88 matches
-
recepționat semnale radio slabe, care se consideră că provin de pe Marte. Acum șase luni m-am hotărât să aflu de ce nu se face nici un progres în sensul amplificării acestor semnale. Am invitat trei dintre cei mai mari savanți din domeniul radiofoniei pentru a-mi explica ce nu-i în regulă. Unul dintre acești oameni proiectează lămpi, altul, circuite și al treilea încearcă să obțină un produs final din componentele primilor doi. Problema este aceasta: lămpile sunt un obiect care poate fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
stabilească și programe muzicale sau programe de știri, dar acestea au fost puse în aplicare abia în 1922. România nu s-a aflat nici în fruntea acestor dezvoltări tehnologice, dar nici chiar pe ultimul loc, așa cum precizează Eugen Denize: "Începuturile radiofoniei românești în sensul larg al cuvântului, incluzând și radiotelefonia și radiotelegrafia, se plasează, după toate informațiile existente, în anul 1908. În acest an, Serviciul Maritim Român a instalat primul post de radiotelegrafie la Constantă, [...] după care, marină militară a instalat
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
arhimandritul, datorită preocupărilor sale științifice dar și organizatorice printre țiganii vremii făcea ca la 1933 să fie invitat la Radio România. Aici ținea, în cadrul celebrei emisiuni Universitatea Radio, în 14 iunie, o prelegere despre țigani, publicată mai târziu în revista Radiofonia 66. Activitatea publicistică a lui Calinic I. Popp Șerboianu a fost una intensă, aceasta manifestându-se de timpuriu. A publicat trei cărți, cea mai cunoscută fiind cea dedicată țiganilor, menționată mai sus. Cea de-a treia lucrare o publica în
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
anularea inspecției și în sine truda directorului de a opri posibilitatea prezentării la examenul de gradul II care urma să aibă loc în primăvara anului 1941. Și noi care îi botezasem unul dintre copii! Nu știu ce am tot avut eu cu radiofonia dar din asta era să mi se tragă moartea.Trebuia să merg la Tecuci pentru reîncărcarea acumulatorilor. Ninsese mult, zăpada era până aproape de subțioară în unele locuri și până la oraș erau cam 20 de kilometri. În sanie mi-ar fi
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
în revistă cîteva aspecte sociologice care au afectat formarea primei „generații mutilate” din Franța: schimbarea de regim școlar, blocarea cauzată de război și decompresiunea ulterioară, revoluția (și revelația) tehnicii - cu precădere apariția automobilului și a aviației, a cinematografului și a radiofoniei. Noul stil de viață a generat noi condiționări perceptive și - implicit - o situare a omului în lume radical diferită față de cea a secolului precedent: „Calea ferată e un mijloc de transport, automobilul e sau devine un instrument sportiv. (...) Și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
o situare a omului în lume radical diferită față de cea a secolului precedent: „Calea ferată e un mijloc de transport, automobilul e sau devine un instrument sportiv. (...) Și mai mult, aviația îi dă o nouă forță corpului omenesc, cinematograful - ochiului, radiofonia - urechii”. Potrivit lui Thibaudet, „Prima generație ai cărei adolescenți au fost scutiți de umanismul tradițional a fost scutită, în plus, prin tinerețea ei, și de umanitatea tradițională. A avea 20 de ani în 1914 corespunde unei cotituri”. Și în România, generația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Continuă chiar dacă, între timp, singurul microfon disponibil și portofelul cu o sută de mii de lei în hârtii de una bucată o sută mii a iubitului nostru șef contabil au fost sustrase, evident pentru a îmbogăți colecția unui fan al radiofoniei. Nimic nu se face fără sacrificii, fir’ar... pardon, că între timp mia dispărut placa din gură. în ce privește bancnota, am fost anunțați că a fost depusă la laboratorul spitalului de boli infecțioase, de pe suprafața ei prevalându-se șaispre-zece viruși extrem de
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
localității Murray Hill, din New Jersey, doi ingineri testau un sensibil echipament de detectare a microundelor. Oricât de mult ar fi meșterit la el, nu reușeau să-l facă să funcționeze bine. Exista un zgomot de fond - ca paraziții specifici radiofoniei - de care nu reușeau să scape. La început, au crezut că era din vina unor porumbei care lăsaseră probabil excremente pe antenă, însă după ce au alungat păsările și au curățat antena, zgomotul a persistat. Au încercat tot ce le-a
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
Idem, Editorialiști români, Editura Augusta, Timișoara, 1996. 3 Idem, Principii și norme de tehnoredactare computerizată, Editura Amarcord, Timișoara, 1995. 4 Ibidem, p. 66 (citatul respectiv este din lucrarea indicată la nota 3). 5 Nicolae Pârvu, Ilie Chelaru, File din istoria radiofoniei bănățene, Editura Augusta, Timișoara, 1998. 6 I. Funeriu, op. cit., p. 98 (op. cit. se referă la lucrarea imediat anterioară, deci la Principii și norme de tehnoredactare computerizată. Dacă am fi citat din lucrarea de la nota 2 - Editorialiști români -, ar fi trebuit
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
statutul acestei instituții în massmedia românească. Ca un om care și-a legat întreaga viață de mas media, omul de cultură ieșean, jurnalist și poet, Constantin Ilie, care a făcut corectura prezentei lucrări, ne-a sugerat să adăugăm următoarele: „Începuturile radiofoniei la Iași sunt încă din 1925, prin „concerte la telegrafia fără fir” (ziarul Lumea, 26 martie), sau „o audiție radiofonică perfect reușită” (Lumea, 24 februarie 1926), iar în Opinia, 26 nov. 1926, citim că „prof. dr. Alexandru Cișman a fost
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
statutul acestei instituții în massmedia românească. Ca un om care și-a legat întreaga viață de mas media, omul de cultură ieșean, jurnalist și poet, Constantin Ilie, care a făcut corectura prezenței lucrări, ne-a sugerat să adăugăm următoarele: „Începuturile radiofoniei la Iași sunt încă din 1925, prin „concerte la telegrafia fără fir” (ziarul Lumea, 26 martie), sau „o audiție radiofonica perfect reușită” (Lumea, 24 februarie 1926), iar în Opinia, 26 nov. 1926, citim că „prof. dr. Alexandru Cișman a fost
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
cursul primar urmat la Blaj, a frecventat Liceul Gh. Lazăr din Sibiu unde, în 1954, a susținut examenul de bacalaureat. Încă din perioada liceului, Ioan Baciu a fost pasionat de fizică, probând o capacitate inventivă îndeosebi în aplicațiile din domeniul radiofoniei. Urmându-și vocația pentru științele exacte, în 1954 a devenit student al Facultății de Matematică și Fizică a Universității Al.I.Cuza din Iași. A absolvit secția de Fizică, susținând lucrarea de diplomă cu titlul Radioreceptoare de unde scurte și
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
p/st ex 8525.10.80 --- Altele p/st ex 8525.20 - Aparate de emisie care încorporează un aparat de recepție: 8525.20.10 -- Pentru radiotelefonie sau radiotelegrafie, destinate aeronavelor civile(1) p/st ex -- Altele: 8525.20.91 --- Pentru radiofonie celulară (telefoane mobile) p/st ex 8525.20.99 --- Altele p/st ex 8525.30 - Camere de televiziune: 8525.30.10 -- Care conțin minimum 3 tuburi videocaptoare p/st 8 8525.30.90 -- Altele p/st 8 8525.40 - Aparate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]