. Studii documentare și teoretice, Amarcord, Timișoara, 1996. Simon Dubnov, Istoria universală a poporului evreu, ediție prescurtată și prelucrată în limba
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
reglementează viața cultică În Iudeea la Începutul secolului al VII-lea Î.Hr. Ulterior este admisă În canon și literatura profetică, atât de importantă În perioada, de restriște, a exilului babilonian. Ageu, Zaharia și Malachia formează ultima serie (În viziunea rabinică) de profeți inspirați de către Duhul sfințeniei (ruah ha-qodesh). În perioada elenistică se vorbește despre structura tripartită a Bibliei ebraice: Pentateuhul (Torah); Profeții (Neviim); celelalte cărți sau hagiografii (Ketuvim). Urmează perioada „creștină”, când disputele asupra canonului Bibliei ebraice se radicalizează. Abia
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
fi situată Într-o singură regiune. Cercetătorii contemporani au scos În evidență caracterul dacă nu revoluționar, cel puțin Îndrăzneț al versiunii „celor șaptezeci”. Termenii grecești folosiți pentru echivalarea unor termeni teologici ebraici atestă o voință profundă de subminare a autorității rabinice, devenită sufocantă. Cert este că, Îmbrăcându-se În veșmântul limbii grecești, gândirea iudaică a cîștigat În amplitudine, evitând riscul unei Închideri, sterilizante, În sine. Odată cu traducerea Sfintelor Scripturi Într-o limbă universală, iudaismul Însuși a devenit „universal”. Numai că acest
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
cum, tânăr, tălmăcise atașat din Moriss Rosenfeld (pe care îl preia din idiș). Din André Spire a închegat, de altfel, un consistent volum de tălmăciri - Poeme evreiești (1930), după Poèmes juifs și Nouveaux poèmes juifs. Biblia, Thora, textele talmudice, tradiția rabinică, legendele hasidice își află, de asemenea, în A. un harnic colportor. Probabil stimulat de M. Dragomirescu, poetul încerca primele tălmăciri din Kohelet (Ecclesiast) în „Convorbiri critice” (1907). Psalmii, Proverbele, Ecclesiastul rămân ca sursă favorită de prelucrări, transpuneri, parafraze succesive. Modelul
AXELRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285509_a_286838]
-
dreptatea (Is 5,1-7). Parabola lui Isus i-a iritat pe mai marii preoților pentru că știau că parabola lui Isaia era îndreptată în special împotriva orânduirii templului. Putem nota această perspectivă în parafraza aramaică a lui Is 5, în interpretarea rabinică ulterioară și într-un sul de la Qumran (4Q500) ce datează din primul secol î.C. Era imposibil ca argumentul lui Isus să nu sară în ochi: din cauza răzvrătirii împotriva lui Dumnezeu, după cum o arată conspirația lor de a-l ucide
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
să fie adunate și puse într-o nișă sau într-un osuar. Această practică, numită și a doua înmormântare, se observă cu ușurință în săpăturile arheologice din mormintele evreiești din timpul lui Isus. De asemenea, e atestată și în literatura rabinică târzie: „Când carnea a putrezit, ei adunau oasele la un loc și le îngropau într-un loc potrivit” (Mișna, tratatul Sanhedrin 6.6); „Fiul meu, îngroapă-mă mai întâi într-o nișă. De-a lungul timpului, strânge oasele mele și
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
și pune-le într-un osuar, dar nu le aduna cu mâinile tale” (Semahot 12.9; cf. Semahot 3.2). Obiceiul de a lăsa un interval de douăsprezece luni de la prima la a doua îngropare este atestat și de literatura rabinică (cf. Talmudul babilonian, tratatul Qiddushin 31b). Regulile se schimbau în cazul ucigașilor care au primit pedeapsa capitală. Ei trebuiau să fie îngropați decent, dar nu într-un loc de cinste, ca de exemplu mormântul familiei. Această rânduială o învață cele
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
îngropat în mormântul familiei sale. Însă trupul său trebuia să fie pus într-una din grotele mortuare rezervate pentru astfel de persoane (cf. Mișna, tratatul Sanhedrin 6,5-6; Semahot 13.7), unde trebuia să rămână până la descompunerea cărnii. Un text rabinic se referă la această situație, făcând trimitere directă la o persoană care a fost răstignită: „Dacă cineva are o rudă care a fost răstignită în orașul său, acesta n-ar trebuie să mai locuiască acolo [...]. Până când? Până carnea se descompune
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
credința în înviere nu era atât de importantă, de centrală și vitală în perioada celui de-al doilea templu iudaic, precum era pentru primii creștini. Se pare că rabinii credeau în înviere, dar, cu excepția uneia sau două discuții, voluminoasele tomuri rabinice tratează în cea mai mare parte alte chestiuni. Spațiul și importanța date învierii nu se compară cu cele acordate altor argumente. În cazul manuscriselor de la Marea Moartă, se poate argumenta că scriitorii de la Qumran nici măcar nu credeau în înviere. Deși
