89 matches
-
la data de 7 mai 1963 la București, la vârsta de 69 de ani. Este înmormântat la Bozovici, în localitatea sa natală. A fost distins cu titlul de "Artist Emerit" (1955), pentru merite deosebite în activitatea artistică și în domeniul radiofoniei. La 7 mai 1983, la împlinirea a 20 de ani de la moartea sa, Radiodifuziunea Română i-a dedicat o emisiune omagială. Prezentarea a fost făcută de Maria Banu și Traian Buhlea. La emisiunea respectivă au fost invitați să vorbească apropiați
Ion Luca-Bănățeanu () [Corola-website/Science/307309_a_308638]
-
român, specialist în domeniul telecomunicațiilor și profesor la Institutul Politehnic din București. A avut cercetări și invenții privind comprimarea benzii de frecvențe a semnalelor de televiziune (1930 - 1935), precum și contribuții la analiza și sinteza rețelelor și sistemelor utilizate în telefonie, radiofonie și televiziune. Inginerul , profesor la Institutul Politehnic din București, a efectuat cercetări în domeniul rețelelor și sistemelor de telecomunicații. A brevetat la Paris o invenție privind bazele multiplexiunii cu diviziune de timp. În 1935 a inventat o metodă de comprimare
Sergiu Gh. Condrea () [Corola-website/Science/306688_a_308017]
-
No. 3.604/23.07.1921 este numit, începând din 1 aprilie 1921, în postul de director de serviciu clasa III și însărcinat cu conducerea direcțiunii radiocomunicațiilor, pendinte de Ministerul Comunicațiilor, poziție din care se implică în sprijinirea Asociației Prietenii Radiofoniei. <br>A făcut parte din colectivul de redacție al "Revistei Societăței de hidrologie medicală și climatologie", București (1922-1924). Pasiunea sa pentru meseria aleasă este evidențiată și de informația că, la locuința sa din comuna Roșu (Ilfov), a realizat un laborator
Emil Giurgea () [Corola-website/Science/309373_a_310702]
-
de interes național, cu atribuții de informare, educație și divertisment, independent editorial, care își desfășoară activitatea sub controlul Parlamentului, în condițiile Legii nr. 41 din 17 iulie 1994 (republicată și actualizată) și în conformitate cu convențiile internaționale la care România este parte. Radiofonia românească a debutat în 1908 prin instalarea unui post de radiotelegrafie la Constanța, aparținând Serviciului Maritim Român. În anul următor marina militară a instalat trei posturi la Călărași, Giurgiu și Cernavodă. În 1912, din pricina întreruperii totale a legăturilor telefonice și
Societatea Română de Radiodifuziune () [Corola-website/Science/305968_a_307297]
-
posturi radiotelegrafice care acoperea teritoriul țării. Între 1925 - 1928, un grup de radioamatori al cărui inițiator a fost Dragomir Hurmuzescu (1865 - 1954) au militat pentru înființarea postului național de radiodifuziune. Profesorul Hurmuzescu a creat, la sfârșitul anului 1924, "Asociația Prietenii Radiofoniei", în cadrul Institutului Electrotehnic, înființat tot de el. Din inițiativa acestui grup s-a deschis în 1920 un curs de radiocomunicații la Universitatea București. În anul 1925 s-au înregistrat progrese importante în domeniul telefoniei, telegrafiei fără fir și radiofoniei. La
Societatea Română de Radiodifuziune () [Corola-website/Science/305968_a_307297]
-
Prietenii Radiofoniei", în cadrul Institutului Electrotehnic, înființat tot de el. Din inițiativa acestui grup s-a deschis în 1920 un curs de radiocomunicații la Universitatea București. În anul 1925 s-au înregistrat progrese importante în domeniul telefoniei, telegrafiei fără fir și radiofoniei. La 19 noiembrie 1925, ora 15, în cadrul expoziției "Luna Bucureștilor", a fost efectuată prima emisiune în limba română cu un post de tip Levy de 50 de wați, efectuată de inginerul C. Cottescu, cu un program de divertisment. În 1927
Societatea Română de Radiodifuziune () [Corola-website/Science/305968_a_307297]
-
A inventat dielectrina și a construit electroscopul care-i poartă numele (1894). A pus bazele primului laborator de electricitate din țară, transformat apoi în Școala de Electricitate de pe lângă Universitatea din Iași, prima școală de fizică experimentală. A fost ctitor al radiofoniei românești. El repetă și realizează la Iași în anul 1901 experimentele de comunicație prin radio ale lui Guglielmo Marconi, Alexandr Popov și ale altora din perioada 1895-1901. În 1922, sub conducerea sa, a început să funcționeze Societatea Română de Radiodifuziune
Dragomir Hurmuzescu () [Corola-website/Science/298286_a_299615]
-
