377 matches
-
Banca Națională a raionului Drăgășani (iar Constantin Isărescu, tatăl lui Mugur Isărescu Guvernatorul Băncii Naționale, era inspector șef), am „încercat” să găsesc un serviciu în orașul natal. Normal, nu-i așa? Până la urmă am găsit de lucru la Stația de Radioficare din oraș, iar soția... contabilă la Intreprinderea de Transport Auto, tot în Drăgășani. Devenind redactor la Stația de Radioficare aveam zilnic o emisiune de o oră în care difuzam reportaje despre oraș, anchete economice, montaje literar-muzicale, poezii și cântece. Am
GEORGE ROCA, INTERVIU CU AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358880_a_360209]
-
încercat” să găsesc un serviciu în orașul natal. Normal, nu-i așa? Până la urmă am găsit de lucru la Stația de Radioficare din oraș, iar soția... contabilă la Intreprinderea de Transport Auto, tot în Drăgășani. Devenind redactor la Stația de Radioficare aveam zilnic o emisiune de o oră în care difuzam reportaje despre oraș, anchete economice, montaje literar-muzicale, poezii și cântece. Am preluat din nou conducerea cenaclului pe care-l înființasem. În această perioadă, făcând schimburi de experiență cu cenaclul „Anton
GEORGE ROCA, INTERVIU CU AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358880_a_360209]
-
montaje literar-muzicale, poezii și cântece. Am preluat din nou conducerea cenaclului pe care-l înființasem. În această perioadă, făcând schimburi de experiență cu cenaclul „Anton Pann” din Râmnicu Vâlcea și invitându-i, pe unii din ei, la emisiunile Stației de Radioficare, i-am cunoscut pe Doru Motoc, care într-o perioadă a fost redactor la revista „Argeș” din Pitești, unde publicam articole și poezii, pe regretatul poet Traian D. Lungu, o fire prietenoasă și volubilă, pe Ion Șt. Lazăr care era
GEORGE ROCA, INTERVIU CU AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358880_a_360209]
-
Călărețul albastru”. Aproape toate povestirile din cartea care a apărut mai târziu la Editura „Ion Creangă”. Deseori le-a citit în ședințele cenaclului pe care-l conduceam. Unele din ele le-am difuzat, în lectura autorului, în cadrul emisiunilor Stației de Radioficare din Drăgășani, care avea peste 5.000 de abonați. Pe Nicolae Cochinescu l-am însoțit (făcând și înregistrări audio) la întâlnirile sale cu copiii din clasele primare. Dorea să cunoască reacțiile viitorilor cititori ascultându-i povestirile. Pe istoricul literar Costea
GEORGE ROCA, INTERVIU CU AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358880_a_360209]
-
proști, reușesc să se înșele singuri”. Pe părintele Bălașa l-am cunoscut prin 1965, pe vremea când lucra la Monografia orașului Drăgășani. Mă plimbam seara cu dânsul și îi povesteam despre cenaclu nostru. Am avut câteva emisiuni la Stația de Radioficare despre istoria Drăgășaniului, a originii limbii și poporului român. Dar colaborarea noastră la emisiuni nu a durat prea mult, fiindcă Comitetul Orășenesc de Partid a interzis continuarea difuzării rubricilor cu preotul Bălașa. Mai târziu, la Cluj, băiatul meu, Ionuț, l-
GEORGE ROCA, INTERVIU CU AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358880_a_360209]
-
și din durere. La rădăcina fiecăreia din ideile sale se găsește o rană. George ROCA: Deci reîntors la Drăgășani... ați avut o activitate culturală și literară destul de intensă! Al Florin ȚENE: În orașul natal, după ce s-a desființat Stația de Radioficare, în 1968 (atunci când s-au înființat județele) am lucrat ca economist la Baza de Aprovizionare Pentru Agricultură nr.38. Aprovizionam cu materialele necesare toate unitățile agricole din județ. Era multă muncă. Lucram și 10 ore pe zi, inclusiv sâmbăta, iar
GEORGE ROCA, INTERVIU CU AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358880_a_360209]
-
elemente cheie ale comunicării interpersonale. Această activitate trebuie desfășurată atât în cursul spitalizării cât și în faza de continuare a tratamentului în ambulatoriu. Aceleași mesaje pot fi transmise, atât în spitale cât și în ambulatorii, prin intermediul unor sisteme de radioficare cu circuit intern. În anexa 32 la prezentul Ghid metodologic sunt prezentate ideile principale pentru discuția cu pacienții la diferite momente ale tratamentului și în situații particulare. Informațiile cuprinse în anexa amintită pot fi tipărite pentru a servi ca "aide
