749 matches
-
că există trei stadii de suferință a rădăcinilor comprimate de hernie: stadiul I - sindrom de iritație, cu parestezii și durere; stadiul II - sindrom de compresiune cu anestezie și modificări de reflexe etc.; stadiul III - sindrom de întrerupere sau de paralizie radiculară. Hernia de disc este însoțită de durere, dată de congestia radiculară în dura mater, cu stază în venele mari epidurale, tulburări circulatorii ale rădăcinii, precum și de iritarea rădăcinii senzitive. Hernia de disc cervicală, când este recentă, nu se poate constata
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
stadiul I - sindrom de iritație, cu parestezii și durere; stadiul II - sindrom de compresiune cu anestezie și modificări de reflexe etc.; stadiul III - sindrom de întrerupere sau de paralizie radiculară. Hernia de disc este însoțită de durere, dată de congestia radiculară în dura mater, cu stază în venele mari epidurale, tulburări circulatorii ale rădăcinii, precum și de iritarea rădăcinii senzitive. Hernia de disc cervicală, când este recentă, nu se poate constata radiologic. Simptomatologia herniei de disc cervicală, radiculară sau medulară este în funcție de
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
durere, dată de congestia radiculară în dura mater, cu stază în venele mari epidurale, tulburări circulatorii ale rădăcinii, precum și de iritarea rădăcinii senzitive. Hernia de disc cervicală, când este recentă, nu se poate constata radiologic. Simptomatologia herniei de disc cervicală, radiculară sau medulară este în funcție de nivelul segmentului vertebral la care s-a produs, manifestată prin dureri de tip nevralgic sau mialgic. Agravarea simptomelor este dată de mișcările capului și ale gâtului, ca urmare a creșterii presiunii pe rădăcinile nervoase. Comprimarea fibrelor
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
accentuată atunci când localizarea este în regiunea dorsală. Ca manifestări premergătoare instalării acestei afecțiuni, se poate constata: o stare de oboseală, coloana este rigidă din cauza contracturii musculare, mersul este „drept”, fără torsiune de trunchi. Boala evoluează fără alte semne, în afară de dureri radiculare. Diagnosticul precoce are rolul de a institui tratamentul înainte de apariția gibozității, moment când distrugerile osoase sunt mai reduse. Tratamentul durează 18-24 de luni, atât timp cât ține evoluția bolii, fiind de preferat ca această etapă să fie trăită în centre de specialitate
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
turtită, fiind redusă ca înălțime, iar volumul este mărit în raport cu celelalte vertebre. Aceste particularități determină unele modificări de postură vertebrală manifestate prin cifoză sau scolioză. Sunt evidente durerile moderate, ca urmare a presiunii directe pe osul afectat, dar și durerile radiculare sau ca urmare a fisurării osului. Tratamentul vizează în primul rând calmarea durerilor din timpul puseurilor, prin administrarea de medicație antialgică și antiinflamatorie. Reeducarea funcțională se exprimă prin exerciții de intensitate moderată, executate lent, fără bruscări și cu evitarea șocurilor
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
nevralgie, localizată la nivelul unui nerv (nevralgie intercostală, sciatică, facială, suboccipitală etc.); cauzalgie, care se prezintă ca o formă specială, în sensul că durerea este asemănătoare cu senzația de arsură, întâlnindu-se frecvent în afecțiunile traumatice ale nervilor periferici; durerile radiculare, ce se propagă pe traseul unui nerv de la rădăcină până la periferie; durerile coordonale, care sunt determinate de leziuni ale fasciculului spinotalamic din măduvă și trunchiul cerebral; durerea talamică, ce apare în jumătatea corpului opusă leziunii, de cele mai multe ori la nivelul
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
