1,605 matches
-
se pare o îndrăzneală supremă și un semn de ireverență. Dar câți răzvrătiți nu au existat, de-a lungul mileniilor de creștinism? La Virgil Ciucă, „Plouă cu vise / Seci și deșarte”. Dar, mai presus de toate aceste deșertăciuni, „Plouă-n rafale / Valuri de ură/ Vine potopul / Prezis de scriptură” (Plouă). O oarecare încrâncenare se simte în unele versuri, mai ales cele îndreptate împotriva clerului și a Bisericii. Pe de altă parte, ceea ce a rămas genuin în sufletul poetului, iese adeseori la
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1496136941.html [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
care provenea, Mireille câștiga trofeul cu piesa ”la Vie en Roșe”, melodie nelipsita și astăzi din repertoriul artistei. Mireille Mathieu - ”La Vie En Roșe” Dacă la vîrsta de 4 ani Mireille reușește să depășească febră primelor emoții, să trăiască primele rafale de aplauze, să audă primele ovații de “bravo” astăzi, a reușit să devină una dintre cele mai populare cântărețe din lume. În palmaresul celor 47 de ani de activitate muzicală, Mireille Mathieu a adunat, materiale discografice ale căror vânzări pe
Mireille Mathieu ”La vie en rose”, succesul unei zâne din poveşti by http://www.zilesinopti.ro/articole/6129/mireille-mathieu-la-vie-en-rose-succesul-unei-zane-din-povesti [Corola-blog/BlogPost/97862_a_99154]
-
doar că există și emană esența de parfum divină, iubire-n suflet de codană ?! El radiază-n jur lumină umplând adâncuri de-mplinire. Și totuși pare prea puțină în timpul scurt de prețuire. Iar vântul sorții care-și bate în timp rafalele răzlețe, venind din nu știu ce regate împrăștie-n polen tristețe. Cules a fost, mult prea iubit, el a născut atâtea vise când dintr-odat' s-a ofilit neîmplinind tot ce-și dorise. Așa a fost lăsat pe lume ca ce e bun
CRINUL de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1470130701.html [Corola-blog/BlogPost/374068_a_375397]
-
te amesteci tu în istoriile esențiale?! Mersul stelelor este adesea mai incert decît visurile oamenilor. Începuse iar ploaia. Apăsătoare, insistentă, obositoare. Ploua ca în Bacovia, ploaie nevrotică. Ploua cum zisese Thomas, pînă la saturație, la două zile, în ropote, cu rafale de uragan ce țineau cîteva minute, și cu picături mari, explozive. Licurișca s-a strîmbat, de parcă erau acri strugurii, și Thomas a renunțat să o mai cicălească. Un scurt schimb de priviri aprinse, apoi furtuna s-a calmat în spritele
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_70_73_ioan_lila_1341240385.html [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
un restaurant mai aparte, care pătrunde în apele lacului ca o lacustră. Prin apele limpezi cu nuanțe verzui se zbenguie păstrăvul indigen. Aici, la hotarul dintre crestele dominante ale munților și albastrul infinit al cerului, adesea vremea devine capricioasă și rafalele vântului, vuietul său, urletul văii, ecoul tunetelor, fulgerele ce se preling ca niște șerpi luminoși pe stânci, nori fioroși ce revarsă ploi torențiale vara sau viscole năprasnice iarna, descriu tablouri de la incantație la groază. Alteori, când cerul este senin, astrul
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1490254299.html [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
știut și nici nu s-a aflat niciodată. Aveam bagajul așezat pe pervazul unei ferestre din fața gării, când se întâmplau toate acestea. Cu mare frică, l-am luat de acolo și am trecut după clădirea gării, să nu fiu în fața rafalelor de puști automate. Lângă mine era un elev înarmat, mai speriat ca mine. Era doar un copil de circa 19-20 ani, cu AKM[iii]-ul atârnat de gât plin cu gloanțe reale. Mi-a spus textual, că un țigan, la fel de
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400867577.html [Corola-blog/BlogPost/346915_a_348244]
-
arate el cum trebuie să meargă lucrurile în sector. Total nepăsător la ce îi rezerva viitorul, șeful serviciului intră în renumitul birou al președintelui, calm, ba chiar puțin zâmbitor, dacă ne putem imagina un buldog în această postură. Primi prima rafală, fără să se mire, era de mai mulți ani în această slujbă și, la întrebarea președintelui: cum este posibil să fiu eu cel mai puternic om de pe planetă dacă nici măcar nu-mi pot săruta soția în liniște, descleștă fălcile și
