5,332 matches
-
să-și revină. Inlăturând cauza, legănatul continuu și amețeala, disconfortul îi dispare după o jumătate de oră, însă parcă nu mai ai nici tu curajul să te întorci la locul de pescuit. Încă o jumătate de oră de tras la rame? Cât mai poți sta pe mare și cât pește mai poți prinde? Iți faci toate aceste calcule și ajungi la concluzia că trebuie să renunți. Astfel, ai ratat o zi de pescuit pentru a-i face plăcere unui cunoscut sau
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365592_a_366921]
-
bucățele. Râma neagră este cea mai bună, dar ca să o scoți este mai greu decât munca în ocnă și nu se găsește peste tot, ci doar în anumite bălți. În ziua pe care încerc să o descriu, trăgeam singur la rame pentru că valurile mă duceau spre larg, vântul bătea dinspre uscat, așa cum am mai spus și efectul greutății în plus se simțea mai puțin. Mi-am luat ca punct de reper să ajung spre Venus, în dreptul circului montat an de an
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365592_a_366921]
-
Când ne ridicau pe creastă, când ne scufundau în abisul mării. Deja au ajuns aproape la doi metri înălțime, însă erau largi. Când vedeam bărcile din jurul nostru deasupra valurilor, când dispăreau, parcă înghițite de hău.Cum aveam de tras la rame peste doi kilometri până la mal, contra valurilor, am hotărât să renunțăm la pescuit, să strângem sculele și să plecăm spre oraș. Bătrânul se mișca precum melcul, la cât doream eu să părăsim marea de repede. Cerul era plin de nori
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365592_a_366921]
-
la cât doream eu să părăsim marea de repede. Cerul era plin de nori amenințători. Berbeci înspumați aruncau deja apă în barcă și toate lucrurile erau ude. A mai trecut aproape un sfert de oră, până când am putut porni la rame. Trăgem fiecare la câte o ramă, să ne fie mai ușor. După circa cinci sute de metri parcurși cu mare greutate, compartimentul din prova, unde stătea nea Nicu, era pe jumătate plin cu apă. Bătrânul stătea cu apa până la glezne
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365592_a_366921]
-
mai ușor. După circa cinci sute de metri parcurși cu mare greutate, compartimentul din prova, unde stătea nea Nicu, era pe jumătate plin cu apă. Bătrânul stătea cu apa până la glezne, barca s-a îngreunat tot mai mult. Trăgeam la rame și vedeam că nu avem spor, nu înaintam mai mult de o jumătate de metru la fiecare trăsătură. Valurile înspumate se spărgeau de prova ambarcațiunii, stropindu-ne cu apa rece și sărată. Nea Nicu nu mai putea să tragă, așa că
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365592_a_366921]
-
barca se ridica de prova, iar apa nu mai pătrundea așa multă. Îmi dădeam seama că nu aveam nicio șansă să mai ajung în Saturn, la locul de acostare. Puterile începeau să mă părăsească. Mă dureau brațele de când trăgeam la rame. Trecuse mai mult de o oră și noi parcă nu ne apropiam de mal. Pe mare nu se mai vedea nicio barcă cu motor să-i cer ajutorul. Ceilalți colegi pescari erau poziționați mai spre sud, mai aproape de intrarea în
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365592_a_366921]
-
atunci o furtună așa de mare, încât eu, stând în barca mea tractată, mă luau valurile pe sus și o depășeam pe cea cu motor care mă tracta. Am încercat și atunci să ajung la mal, însă trăgând de o ramă cu amândouă mâinile, să întorc barca, dar ea tot spre larg se îndrepta. Ancora nu mai ținea, iar furtuna mă trăgea cu repeziciune spre largul mării. Norocul meu a fost că m-a văzut același coleg care m-a ajutat
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365592_a_366921]
-
grave, pentru a decongestiona atmosferă, procedeu stilistic folosit des de autori. Iată atmosferă de la o întrunire mondenă: “-Cui îi pasă!? mârâie pentru sine Mărțina, apoi salută din inerție, în dreapta și în stânga, inșii care privesc lumea reală prin lentilele ochelarilor cu rame de aur. Știe că apariția ei la ,,spartul târgului”, da bine. Se simte deja cu o clasă deasupra adunăturii care socializează cu zâmbet fals întins pe toată gură și cu dinții sterpeziți de invide. Care pe care! O dată ce au salutat