la membrul superior pe flexori și la membrul inferior pe extensori, troficitatea musculară fiind în general păstrată, iar reflexele osteotendinoase fiind exagerate. Sindromul neuronului motor periferic - se caracterizează prin deficit motor parțial (limitat la un grup muscular) cu aspect poliomielitic, radicular, plexular sau nevritic, paralizia este flască, hipotonă, implicând același sector muscular ca și paralizia, troficitatea musculară este compromisă, reflexele osteotendinoase sunt diminuate sau abolite (contracția idiomusculară este păstrată atât timp cât există încă unități motoare indemne). Sindromul Roussy-Lhermitte - constă în secțiunea jumătății
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
cefaleea este frecvent întâlnită la copil în bolile acute febrile, în infecțiile sistemului nervos central; b) sindroamele senzitive obiective au o simptomatologie ce variază în raport cu sediul topografic al leziunii; în acest sens, amintim: sindroamele senzitive ale nervilor periferici; sindromul senzitiv radicular; sindromul cornului posterior și comisurii cenușii; sindromul senzitiv de cordon anterolateral; sindromul senzitiv de cordon posterior; sindroamele de secțiune medulară totală; sindroamele senzitive ale trunchiului cerebral; sindromul senzitiv talamic; sindromul senzitiv cortical (Meilă; Milea, 1988). Sindroamele extrapiramidale - nu constituie o
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
acoperă suprafața coroanei dentare, asigurând menținerea arhitectonicii și protejând țesuturile adiacente de traumatismele fizico-chimice din mediul oral. Are formă și grosime definitivată în momentul erupției. Dentina (Fig. 7) este un țesut dur care intră în componența segmentului coronar și segmentului radicular. Este acoperită de smalț, respectiv cement, constituind pereții duri ai camerei pulpare. Volumetric reprezintă aproximativ 80% din volumul dentar. Este constituită din componenta anorganică - 70% din masă și 48% din volum, sub formă de cristale de hidroxiapatită și componenta organică
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
patologice sau terapeutice și se constituie în canale de comunicare a mediului oral cu mediul intern. Pulpa dentară ocupă întreg spațiul structutar în masa dentinară, fiind topografic delimitată în: (Fig. 12) -pulpa coronară - în camera pulpară a coroanei dinților; -pulpa radiculară - în canalele radiculare; -pulpa apicală - la zona de trecere între canalul radicular și parodonțiu. Pulpa dentară este formată din: -celule - reprezentate de odontoblaști, fibroblaști și celule nediferențiate. Odontoblaștii alcătuiesc o zonă odontogenă la periferia spațiului pulpar, trimițând prelungirile odontoblastice ale
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
și se constituie în canale de comunicare a mediului oral cu mediul intern. Pulpa dentară ocupă întreg spațiul structutar în masa dentinară, fiind topografic delimitată în: (Fig. 12) -pulpa coronară - în camera pulpară a coroanei dinților; -pulpa radiculară - în canalele radiculare; -pulpa apicală - la zona de trecere între canalul radicular și parodonțiu. Pulpa dentară este formată din: -celule - reprezentate de odontoblaști, fibroblaști și celule nediferențiate. Odontoblaștii alcătuiesc o zonă odontogenă la periferia spațiului pulpar, trimițând prelungirile odontoblastice ale lui Tomes în
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
oral cu mediul intern. Pulpa dentară ocupă întreg spațiul structutar în masa dentinară, fiind topografic delimitată în: (Fig. 12) -pulpa coronară - în camera pulpară a coroanei dinților; -pulpa radiculară - în canalele radiculare; -pulpa apicală - la zona de trecere între canalul radicular și parodonțiu. Pulpa dentară este formată din: -celule - reprezentate de odontoblaști, fibroblaști și celule nediferențiate. Odontoblaștii alcătuiesc o zonă odontogenă la periferia spațiului pulpar, trimițând prelungirile odontoblastice ale lui Tomes în canaliculele dentinare (vezi Fig. 11). Fibroblastele se găsesc in
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
categorii de terminații nervoase sunt responsabile de activitatea vegetativă a patului vascular. Compoziția și structura pulpei îi conferă funcțiile: de nutriție a odontonului, de dentinogeneză, senzitivo-senzorială și de apărare. 3.2. Parodonțiul (Fig. 13) definește ansamblul morfologic format din cementul radicular, osul alveolar, (d), de desmodonțiu (b) și mucoasa gingivală (a), și are ca principală funcție susținerea dintelui, alături de funcții senzitivo-senzoriale și nutritive. Cementul radicular (13-c) aparține topografic dintelui deoarece acoperă în întregime rădăcinile dentare, dar morfofuncțional aparține parodonțiului. Histomorfologic, cuprinde