CEL MAI PUTERNIC OM AL PLANETEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1489659507.html [Corola-blog/BlogPost/340447_a_341776]
-
casinouri cu nume împrumutate dintr-o realitate terestră, “Sahara”, și-un altul din învelișurile superioare ale scoarței pământului, “Stratosphera”, iar noi am coborât într-unul din cele opt ascensoare existente pe etaj tocmai în lumina difuză și amurgică bombardată de rafalele multicolore ale zecilor de mii de becuri mascate sau de-a dreptul orbindu-te ale tavanelor casinoului de la parter, parte a uriașei capele a circului de la care vine și numele hotelului de “Circus-Circus” ... După îmbăieri succesive și neostenite ale trupului
LAS VEGAS-UL CU PĂCATELE LUI...ŞI NOI!? (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 by http://confluente.ro/Las_vegas_ul_cu_pacatele_lui_si_noi_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/367120_a_368449]
-
venim! , declara președintele Bush, la Praga, în convorbirea pe care am avut-o. Un curcubeu care a răsărit peste capitală în timpul mitingului și pe care înaltul oaspete l-a semnalat ca pe un veritabil simbol... a făcut ca ploaia și rafalele de vânt să fie mai puțin luate în seamă. Am deschis mitingul din Piața Revoluției, spunând: Domnule Președinte, nu am reușit să influențăm natura și să evităm ploaia... Românii și-au dorit să fie partenerii Americii. Astăzi li se împlinește
DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI CAP. 11 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dosarele_secrete_ale_istoriei_romaniei_cap_11.html [Corola-blog/BlogPost/355916_a_357245]
-
venit la concurs. A urcat pe scenă, acolo unde aspiră să ajungă și pentru care s-a pregătit. A cântat o arie celebră care ne-a emoționat. Dar ceea ce a urmat a fost devastator. Încântat, Juriul i-a acordat în rafale de aplauze dreptul de a continua concursul direct în Semifinale ! „De ce nu ești la Operă ?„ „Am încercat să mă angajez , dar nu s-a putut.„ „Nu este destul să ai voce ! „ mi s-a spus. „Am voce și pregătire profesională
SUNTEM CEEA CE GÂNDIM de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1487408809.html [Corola-blog/BlogPost/368773_a_370102]
-
Și urmează o descriere variată a împrejurării jenante în care ne aflăm din gura unui om care tocmai pierduse un război cu administrația publică românească. Vă las pe voi să v-o imaginați. Mă alătur și eu tirului cu o rafală de gloanțe veninoase neaoș românești. Ne răcorim. La câțiva metri de mașina noastră, Hemanuche și Hawkeye parlamentau ceva calm. O discuție casual la un cocktail. Așa de relaxați erau. În disonanță cu atmosfera de concert rock de la noi. Momentul adevărului
„- Știu c-am greșit, iertați-mă, nu-mi luați permisul... Dați-mi amendă, dar una mică, mă omoară nevasta...” O întâmplare cu agentul Hemanuche by https://republica.ro/z-stiu-c-am-gresit-iertati-ma-nu-mi-luati-permisul-dati-mi-amenda-dar-una-mica-ma-omoara-nevasta-o-intamplare [Corola-blog/BlogPost/338006_a_339335]
-
vetrei prin care ieșea fumul și să împrăștie întunericul bordeiului. Dar în noaptea asta ca de catran, nici urmă de lumina magică. Vânturi furioase, alergau urlând prin pădurea de stejar de pe Piscul Bordeielor. Nori negri prevestitori de furtună, biciuiți de rafalele de vânt, dansează ca niște fantome înnebunite încoace și-ncolo pe cer, vărsându-și sângele lor rece ca gheața pe pământul însetat. Copilă fiind, Molearca privea cu groază, spre deliciul fraților și surorilor mai mari, fiecare scăpătat de soare. Apusul
MOLEARCA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1488436199.html [Corola-blog/BlogPost/369496_a_370825]
-