GHID METODOLOGIC din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/297973]
-
de 2 ani ale Școali Tehnice de Tehnoredactori „Dimitrie Marinescu” din București • 1962-1965 Institutul Pedagogic din Baia Mare, Facultatea de Filologie-istorie După absolvirea facultății lucrează ca profesor în comuna Târna Mare din regiunea Maramureș. În 1964 devine redactor al Stației de Radioficare Drăgășani, în emisiunile căreia difuzează reportaje și lucrări literare ale scriitorilor drăgășeneni, cum ar fi: prof.Emil Istocescu, Dumitru Constantin, Dumitru Velea, părintele Bălașa, N.Cochinescu, Virgil Mazilescu, Titina Nica Țene, dar și vâlcenii, Doru Motoc, Traian D.Lungu, Ion
AL FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340302_a_341631]
-
de pe casă până în vârful nucului și ascultam ore întregi, deși durata de emisie nu acoperea ca acum tot timpul zilei, acaparându-i pe cei mai expuși dintre noi. Apoi au început să asfalteze drumurile principale, s-a introldus curentul electric, radioficarea, aproape fiecare casă avea acum un difuzor care transmitea muzică populară și îndemnuri la munca înfrățită pe ogoare. Țin minte că la vârsta de șapte ani, m-au dat părinții la școală dar nu știu cum se face că mâncând o papară
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
ce și-a petrecut toată viața în localitățile Sutești, Crețeni, Gușoieni, de pe Valea Pescianei și Drăgășani gândind, meditând și scriind. Prima secvență din acest film din memoria mea cuprinde momentul când, prin anul 1966,a venit la redacția Stației de Radioficare Drăgășani,unde eram redactor, propunându-mi un set de emisiuni sub genericul”Din istoria Rusidavei”.Am acceptat, pe motivul că foarte mulți drăgășeneni,ascultători ai emisiunilor mele ,datorită cenzurii regimului comunist,nu cunoșteau adevărata istorie a localității în care trăiam
PREOTUL DUMITRU BĂLAŞA-PATRIARHUL LIMBII DACOROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340624_a_341953]
-
acceptat, pe motivul că foarte mulți drăgășeneni,ascultători ai emisiunilor mele ,datorită cenzurii regimului comunist,nu cunoșteau adevărata istorie a localității în care trăiam.Așa se face că preotul Dumitru Bălașa a început să citească săptămânal, la microfonul Stației de Radioficare Drăgășani, o pagină din istoria orașului de pe malurile domoale ale râului Alutus.Paginile erau scrise de mână,citeț ,aproape caligrafic și ordonat .La sugestia mea a început, chiar să culeagă date și să conceapă o Monografie a orașului în care
PREOTUL DUMITRU BĂLAŞA-PATRIARHUL LIMBII DACOROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340624_a_341953]
-
stabilită, și ne plimbam,pe acea uliță care se oprea într-un lan de porumb, discutând despre literatură, dar mai ales despre istoria orașului nostru,punând la punct, totodată, și planul emisiunii următoare de la “Ora Locală“ trasmisă de Stația de Radioficare. Îmi spunea, părintește, citândul pe Panait Istrate,dragă Florine, Artistul trebuie să facă din arta sa o armă, din succesul său o înfrângere și din bucuria sa o suferință.Aceste cuvinte mă puneau pe gânduri. Mă îndârjeau, mă îndemnau, să
PREOTUL DUMITRU BĂLAŞA-PATRIARHUL LIMBII DACOROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340624_a_341953]
-
studiez, să scriu, și iar să studiez, la fel ca Martin Eden, din romanul cu acelaș nume de Jeack London, pe care îl recitisem de 6 ori . Mi-aduc aminte că într-o dimineață a venit la Studioul Stației de Radioficare , aflat pe str.Oltului, aproape de Gara C.F.R.din Drăgășani , pentru a-mi spune că dorește să vină la una din ședințele Cenaclului Literar”Gib I.Mihăescu”, înființat(1958) și condus de mine,pentru a ne vorbi despre Limba dacoromână.Am
PREOTUL DUMITRU BĂLAŞA-PATRIARHUL LIMBII DACOROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340624_a_341953]
