4,689 matches
-
în seamă. ” Apoi îl spala cu apă caldă, îl învelea și îl așeza pe pat lângă mamă. În trecut, în lipsa cadrelor medicale avizate, moașa fricționa cu untdelemn sau rachiu tot corpul mamei, o încingea cu un brâu lat și fierbea rachiu cu zahăr și secară pisată bine dându-i lehuzei să bea un păhărel, fără să mănânce nimic, ca să nu-i facă rău. Abia mai tărziu primea puțină mâncare, ceva ușor și consistent. După aceea, pentru a preveni deochiul, moașa sufla
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
2-5 ani, părinții dădeau nașilor colacii de botez. De obicei, nașul îi cerea. Dacă din anumite motive (boală, deces) părinții nu-i dădeau, copilul ajuns la maturitate se achita de această obligație. Se aduceau doi colaci mari, o sticlă cu rachiu, un batic pentru nașă, o cămașă pentru naș, orez, zahăr, sare, săpun, colonie (parfum). Toate erau aduse într-o covată nouă sau într-un lighean și acoperite cu un ștergar nou. Cu această ocazie se rostesc versurile: „... în dosul colacilor
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de cozonac și băutul din același pahar de vin (mirii se servesc reciproc) , deshobotatul miresei, defloritul mirelui (trecerea în rândul bărbaților), trecerea pragului de către mire, cu mireasa în brațe. Marți seara, o parte din nuntași se adunau pentru a bea „rachiul roșu”, semn că mireasa a fost virgină. Moartea Al treilea moment important în existența umană este moartea, eveniment ce-i privește pe toți oamenii din sat. Aceștia simt nevoia să fie alături de durerea familiei celui dispărut, împlinind prin prezența lor
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și ciocnește cu el un pahar de vin pentru viitoarea împăcare dintre România și Bulgaria. Oameni de inimă și de viață se arată cantonierul Stan Ion Boldișcu și Dimităr, cu acesta aflându-se într-o adevărată aventură, prădând cașul și rachiul unui țăran macedonean și apoi aducând la chef două tinere grecoaice. Dimităr e așa de bine dispus, încât uită că escortează un prizonier. Cei doi ajung să fraternizeze: "Am coborât apoi pe lângă ultimele pante ale Pirinului, sprinteni și plini de
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
chip" care "șchioapătă și aclamă demagogia galonată". E vorba de "manevrele de toamnă", sinistre alegorii, prilej al unui sarcasm nedrămuit, al unei satire de astădată nereținute: "Încep manevrele de toamnă / vulpile schiaună prostituatele se retrag sub plăpumi / nici negustorii de rachiuri și nici parlamentarii gureșii / nu rămîn cu mîinile împreunate pe pîntece // cătina ciorile imploră protecția brumei atîtea / și atîtea ființe se ascund în hîrburi pînă / și teoriile filosofice intră-n talazurile putrefacției" (Bubuie pălăriile). "În multipla desfășurare de sensuri a
Retrospectivă Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8840_a_10165]
-
funii de ceapă, printre butoiașe de plastic pline cu murături și navete cu sticle de suc de roșii, printre rădăcinoase îngropate în nisip și tot felul de dulcețuri. Stăteam acolo și beam votci rusești adevărate, cireșate și caisate, secărici și rachiuri de drojdie sau de vin... ŤBă, numai să nu-mi borâți pe-aiciť, ne avertiza inutil Paganel, benoclându-se mai cu seamă la Fasolă, că el era mai slab de înger. ŤSau borâți în pungă, bă, ca-n avion, că intră-n
Marea conciliere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9329_a_10654]
-
vară, cînd, student la Medicină, între anul III și anul IV, am fost pentru prima oară, după refugiu, în Basarabia, în Fundurii Vechi, sat în care se născuse taică-meu. Era fabulos! Toți umblau îmbibați de smahoncă, un fel de rachiu tare, bestial, vînăt, fabricat din sfeclă. Verișoarele mele pieptoase și curoase mîncau prune, delicat, din farfurie, cu furculița, și se hlizeau erotic. Apoi se luau de talie și, pășind mărunțel, cîntau melodii înflăcărate și triste... Fratele tatei păzea o suprafață
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
parte cu mare bucurie, întreaga comunitate, de la mic la mare. Un moment important al nunții este chemarea la nuntă, care se face de către givări (cavalerii de onoare). Ei cutreieră satul și invită oamenii la ceremonie, oferindu-le o sticlă de rachiu. Cei care acceptă să bea sunt așteptați la nuntă. Nunta durează cel puțin două zile, incluzând toate datinile aferente. Înainte de ceremonie, când mirele se duce la părinții miresei ca să o ceară, I se aduce mai întâi o bătrâna din sat