în când și miros de fripturi sau pește prăjit), îți dădea puteri noi. Auzeai cum natura se trezește la viață. Vedeai cum stolurile de grauri zburau pe deasupra bălții, spre șirele de paie de in de pe deal, fâlfâitul aripilor părând o rafală de furtună primăvăratică. Parcă era o altă viață. Nu cea dintre pereții de beton ai blocurilor de la oraș. Simțeai seva pământului cum mustește, firul ierbii cum iese din pământul reavăn, cărăbușii cum își împing cocoloașele spre „cămara” de iarna. Nu
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417938286.html [Corola-blog/BlogPost/376758_a_378087]
-
și-n alta dând locului un aer și mai sinistru fiindcă cele trei corpuri atârnate se mișcau acum în virtutea inerției, ca bătute de un vânt foarte puternic. Ploaia începuse și ea puțin mai devreme iar acum lovea cu putere în rafale oblice purtate de vânt, punând pe fugă pe iudei și pe toți cei care mai erau pe acolo. La baza crucilor mai rămăsese doar un mic grup de femei și bărbați și cei câțiva legionari care aveau poruncă să păzească
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 3 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_3.html [Corola-blog/BlogPost/371271_a_372600]
-
de acces de 20 de dolari (cinci de căciulă) și am pornit-o cu pași neîncrezători spre...Pod! Panorama grandioasei construcții peste ape se poate vedea doar dinspre înălțimile laterale ale promontoriilor de nord și de sud, luăm în piept rafalele de vânt uscat ce bate cu cerbicie, ziua este luminoasă și totuși calmă iar curenții oceanului și ai golfului se “înghiforeazâ” vâlvoi exact deasupra podului, parcă amenințându-ne cu învăluirea, ne ținem aproape de barele de susținere dinspre trotuarul ce dă
GOLDEN GATE ŞI COYOŢII OCEANULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 by http://confluente.ro/Golden_gate_si_coyotii_oceanului.html [Corola-blog/BlogPost/367254_a_368583]
-
dealuri, pante abrupte, culmi mai acătării și el crucificat în azurul încețoșat, scămoșat ce “inundă” orașul dinspre ocean și din care țâșnesc birourile și sediile firmelor și concernelor cu profil financiar-bancar, tehnologic, industrial, etc. Mașina rulează aparent monoton, vântul în rafale încearcă îndemânarea lui Darrell, viitorul nostru ginere, mai ales la traversarea podului, coloana sutelor de mașini aliniază din mers accesul oarecum poticnit însoțit deseori de scrâșnetul roților, nevoite să asculte comenzile de frânare pentru a evita ciocnirile și tamponările nedorite
GOLDEN GATE ŞI COYOŢII OCEANULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 by http://confluente.ro/Golden_gate_si_coyotii_oceanului.html [Corola-blog/BlogPost/367254_a_368583]
-
niciodată. Tuna așa de tare de parcă se rupea cerul în două. Ruperea norilor era chiar deasupra noastră. Când fulgera, ziceai că ia foc bordeiul, se scurgea flacăra din înaltul cerului chiar în fața lui, sfredelind parcă pământul, urmată imediat de o rafală de bufnituri asurzitoare, care te băgau în sperieți oricât de curajos ai fi fost. Cățelușa Braica de teamă, a intrat în bordei și s-a băgat sub pat și imediat și eu după ea. Când trosnea de te asurzea, plângeam
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443959421.html [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
ieșind dintr-o curte, se întâlniră cu Mircea, un coleg de școală de pe vremuri. Se îmbrățișară. Parcă devenise mai mic. -Ce mă bucur că te-am intanit! Ce mai știi despre colegii noștri? se revărsară întrebările lui Constantin, precum o rafală de mitralieră. -Mai usor! Tot asa de ... repezit ai rămasă Costică!? -Mai ... A contribuit și meseria de ... reporter practicată în tinerețe. Dar de ce să stăm în stradă? Să mergem la o cofetărie. -Bine zici! Se întoarseră. După câțiva zeci de
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞASEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_a_sasea_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357376_a_358705]
-
tunicii plușate cu fireturi și stând “bățoși” pe capră și fălindu-se ca nimeni alții, cu papioane atârnate de gât și pelerine de culoare verde prevăzute cu ciucuri la capătul șireturilor care te ajută să le sumeți, toate fluturând în rafalele brizei care năvălește dinspre ocean ori dinspre golf, alternativ, cu umbreluțe multicolore care sunt folosite atât pe vreme ploioasă cât și toridă, atât pentru vizitiu cât și pentru clienți. Cele câteva zile în care am vizitat Frisco nu mi-au