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > DEȘERTUL DE CATIFEA (97-98) Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1012 din 08 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului 98.Hoții au furat geamurile,ramele și WC-ul! Poliția mai face cercetări Aflat la circa 3 km de satul natal al lui Dio, SARATA nu este totuși un sat aproximativ. Planificat pe vremea lui Ceaușescu la demolare forțată, în prezent are 22 de famili. Case
DEŞERTUL DE CATIFEA (97-98) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1012 din 08 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352374_a_353703]
-
instalare. Anunțată, Poliția Românești s-a prezentat după o săptămână. Pentru cercetări. Detectivi, nu glumă! Am raportat și alte furturi : sticla de la 12 ochiuri de geam. Precum și faptul că școala , fără paznic, a mai fost vizitată! Noaptea. Dispărând mai multe rame și alte bunuri din dotare. -Rezultatul? - Se mai cercetează!...Eu aș avea o propunere: Dacă școala tot nu are paznic, să se organizeze în localul ei cursuri nocturne. Pentru hoți! Susținute, cu competența caracteristică, de poliție. Hoții s-ar califica
DEŞERTUL DE CATIFEA (97-98) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1012 din 08 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352374_a_353703]
-
și vechi, lux și primitivism! Nu o dată mi-a fost dat să asist la tipul de împărțire primitiv, ancestral al rezultatului ieșirii la pescuit în largul mării. Bărcile de o construcție veche, specială, cu o parte laterală alcătuită din două rame ce se sprijină pe apă dând o siguranță în navigare, sunt aduse la mal, după ce au lansat dis de dimineață năvodul, apoi perechi de câte doi trag de frânghia groasă plasa care aduce la mal prețioasă captura. Unul dintre pescari
GOA de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343986_a_345315]
-
pe o pânză de culoarea laptelui ce așteaptă cu groază ca să devină tablou, de zvastici desenate cu minuție pe coapsele unor cavaline de talie redusă vopsite în nuanță trandafirie, de organe sexuale poziționate la vedere în varii ipostazieri triviale, de rame fără conținut sau de pereți pe care nu figurează pur și simplu nimic), nimic altceva, am putea spune, decât o mulțime finită de simboluri oculte îngrămădite într-o manieră deloc întâmplătoare pe un suport de lucru obișnuit, simple aranjamente fără
CE CAUT EU ÎN POSTMODERNITATE? de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355288_a_356617]
-
un munte de om, iar în mâna lui miraculoasă ținea periuța de dinți, ce părea un nimic. Ne-a ascultat din nou, rugându-ne să-l așteptăm puțin. Larisa, nora mea, îl roagă să primească darurile noastre. Pe sub ochelarii cu ramă aurie, ochii doctorului ne-au privit cu supărare, invitându-ne să ne întoarcem, cu pachetele noastre cu tot, la Pitești. Larisa insistă, face glume, profesorul începe să zâmbească. Cheamă îngrijitoarea, rugând-o să trimită la el bucătăreasa. După câteva minute
IN MEMORIAM ALEXANDRU PESAMOSCA de ION C. HIRU în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356128_a_357457]
-
au idei și fiecare consideră că părerea sa este cea mai constructivă. Însăși coperta cărții aduce cititorului o poveste. Un chip neștiut, pierdut în nebuloasa imaginii, care ar putea fi al oricui. Un personaj așezat într-un tablou cu o ramă discretă (nu are prea mare importanță, nu?!), purtând culorile tricolorului românesc, ca și eticheta de pe scrumiera neagră, în care peste tresele unor decorații din alte timpuri se va așterne scrumul. Mâinile puternice ale personajului arată că el este hotărât să
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „UN SECURIST DE TRANZIŢIE” de LUCIA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/353681_a_355010]
-
că limba lor este diferită de limba română, că este o limbă protolatină străveche. Între timp, în Grecia, limba aromână fără școli, cu interdicții majore cu privire la învățământ, practic s-a desființat, iar copii lor au uitat limba strămoșească. Bucuria ciobanului Ramo Tot în revista Formula As”, nr.889, oct. 2009, în reportajul „Vlahii din vărful munților” (urme românești în Bosnia), autorul Cătălin Manole relatează cu emoție întâlnirea cu un cioban din muntele Bjelasca, vârful...Ciobănița Mare. Ciobanul Ramo a fost entuziasmat