-
și istoricului literar Emil Istocescu, am plănuit să-i facem împreună o vizită preotului Ionescu, din Dobrușa,(localitate la câțiva kilometri de Drăgășani) , ginerele folcloristului Theodor Bălășel,cu scopul de a realiza o înregistrare pentru emisiunea culturală de la Stația de Radioficare pe tema vieții și activității marelui folclorist.Din păcate, părintele Dumitru Bălașa nu a putut veni , pe motiv de sănătate. M-am dus cu profesorul Emil Istocescu.Preotul Ionescu,bolnav de inimă,ne-a arătat o parte din manuscrisele lui
PREOTUL DUMITRU BĂLAŞA-PATRIARHUL LIMBII DACOROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340624_a_341953]
-
revistelor Agora Literară, Constelații Diamantine, Cetatea lui Bucur, Memoria Slovelor, Moldova Literară, Dobrogea Culturală, Freamăt etc Activitate profesională și literară: După absolvirea facultății lucrează ca profesor în comuna Tarna Mare din regiunea Maramureș. În 1964 devine redactor al Stației de Radioficare Drăgășani, în emisiunile căreia difuzează reportaje și lucrări literare ale scriitorilor drăgășeneni, cum ar fi: prof.Emil Istocescu, Dumitru Constantin, Dumitru Velea, părintele Bălașa, N.Cochinescu, Virgil Mazilescu, Titina Nica Țene, dar și vâlcenii, Doru Moțoc, Traian D.Lungu, Ion
O VIAȚĂ DE SCRIITOR DĂRUITĂ LITERATURII ROMÂNE. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343037_a_344366]
-
Imnul este cântat la deschiderea manifestărilor culturale organizate de Liga Scriitorilor Români, în țară și străinătate. Activitate profesională și literară După absolvirea facultății lucrează ca profesor în comuna Tarna Mare din regiunea Maramureș. În 1964 devine redactor al Stației de Radioficare Drăgășani, în emisiunile căreia difuzează reportaje și lucrări literare ale scriitorilor drăgășeneni, cum ar fi: prof. Emil Istocescu, Dumitru Constantin, Dumitru Velea, părintele Bălașa, N. Cochinescu, Virgil Mazilescu, Titina Nica Țene, dar și vâlcenii, Doru Moțoc, Traian D. Lungu, Ion
AL.FLORIN ȚENE-O VIAȚĂ DE OM, O VIAȚĂ DE SCRIITOR ÎN SLUJBA CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343126_a_344455]
-
orificiu al acestuia, firul electric adus cu atâta trudă tocmai de la stâlpul din stradă pătrundea undeva în măruntaiele cutiei fermecate. Așa a intrat în viața noastă Difuzorul, iar din acel moment și familia noastră era conectată la rețeaua orășenească de radioficare... Pe la începutul anilor `50, regimul „socialist” instaurat definitiv a găsit (probabil după model sovietic) o modalitate simplă de a adânci penetrația propagandei ideologice. Bună parte din populație nu avea aparate de radio. Cele care se găseau în magazine erau de
DIFUZORUL de BENI BUDIC în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376850_a_378179]
-
dincolo de limitele orășelului nostru. Firele trase de la stâlpul din stradă până la măsuța de lângă sobă aduceau în mod miraculos până chiar în camera mea, un întreg univers de sunete. Sistemul consta într-o rețea ce lega studioul și aparatura stației de radioficare locală de aproape toate casele orașului. Peste un timp, rețeaua avea să ajungă la Burdujeni, la Ițcani și în satele din împrejurimi. În casa bunicilor difuzorul a fost montat pe perete, deasupra divanului unde dormea „zeida” (bunicul), iar în locuința
DIFUZORUL de BENI BUDIC în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376850_a_378179]
-
începeau la 5 dimineața și continuau până la miezul nopții. Câțiva ani mai târziu Radio România avea să devină Radio București și după încă ceva timp acesta avea să emită simultan pe Programul 1 și Programul 2. Redactorii de la centrul de radioficare al orașului decideau (probabil conform directivelor de la organele de partid...) când și ce program să difuzeze pe rețea de-a lungul zilei. În plus, zilnic, la ora 7 seara, era transmisă „Emisiunea locală” realizată în studioul din apropierea parcului. Difuzorul a
DIFUZORUL de BENI BUDIC în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376850_a_378179]
-