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
nu-i dracul atât de negru”, „câte nu se fac În aceste vremuri tulburi În care auzi de atâtea fărădelegi”, „este om serios și este prietenul nostru”, „este pământul lui și are dreptul”, „și el ne-a făcut cazane de rachiu, din inox și câte altele!”. Dacă nu mă spui, dom’primar, scot de la dosar copii după buletin, pot face o cerere cu tot pământul revendicat, ba chiar pot să trimit copii după actul de naștere și de deces al părinților
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
încrucișau taman în poartă. Cărăușii, dar și gospodarii, opreau la dus sau la întoarcere de pe unde îi purtau treburile. In zilele de iarmaroc era mare zarvă. Nu era gospodar care să nu oprească pentru a se hodini și încerca tăria rachiului chicurat din caneaua balercii cocoțată lângă hornoaică, la loc îndemânatic pentru crâșmar. Cel mai apropiat sat sau târgul se găseau la nu mai puțin de o poștă depărtare...Dacă luai în seamă doar apa rece scoasă cu ciutura din fântâna
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
și spune ce ai de spus, că așa m-o pălit o foame de nu-mi pot trage sufletul de sete. Stiu, Pâcule, că ție îți este mai mult sete decât foame. Așa ești tu făcut: din fum amestecat cu rachiu... Din ce sunt, din ce nu sunt făcut, asta nu-i treaba ta. Hai mai bine să tragem carele în curte, să dejugăm și să omenim dobitoacele și apoi să vedem de burțile și gâturile noastre - a răspuns Pâcu, trăgându
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
din balerca răzămată de hornoaica crâșmei? Măi Dumitre, ți-o ieșit un sfânt din gură. Ce mai? Ai pus degetul pe rană. Stiam eu cine-mi ești, Pâcule. Pe tine nu te pot lecui șapte babe, dar o dușcă de rachiu face minuni. Vrei chiar să știi tot ce mă doare? Spune, Pâcule! Spune, nu te sfii. Ca în fața popii. Află, Dumitre, că mă doare-n cot de părerea ta. Ha! H!a Ha! a izbucnit Pâcu într-un râs răgușit
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
aranjez totul... Ca de obicei, moș Dumitru s-a oprit în pragul crâșmei, purtându-și privirea cercetătoare dintr-o parte în alta a încăperii cât o lume de mare... Drept în față, trona hornoaica lângă care ședea cocoțată balerca cu rachiu. Urma tejgheaua croită din scândură de stejar, înegrită de vreme, pe care ședeau rânduite ca la paradă țoiurile pentru rachiu și ulcelele de lut pentru vin. Mai încolo se aflau câteva oale mai burduhoase, pentru adus vinul din beci. Gârliciul
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
în alta a încăperii cât o lume de mare... Drept în față, trona hornoaica lângă care ședea cocoțată balerca cu rachiu. Urma tejgheaua croită din scândură de stejar, înegrită de vreme, pe care ședeau rânduite ca la paradă țoiurile pentru rachiu și ulcelele de lut pentru vin. Mai încolo se aflau câteva oale mai burduhoase, pentru adus vinul din beci. Gârliciul beciului se ghicea puțin mai în lături, iar din el se auzea parcă geamătul butoaielor pline cu vin de soi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
așezăm la masă! Când s-au văzut cu ochii limpeziți de colb, au intrat în crâșmă și s-au rânduit în jurul mesei, fiecare la locul știut. Care se duce la Costache să-i spună să umple câte un țoi de rachiu? a întrebat moș Dumitru. Eu! a sărit Mitruță Ogaș, cel mai tânăr dintre cărăuși. Poate și mai mult - a vorbit cu subînțeles Pâcu din colțul lui. Adică cum, Pâcule? a întrebat moș Dumitru. Adică țoiul meu să fie cât două
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Pâcu din colțul lui. Adică cum, Pâcule? a întrebat moș Dumitru. Adică țoiul meu să fie cât două și...tac mă cheamă - a precizat Pâcu. Să vedeți, oameni buni, cum vă face capul calendar după ce usucă vreo două țoiuri de rachiu și scoate fum din lulea de te îneacă - a răspuns moș Dumitru dorinței lui Pâcu. Apoi dacă nu beau, nu am stuchit la torcătoare. Cum să vorbesc așa, pe uscat? Că voi știți una și bună: „Ce ne mai spui