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
în traduceri în diferite limbi (Sacchi 1981, 1989) - și de scrierile grupului de la Qumran, stabilit în apropiere de țărmul nord-occidental al Mării Moarte (Soggin 1995). Este vorba de texte care înfățișează un iudaism heterodox, dacă îl evaluăm după criteriile iudaimsului rabinic din secolul al II-lea d.C. După excluderea grupurilor care mai târziu vor fi definite „sectare”, credința lui Israel va fi deja, cu puține, dar importante variante (de exemplu, existența templului din Ierusalim, a cultului sacrificial celebrat de preoți și
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
cu alte cuvinte, lupta împotriva ipocriziei. De altfel, în Biblia ebraică, dar mai ales în codul „sacerdotal” al Pentateuhului, sunt descrise multe sacrificii și toate sunt reglementate cu precizie; pe de altă parte, știm din alte izvoare (Mișna, Talmud, comentariile rabinice antice, chiar și Noul Testament) că cultul sacrificial se desfășura în special la templul din Ierusalim, dar nu erau excluse probabil nici celelalte sanctuare, ca de exemplu la Șilo (cf. 6.1.b), unde erau oferite sacrificii animale (1Sam 2,12
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
existat această posibilitate, sâmbăta nu este încălcată” (Šabb. XIX,1, cf. Pes. VI,2). Motivația se baza pe spusele lui rabbi Simon ben Menasia: „sâmbăta a fost făcută pentru voi și nu voi pentru sâmbătă”, zicală înregistrată de un comentariu rabinic la Ex 31,31 (cf. Isus în Mc 2,27). Comunitatea de la Qumran pare să fi fost mult mai rigoristă cu privire la această chestiune: în afară de a-l lăuda pe Domnul, sâmbăta nu era permisă nicio acțiune. Sâmbăta a devenit progresiv semnul
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
inadmisibilitatea sa, lucru valabil și astăzi în unele biserici creștine; fariseii acceptau posibilitatea de se adapta în funcție de situație. O situație asemănătoare este descrisă cu privire la păstrarea sâmbetei, rigoristă pentru grupul de la Qumran, severă pentru farisei, mult mai deschisă pentru Isus: cazuistica rabinică despre respectarea sâmbetei (cf. 14.3.e) nu este legalistă, ci încearcă să se împotrivească tentativelor de încălcare, probabil frecvente, ale acelora care nu voiau să oprească lucrul în între-prinderile familiale. c) Esenienii sunt un alt grup în iudaismul mijlociu
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
5,5); în special Evanghelia după Ioan și tradiția ioaniană în general insistă asupra contrastului dintre „lumină” și „întuneric”. Și în interiorul sufletului omenesc se dă o luptă între două spirite, unul bun și altul rău, probabil, o anticipare a doctrinei rabinice despre impulsul bun și cel rău (ebr. jéșer țôb - jéșer ră’) din om care are puterea de a face să triumfe binele prin studiul Torei și prin faptele de milostenie. Dualismul metafizic afișat de credința acestui grup nu trebuie căutat
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
amenințau maternitatea era avortul. Împotriva acestui risc, în Mesopotamia sunt cunoscute „pietrele de sarcină” (aban erê) sau cele „de procreare” (aban alădi) care trebuiau să fie purtate de femei. Deși amuletele asemănătoare nu au un corespondent precis în Biblie, literatura rabinică ulterioară cunoaște existența unei „pietre de susținere” (’eben teqûmâ) care trebuia să le protejeze de la avort pe femeile însărcinate (cf. Levy, 1876, vol. I, p.12). Un alt semn al unei practici religioase orientate spre căutarea protecției împotriva avortului și
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
și-a făcut loc treptat cel care va personaliza viața evreiască În România timp de peste patru decenii: rabinul Moses xe "Rosen"Rosen. Născut În 1912, la xe "Fălticeni"Fălticeni, fiu al rabinului Avram xe "Rosen"Rosen, el Își Începe activitatea rabinică la xe "București"București, la sinagoga Malbim, pentru a prelua apoi Sinagoga Mare, una dintre sinagogile importante ale orașului. În toamna lui 1944, se reconstituie comunitățile, ce Își aleg conducerile după deja amintitul principiu „al cheii”. La propunerea Partidului Social-Democrat
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
puternic centru comunitar, cu zeci de sinagogi, rabini și alți slujitori ai cultului. Obiectivul său central era reconstituirea autorității comunitare și reintroducerea controlului comunitar În sfera religioasă. Între timp, el câștiga prestigiu, astfel că devine, În 1946, membru În Sfatul rabinic, iar În timpul lipsei din țară a rabinului-șef, Alexandru xe "Șafran"Șafran, xe "Rosen"Rosen va funcționa ca Înlocuitor al acestuia. Puterea a văzut În tânărul și energicul rabin xe "Rosen"Rosen un excelent tovarăș de drum. Trecutul său de
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