tare taică, și noroc.!..”), Horia Șerbănescu și Radu Zaharescu și bineînțeles alții, cu sclipitoare cuplete și calambururi, care ne făceau să ne tăvălim de râs... Aveam vreo 12-13 ani când am avut ocazia să văd, din interior, studioul stației de radioficare. De vreo câțiva ani deja, luam lecții de vioară la profesorul Zavulovici. Mare virtuoz nu a ieșit din mine dar de bine de rău ajunsesem să pot executa în mod acceptabil câteva piese mai de doamne-ajută. Cum am mai pomenit
DIFUZORUL de BENI BUDIC în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376850_a_378179]
-
socialismului, erau în emisiune și momente culturale, unele dedicate tinerelor talente ale urbei noastre. Așa se face, că datorită probabil recomandării unei instructoare de pionieri ce mă cunoștea, am fost invitat să contribui la o astfel de emisiune. Centrul de radioficare era amplasat la etaj, într-o clădire frumoasă, din anii habsburgici ai Sucevei, ce servea cred drept Casă de cultură (la parter, în câteva săli, se organizau expoziții de artă). Eram 2 elevi, unul de la „Ștefan cel Mare” și eu
DIFUZORUL de BENI BUDIC în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376850_a_378179]
-
le-au aflat. Suntem purtați prin sălile cinematografelor unde se difuzau în general filme de producție Mosfilm, „cinematografia sovietică, patriotică, pentru ruși” dar șio realizare ce întrecea orice închipuire,cuo scenă sexy ce „înfierbânta imaginația spectatorilor”, aflăm programele stației de radioficare cu rubrici precum „Vorbește Moscova”, intrăm în sălile bibliotecii universitare unde îl întâlnim pe post de bibliotecar „într-un pulovăr tricotat de casă, ros pe la mâneci, adus de spate, înconjurat de cărți” pe marele poet și filozof Lucian Blaga traducând
CĂMINUL RACOVIŢĂ, AUTOR GRIG GOCIU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362235_a_363564]
-
parametri, tipuri de conexiuni, circuite electrice cu componente pasive): rezistoare, bobine, condensatoare 1.1.13. Instalații electrice de curenți slabi (citirea schemei, pregătirea materialelor, montarea aparatelor, conectarea aparatelor, verificarea instalațiilor realizate, punerea in funcțiune): - semnalizare optică și acustică, - detecția și semnalizarea incendiilor, - radioficare, - interfon. 1.1.14. SDV-uri utilizate în lucrările electrice de bază 1.1.15. Norme de sănătate și securitate în muncă 1.1.16. Norme de protecția mediului 1.2.15. Identificarea componentelor de circuit pasive după aspect fizic, simbol și marcaj 1.2.16. Verificarea parametrilor elementelor de
ANEXĂ din 4 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285412]
-
de lipit; ... – SDV-uri specifice domeniului electric (șurubelnițe de diferite tipuri, clești, testere de tensiune, pistoale de lipit, cuțite; ... – module pentru studiul experimental al componentelor și circuitelor electrice și/sau plăci de test, surse de alimentare; ... – lămpi de semnalizare, sonerii, difuzoare radioficare, stație de radioficare, unitatea de comanda interfon cu terminale și panou exterior, unitate de comanda cu senzori de incendiu; ... – AMC - uri; ... – auxiliare curriculare, fișe de lucru, fișe de documentare, fișe ajutătoate, planșe didactice, reviste de specialitate, documentația lucrărilor practice (cărți
ANEXĂ din 4 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285412]
-
-uri specifice domeniului electric (șurubelnițe de diferite tipuri, clești, testere de tensiune, pistoale de lipit, cuțite; ... – module pentru studiul experimental al componentelor și circuitelor electrice și/sau plăci de test, surse de alimentare; ... – lămpi de semnalizare, sonerii, difuzoare radioficare, stație de radioficare, unitatea de comanda interfon cu terminale și panou exterior, unitate de comanda cu senzori de incendiu; ... – AMC - uri; ... – auxiliare curriculare, fișe de lucru, fișe de documentare, fișe ajutătoate, planșe didactice, reviste de specialitate, documentația lucrărilor practice (cărți tehnice, dicționare de
ANEXĂ din 4 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285412]