sau în comutație. Cei trei electrozi sunt catodul, încălzit de un filament, grila și anodul. A fost inventată în 1906 de Lee De Forest prin adăugarea grilei la o diodă. Inventarea triodei a inaugurat era electronicii și a permis dezvoltarea radiofoniei și a telefoniei la mare distanță. Triodele au fost folosite mult în aparatele electronice de consum, ca televizoarele și aparatele de radio. Începând cu anii 1970 au fost înlocuite de tranzistori. Actual principala lor utilizare este în emițătoarele radio de
Triodă () [Corola-website/Science/336446_a_337775]
-
publicist, licențiat în științe fizico-chimice la Facultatea de Științe a Universității din București. a fost unul dintre cei mai importanți și apropiați colaboratori ai lui Dragomir Hurmuzescu. El a militat și activat pentru introducerea radiodifuziunii în România. Publicist în domeniul radiofoniei, a colaborat intens la revista "Radiofonia". Începând din octombrie 1934 a înființat, ajutat și de "V. I. Bălțatu", propria publicație săptămânală, "Radio Universul", care a apărut până în 1945 și a fost un concurent loial pentru "Radiofonia", "Radio Adevărul", "Radio România
Ion C. Florea () [Corola-website/Science/333926_a_335255]
-
Facultatea de Științe a Universității din București. a fost unul dintre cei mai importanți și apropiați colaboratori ai lui Dragomir Hurmuzescu. El a militat și activat pentru introducerea radiodifuziunii în România. Publicist în domeniul radiofoniei, a colaborat intens la revista "Radiofonia". Începând din octombrie 1934 a înființat, ajutat și de "V. I. Bălțatu", propria publicație săptămânală, "Radio Universul", care a apărut până în 1945 și a fost un concurent loial pentru "Radiofonia", "Radio Adevărul", "Radio România" sau "Radio", publicații oficiale ale Societății
Ion C. Florea () [Corola-website/Science/333926_a_335255]
-
România. Publicist în domeniul radiofoniei, a colaborat intens la revista "Radiofonia". Începând din octombrie 1934 a înființat, ajutat și de "V. I. Bălțatu", propria publicație săptămânală, "Radio Universul", care a apărut până în 1945 și a fost un concurent loial pentru "Radiofonia", "Radio Adevărul", "Radio România" sau "Radio", publicații oficiale ale Societății Române de Radiodifuziune. Ani buni a găzduit în paginile revistei și "YR5-Buletin, Organ științific și informativ al Asociației Amatorilor Români de Unde Scurte". Au fost găzduite numerele 3-38, începând din prima
Ion C. Florea () [Corola-website/Science/333926_a_335255]
-
echipamentului Marconi importat din Anglia, pe care I. C. Florea l-a inspectat, fiind membru al comisiei de recepție, ci reliefului României. Respectul pe care l-a acordat lui Dragomir Hurmuzescu, îi stă mărturie dedicația făcută în cartea sa "Toate tainele radiofoniei", tipărită în 1931. În perioada 1928-1934 a condus revista Societății Române de Radiodifuziune, în colaborare cu "Emil Pătrașcu". În paralel cu activitatea publicistică, el acordă timp și preocupărilor de concepție științifică. Împreună cu "Marton Abramovici", înregistrează două brevete de invenție: "Antena
Ion C. Florea () [Corola-website/Science/333926_a_335255]
-
Niculescu” din Brașov edițiile 1993, 1994 și premiul „Daisuke Soga” (1994); Finalist al Concursului Internațional de Dirijat de la Douai (Franța) și premiul Clubului „Rotary” din același district (1994); Diplomă de Merit oferită de Societatea Română de Radiodifuziune pentru promovarea valorilor radiofoniei românești; Diplomă de Excelență primită la cea de-a 25 ediție jubiliara a Festivalului „Vacante Muzicale” de la Piatră Neamț (1997); etc. În perioada 1992-1995 ocupa postul de regizor muzical al Studioului de Radiodifuziune din Iași iar în perioada 1995-2002 este
Radu Postăvaru, la pupitrul Orchestrei de Cameră Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105412_a_106704]
-
fi obligat pe jihadiști să se retragă din unele zone ocupate. Se împlinesc astăzi șaptezeci și cinci de ani de la lansarea în Basarabia, de la lansarea Radio Basarabia, cunoscut în prezent ca Radio Chișinău. Radio Basarabia a permis dezvoltarea și consolidarea rețelei de radiofonie românească și a fost, în același timp, un răspuns al autorităților române în fața expansiunii comunismului sovietic. Postul avea un program propriu, alcătuit în întregime din emisiuni muzicale și din radiojurnale. Radio Basarabia a funcționat doar trei sute de zile. În iunie
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]