comuniști, pentru a contribui prin prestigiul lor la construirea unei credibilități și totodată a unei legitimități a Puterii recent instalate. În primele cicluri de conferințe, Îl găsim pe xe "Rosen"Rosen printre conferențiari, folosind un limbaj mai... puțin specific activității rabinice. Optimismul rabinului urca la cote Înalte, când descria cum „peste Întreaga Europă, suflă un vânt de primăvară adevărată, de optimism”. Sentimentele sale Îl așază alături de „marea oaste proletară, ce se afla În plinmers”1. Este clar că rabinul xe "Rosen
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
evreo-ortodoxă, ei au adus și supunerea fără limite față de conducător, care nu mai era rabinul-țadic, ci conducătorul politic. Prin educația primită, aceștia au fost pregătiți mental pentru ceea ce comuniștii numeau „disciplina de partid”. Nu Întâmplător, descendenți ai unor vechi familii rabinice vor deveni cei mai fanatici activiști și lideri comuniști. Mihai xe "Roller"Roller, cel care un timp a fost dictatorul noii istoriografii comuniste, cât și al Întregii vieți științifice, era descendentul unei vechi familii rabinice din xe "Buhuși"Buhuși, Ana
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
descendenți ai unor vechi familii rabinice vor deveni cei mai fanatici activiști și lideri comuniști. Mihai xe "Roller"Roller, cel care un timp a fost dictatorul noii istoriografii comuniste, cât și al Întregii vieți științifice, era descendentul unei vechi familii rabinice din xe "Buhuși"Buhuși, Ana xe "Pauker"Pauker, „Passionaria României”, era descendenta unei familii foarte religioase din Codăiești, un shtetel evreiesc din Înapoiata regiune a sudului xe "Moldovei"Moldovei, iar xe "Walter Roman"Walter Roman, important activist al Partidului, era
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
iar xe "Walter Roman"Walter Roman, important activist al Partidului, era urmașul unei familii religioase ce dăduse și un număr de rabini, din Bihor, regiune unde ortodoxismul era majoritar În lumea evreiască. Numai la prima vedere această migrare de la „curtea rabinică” În anturajul liderului de partid este „Împotriva naturii”. În fond, se păstra același tip de structură mentală, schimbându-se doar conținutul ideologic. Firește, nu toți activiștii comuniști evrei aveau ascendențe religioase, alții porneau, tocmai, de la polul opus, din familii ce
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Declarației din aprilie, cunoscută ca „declarația de independență” a P.C.R. În 1982 este Înlăturat din toate funcțiile, pe motiv că mai mulți membri ai familiei sale auemigrat. xe "Roller"Roller, Mihai (1908-1958) Născut la xe "Buhuși"Buhuși, Într-o familie rabinică. Activist al Partidului În perioada ilegalității. Fără a avea studii de specialitate, xe "Roller"Roller devine coorxe "Antonescu"donatorul politic al istoriografiei române. Membru al Academiei Române, responsabil al secției de știință a Comitetului Central. Autor al singurului manual de istorie
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
unui pamflet violent antisemit, ai cărui autori erau legați de conducerea P.C.R. și care preconiza un naționalism de tip fascistoid. xe "Rosen"Rosen, Moses David (1912-1994) S-a născut Într-o familie de rabini, la xe "Fălticeni"Fălticeni. Urmează cursuri rabinice la Yeshiva din Viena, și În paralel studiază dreptul la xe "București"București. Are vederi de stânga, este arestat În câteva rânduri și internat În lagărul de la xe "Târgu Jiu"Târgu-Jiu, unde Îi cunoaște Îndeaproape pe viitorii lideri ai României comuniste
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
președinte al Federației Comunităților Evreiești. Astfel, rabinul xe "Rosen"Rosen a devenit „singura voce” a lumii evreiești. Este ales În diverse foruri evreiești internaționale. Moare În mai 1994. xe "Șafran"Șafran, Alexandru (n. 1910) S-a născut Într-o familie rabinică, la xe "Bacău"Bacău. Devine, la 29 de ani, șef-rabin al evreilor din România. Are conducerea spirituală În cea mai grea perioadă a istoriei evreiești. În decembrie 1947 părăsește definitiv România, primind postul de șef-rabin al orașului xe "Geneva"Geneva
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
numitul „botez al prozeliților”, adică al păgânilor care îmbrățișau credința iudaică, se administra și copiilor. Și această practică vine în sprijinul ideii că, în Biserica creștină, copiilor nu li se putea refuza botezul<footnote Eminent cunoscător al teologiei și practicilor rabinice, Profesorul J. Jeremias, încă în anul 1938, a tipărit o lucrare intitulată: Hat die Urkirche die Kindertaufe geübt?, în care aduce probe documentare care arată că spre sfârșitul veacului I a. Chr., iudeii au ajuns la ideea că păgânii sunt
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]