SEISME ŞI PODURI ÎN FRISCO ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 by http://confluente.ro/Seisme_si_poduri_in_frisco_.html [Corola-blog/BlogPost/366995_a_368324]
-
despre cărți, pentru că el nu avea timp de citit, da', dacă începuse să le iubească Afrodita, pentru el căpătau însemnătate, asta era! Treceau zilele una după alta, oamenii se luau cu treburile, priveau cerul înnourat, era frig, bătea vîntul în rafale răutăcioase, dar nu ploua, era tot secetă și secau fîntînile, Licurișca și Thomas veneau și plecau, apăreau așa, din senin, stăteam de vorbă, voiau să le povestesc ce mai era prin văgăună, mă întrebau de ce am mai săpat, dacă nu
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_59_61_ioan_lila_1341239896.html [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
Acasă > Versuri > Minipoeme > Haiku > HAIKU Autor: Valeria Iacob Tamâș Publicat în: Ediția nr. 311 din 07 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Clasamentul pe poeme Manuela Dragomirescu Locul I, cu 31 de puncte, poemul cu nr. 31 a plecat circul - o rafală răsucind un pantof de dans Locul ÎI, cu 23 de puncte, poemul cu nr. 30 al Manuelei Dragomirescu vântul întețit - vârfurile brazilor maturând norii Locul III, 22 de puncte, poemul cu cu nr 12 al lui Corneliu Traian Atanasiu galbenul
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Haiku_0_1_2_3.html [Corola-blog/BlogPost/355418_a_356747]
-
cad elogiu alcătuind de iarnă grele cergi pământului ce-ngroapă rodnicia sub patul ruginiu care-o-nnădi poclăzi de fulgi ce-acopăr trăinicia oceanului de grâu spre a rodi apoi s-au ridicat în zare cornuri ce trâmbițau sosirea în rafale a hergheliilor de nori și volburi ce greu aștern omătul peste cale ajuns la noi puhoiul de ninsoare se-acordă-ntr-o superbă simfonie cu dansul lin al fulgilor ce-mi pare un joc de îngeri plin de armonie *** Ciclul "Iarna" Volum "Surori
COLINDĂ FULGII ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1421047047.html [Corola-blog/BlogPost/377074_a_378403]
-
pe vreo orbită, Curgând printre maluri domoale. Totul trece alura nu-și schimbă, Uneori rămâne ceva misterios, Când mintea gândurile-și plimbă, Râul își duce apele vijelios. Dar a rămas o clipă-n contemplare, Iar vântul pornește din nou în rafale, Ca o răbufnire din liniști abisale, Așa au trecut privirile tale. Ți-ai schimbat părerea unanimă, Că aș putea să fiu mai arătos, Tu ai trecut cu pasul de felină. Ca o boare de vânt furtunos! Referință Bibliografică: Curgând printre
CURGÂND PRINTRE MALURI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Curgand_printre_maluri_mihai_leonte_1335463329.html [Corola-blog/BlogPost/362049_a_363378]
-
o cioară să ducă solie la vânt să-i ajute să ningă cernut. iar Eol se-ndură, înalță suflare și mână din urmă puhoaie de nori ce-nnegură zarea cu-a lor supărare, închid orizonturi și-ntunecă sori. apoi în rafale de viscol descarcă troiene de nea peste parcul proscris, ce vor conteni doar când vântul remarcă schimbat peisaju-n tărâmuri de vis. sub alba hlamidă o bancă icnește, aleile triste sunt prinse-n covor, o creangă de măr apăsată trosnește, tot
ALEILE TRISTE ÎN PARCURI AŞTEAPTĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1449214184.html [Corola-blog/BlogPost/343141_a_344470]
-
deslușite. Pilotul le cunoștea cu ochii închiși, acum însă îi deveniseră străine și încurcate. În sfârșit, au ajuns la culcușul cu acoperiș din crengi de alun care-l ferise de ploi ani de-a rândul. Prelata din dreapta zidurilor rezista eroic rafalelor de vânt însă erau uzi, flămânzi și obosiți. Salteaua era răvășită, iar câinii nu veniseră să-l întâmpine. - Oare unde or fi? se întrebă cu voce tare. - Cine? zise, nedumerită, femeia. - Câinii mei. Singurii tovarăși care au străbătut alături de mine
PROMISIUNEA DE JOI (XV) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 by http://confluente.ro/Promisiunea_de_joi_xv_gina_zaharia_1371063984.html [Corola-blog/BlogPost/346012_a_347341]