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
dentinogeneză, senzitivo-senzorială și de apărare. 3.2. Parodonțiul (Fig. 13) definește ansamblul morfologic format din cementul radicular, osul alveolar, (d), de desmodonțiu (b) și mucoasa gingivală (a), și are ca principală funcție susținerea dintelui, alături de funcții senzitivo-senzoriale și nutritive. Cementul radicular (13-c) aparține topografic dintelui deoarece acoperă în întregime rădăcinile dentare, dar morfofuncțional aparține parodonțiului. Histomorfologic, cuprinde: -cement acelular - situat în jumătatea coronară a rădăcinii, format din substanță fundamentală calcifiată și conținând prelungirile fibrelor lui Scharpey; -cement celular, secundar, situat la
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
funcțională, structura sa constituie segmentul incipient al liniilor de rezistență. Nutriția și reglarea sunt reflexe prin crearea condițiilor de comunicare a spongioasei cu spațiul periodontal. Desmodonțiul (13-b) topografic se află în spațiul desmodontal (periodontal), delimitat între corticala internă și cementul radicular. Acest spațiu conține ligamentele dento-alveolare, și lichidul parodontal care-l umple joacă rol de amortizor hidraulic. Ligamentul alveolo-dentar este format din fascicule de fibre colagenice care structural s-au grupat în: -fibre transseptale - cement - cement, între doi dinți vecini; -fibre
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
dintele nu este fixat rigid la oasele maxilare, ci printr-un sistem elastic articulație dento-alveolară - numită și gomfoză. Acest fapt permite o mare adaptabilitate la solicitările funcționale și la modificările datorate stresului funcțional. Articulația are două suprafețe mineralizate (dure) - cementul radicular și corticala internă - elemente articulare fibroase, desmodonțiul și lichidul desmodontal, ansamblul fiind acoperit și protejat de mucoasa gingivală. CAPITOLUL 4 FILOGENEZA ȘI ONTOGENEZA DINȚILOR Dinții umani temporari și permanenți au aceeași structură a componentelor morfologice, rezultat al unor procese evolutive
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
joncțiunii smalț-cement. Aceste celule formează o teacă epitelială (Hertwig) în jurul unei coloane mezenchimale, structurând viitoarea rădăcină. Această structură fixează poziția apexului, care rămâne constantă, rădăcina dezvoltându-se ascendent, pe verticală. Odontoblaștii care căptușesc în interior teaca vor da naștere dentinei radiculare. Parodonțiul se formează din mezenchimul din jurul clopotului, în această fază fiind structurat ca un sac. Se diferențiază fibroblaștii, cementoblaștii, osteoblaștii și o bogată vascularizație și inervație proprie; c) faza de morfodiferențiere se realizează prin activitatea centrilor de creștere a căror
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
pe liniile de rezistență la solicitare prin “trabeculații de efort” concretizate prin sisteme Haversiene și densificare trabeculară. Fibroblaștii au trei perioade de activitate intensă: perioada inițială, de mugure dentar, când dau naștere fibrelor colagene ale căror extremități rămân în cementul radicular și osul alveolar, fiind cunoscute sub numele de ligamente Scharpey; perioada prefuncțională, în timpul erupției, când fibroblaștii dispersați în porțiunea centrală se diferențiază în fibre colagene care se orientează funcțional simultan cu erupția; perioada funcțională, când se diferențiază în fibre gingivale
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
faze: - faza intraosoasă - dintele în migrarea sa pe direcția “gubernacumului dentis”, antrenează și sacul folicular. În momentul perforării mucoperiostului, sacul dentar se rupe, porțiunea sa coronară se unește cu mucoasa gingivală și va da naștere (fig. 21) “inserției epiteliale”. Porțiunea radiculară a dat naștere elementelor parodontale; - faza prefuncțională - dintele își continuă drumul prin creșterea rădăcinii; - faza funcțională - dintele intră în contact cu antagoniștii, se integrează parametrilor ocluzali și se finalizează creșterea rădăcinii. Din acest moment, stimulii ocluzali inhibă procesul activ de