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Să trăim, oameni buni! a ridicat țoiul moș Dumitru, cumpănindu-l în aer ca și cum l-ar fi drămăluit. Să fim sănătoși, fraților! a completat Pâcu urarea. Au gustat cu fereală parcă, uitându-se din când în când la restul de rachiu rămas. In acest timp, în ușa cuhnei a apărut crâșmărița Măriuța, cu un ceaun doldora de tochitură, care răspândea în jur o miroaznă de te dădea jos. In urma ei, Costache crâșmarul abia tăbârcea un ceaun învârfonat cu o mămăligă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
la nimeni. Umbla numai cu ochii în zare. Privea undeva în depărtare, fără țintă. Parcă ar fi căutat sau ar fi așteptat pe cineva tot timpul. Nu vorbea mai cu nimeni. Dacă intra în bodega satului, lua un țoi de rachiu și se aciua la o masă lăturalnică. Lua câte o înghițitură și apoi, mângâind gâtul țoiului, între înghițituri, spunea parcă ceva. Dar cine știe ce? După o vreme pleca la fel cum o venit. Cu privirea rătăcită pe deasupra oamenilor și dus pe
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
că au intrat și ceilalți cărăuși. Acum să ne pregătim de masă, oameni buni - i-a întâmpinat moș Dumitru. A urmat ritualul obișnuit...Până să fie gata mămăliga, Costache a adus în fața fiecărui cărăuș - ca de fiecare dată - țoiul cu rachiu. Abia le-a așezat pe masă, că moș Dumitru s-a și ridicat, cu țoiul în mână: Astă seară îi botezăm pe cei doi flăcăi ca tineri cărăuși. Ei dau de băut și de mâncare...Bine ați venit între noi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
dați peste cap dintr-o dată. Hai noroc și Doamne-ajută! Ca la comandă, țoiurile s-au deșertat în gâtlejurile arse de sete ale cărăușilor. Doar Pâcu a rămas mai în urmă, fiindcă țoiul lui era dublu... Cum vi se pare primul rachiu băut ca cărăuși? a întrebat moș Dumitru mustăcind a râde. Alecu și Gheorghe au privit unul la altul și au rămas cu vorbele pe buze, înroșindu-se ca două fete mari... Măi flăcăi! Voi nu aveți călcătură de cărăuși, ci
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
râde. Alecu și Gheorghe au privit unul la altul și au rămas cu vorbele pe buze, înroșindu-se ca două fete mari... Măi flăcăi! Voi nu aveți călcătură de cărăuși, ci mai degrabă de muieri. Eu vă întreb cum îi rachiul și voi vă fasoliți de parcă nu ați mai băut rachiu niciodată - a insistat moș Dumitru, străduindu-se să nu izbucnească în râs, lucru ce nu i-a prea reușit. Da’ ce fel de rachiu îi aista, moș Dumitre, că... că
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
au rămas cu vorbele pe buze, înroșindu-se ca două fete mari... Măi flăcăi! Voi nu aveți călcătură de cărăuși, ci mai degrabă de muieri. Eu vă întreb cum îi rachiul și voi vă fasoliți de parcă nu ați mai băut rachiu niciodată - a insistat moș Dumitru, străduindu-se să nu izbucnească în râs, lucru ce nu i-a prea reușit. Da’ ce fel de rachiu îi aista, moș Dumitre, că... că are...are gust de gază - a îndrăznit să deschidă gura
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
muieri. Eu vă întreb cum îi rachiul și voi vă fasoliți de parcă nu ați mai băut rachiu niciodată - a insistat moș Dumitru, străduindu-se să nu izbucnească în râs, lucru ce nu i-a prea reușit. Da’ ce fel de rachiu îi aista, moș Dumitre, că... că are...are gust de gază - a îndrăznit să deschidă gura Alecu Slobodă, cu un zâmbet cam strepezit. Păi ce rachiu să fie? Ii rachiul pe care l-ați comandat voi. Asta ați plătit, asta
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
izbucnească în râs, lucru ce nu i-a prea reușit. Da’ ce fel de rachiu îi aista, moș Dumitre, că... că are...are gust de gază - a îndrăznit să deschidă gura Alecu Slobodă, cu un zâmbet cam strepezit. Păi ce rachiu să fie? Ii rachiul pe care l-ați comandat voi. Asta ați plătit, asta ați băut și basta! Ințelegând păcăleala, cei din jur au izbucnit în hohote de râs nestăpânit... Multe îți mai trec prin cap, Dumitre. Asta i-ai
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ce nu i-a prea reușit. Da’ ce fel de rachiu îi aista, moș Dumitre, că... că are...are gust de gază - a îndrăznit să deschidă gura Alecu Slobodă, cu un zâmbet cam strepezit. Păi ce rachiu să fie? Ii rachiul pe care l-ați comandat voi. Asta ați plătit, asta ați băut și basta! Ințelegând păcăleala, cei din jur au izbucnit în hohote de râs nestăpânit... Multe îți mai trec prin cap, Dumitre. Asta i-ai șoptit tu lui Costache
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]