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
celor romane pentru cei temporari. CAPITOLUL 6 CARACTERISTICI MORFO-FUNCȚIONALE ALE DINȚILOR PERMANENȚI Fiecare dinte este format din coroana dentară, separată prin coletul dentar de una sau mai multe rădăcini. Conțin un spațiu intern corono-radicular, format din camera pulpară și canalele radiculare în care se adăpostește pulpa dentară. 6.1. Coroana dentară - anatomic, reprezintă porțiunea din dinte acoperită cu smalț. Clinic este porțiunea vizibilă în cavitatea orală, în funcție de nivelul inserției epiteliale. Ideal este ca dimensiunea coroanei anatomice să fie identică cu cea
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
descărcare, se află o fosetă ce poartă numele suprafeței pe care se plasează (foseta vestibulară, foseta orală). 6.2. Rădăcina dentară - componentă a dintelui, situată intra-alveolar, delimitată de coroană prin colet. Anatomic, este porțiunea din dinte acoperită de cement radicular cuprinsă între coletul anatomic și apex. Clinic este porțiunea invizibilă a dintelui, situată sub nivelul joncțiunii epiteliale. Funcțional, asigură fixarea intraalveolară a dintelui și transmiterea forțelor funcționale de la nivelul coroanei osului susținător. În funcție de numărul rădăcinilor, dinții pot fi monoradiculari, cu
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
transmiterea forțelor funcționale de la nivelul coroanei osului susținător. În funcție de numărul rădăcinilor, dinții pot fi monoradiculari, cu o singură rădăcină, sau pluriradiculari, cu 2, 3 sau mai multe rădăcini (Fig. 35). În cazul dinților pluriradiculari, sub coletul anatomic se află trunchiul radicular. Din trunchi se separă rădăcinile, formând “furcația radiculară”. Spațiul interradicular se numește “ambrazura interradiculară”, iar poligonul descris de apexuri, “poligon de susținere” (de implementare). Rădăcinile își primesc denumirea după poziția spațială (mezial, distal, vestibular, oral). 6.3. Coletul dentar - anatomic
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
În funcție de numărul rădăcinilor, dinții pot fi monoradiculari, cu o singură rădăcină, sau pluriradiculari, cu 2, 3 sau mai multe rădăcini (Fig. 35). În cazul dinților pluriradiculari, sub coletul anatomic se află trunchiul radicular. Din trunchi se separă rădăcinile, formând “furcația radiculară”. Spațiul interradicular se numește “ambrazura interradiculară”, iar poligonul descris de apexuri, “poligon de susținere” (de implementare). Rădăcinile își primesc denumirea după poziția spațială (mezial, distal, vestibular, oral). 6.3. Coletul dentar - anatomic este locul de unire a coroanei anatomice cu
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cele vestibulare fiind mai bine exprimate decât cele orale. Clinic, coletul este exprimat de inserția epitelială. În jurul coletului se dispun cele două sectoare gingivale - gingia marginală liberă și gingia interdentară. 6.4. Spațiul pulpar, format din camera pulpară și canalele radiculare, constituie o caracteristică comună a dinților, dar și o caracteristică de diferențiere. Dimensiunea camerei pul pare respectă de obicei pe cele ale coroanei dentare (fig. 35). Canalele radiculare sunt în general câte unul pentru fiecare rădăcină, dar pot să nu
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
gingia interdentară. 6.4. Spațiul pulpar, format din camera pulpară și canalele radiculare, constituie o caracteristică comună a dinților, dar și o caracteristică de diferențiere. Dimensiunea camerei pul pare respectă de obicei pe cele ale coroanei dentare (fig. 35). Canalele radiculare sunt în general câte unul pentru fiecare rădăcină, dar pot să nu respecte aceste reguli, existând și rădăcini bicanaliculare sau cu morfologie particulară. CAPITOLUL 7 CARACTERISTICI ALE DINȚILOR TEMPORARI Dinții temporari alcătuiesc dentația primitivă, temporară sau de lapte. Sunt prezenți
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]