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
strămoșească. Bucuria ciobanului Ramo Tot în revista Formula As”, nr.889, oct. 2009, în reportajul „Vlahii din vărful munților” (urme românești în Bosnia), autorul Cătălin Manole relatează cu emoție întâlnirea cu un cioban din muntele Bjelasca, vârful...Ciobănița Mare. Ciobanul Ramo a fost entuziasmat când a aflat că el vorbește...românește. Că la „cioban” din limba lui, în română i se spune tot așa. Se bucură când află de cuvintele românești identice sau asemănătoare cu ale lui: vatră, jar, flura (fluier
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
bucură când află de cuvintele românești identice sau asemănătoare cu ale lui: vatră, jar, flura (fluier). Ar fi trebuit ca și autorii DEX-ului să fi făcut această descoperire și să afle care este originea reală a cuvintelor rostite de Ramo și alți vlasci din munții Bosniei, cuvintele învățate de la moșii și strămoșii lor. Se pune întrebarea: dacă dispare acel Ramo, vor dispărea ultimele urme de limbă română din acele locuri? Sper ca statul român să rezolve problemele sesizate de reporterii
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
și autorii DEX-ului să fi făcut această descoperire și să afle care este originea reală a cuvintelor rostite de Ramo și alți vlasci din munții Bosniei, cuvintele învățate de la moșii și strămoșii lor. Se pune întrebarea: dacă dispare acel Ramo, vor dispărea ultimele urme de limbă română din acele locuri? Sper ca statul român să rezolve problemele sesizate de reporterii menționați pentru păstrarea limbii române la frații noștri din statele balcanice. Se pare că s-au luat unele măsuri, deși
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
Nu, dar ce mult mi-aș dori Să Modulez Suspine Și zâmbete pe Lira Lui David sau Orfeu! BALENĂ SAU SIRENĂ? (Poem inspirat de un text în limba italiană) O sală de fitness... o reclamă... Într-o vitrină, într-o ramă, o tânără chipeșă declamă: „Vara asta, tot Balenă vrei să fii, sau... o Sirenă?" - Ce să zic? Că m-a uimit reclama? Că m-a mâhnit? Nu... dar țandăra mi-a sărit! Fetelor, voi chiar credeți că trebuie s-alegeți
PE URMELE BARDULUI NECONSOLAT (POEME) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372893_a_374222]
-
acolo liceul. NT. Din 1948 când v-ați născut și până în prezent, ați parcurs un drum lung. Acum o sa vă rog să vă imaginați o oglindă, în care vă priviți cu ochii pictorului. Imaginea pe care o vedeți acolo, împreună cu rama oglinzii, alcătuiesc un tablou. Cum ați intiula acest tablou? MP. Întradevăr, am parcurs un drum foarte lung...visele mele păreau că sunt mai clare, însă au fost momente, ani, când au fost umbrite...dar în general - mă privesc destul de franc
INTERVIU CU PICTORIŢA MARIA PELMUŞ de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348860_a_350189]
-
țipete în vânt/ Ca încrustarea lui să te întoarcă/ Din nou în iarna ta de răzgândiri/ Să-ți ningă iar cu dacă și cu parcă/ Pe buzele rostirii și-n priviri.// Nu știi ce vrei! Ți-s drumurile toate/ În rame de-ncercare, argintii/ Și orice pas se-mpiedică de poate,/ Îți vor rămâne verbele pustii.// De nu vei șterge virgule de geruri/ Și cratime de vifor ne-mblânzit./ Poți răsuci povestea-n mii de feluri/ Ca să ajungi pe valul potrivit...” (Balans
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
fără nici un fel de restricție. Nu trebuie să fie nici afiliat unei instituții de învățământ sau de cercetare, nici în posesia vreunui abonament de bibliotecă, cu poză și ștampilă la zi, nici să aibă o mutră respectabilă cu ochelari fără ramă, nici să prezinte bibliotecarului vreun act de identitate. Nu trebuie să aducă volumul împrumutat la vreun soroc, nu trebuie să jure pe nimic că va ține cartea în bune condiții. Tot ce i se cere este să pună în locul volumului
Despre impostură și consecințele ei toxice () [Corola-blog/BlogPost/337949_a_339278]
-
numele strigat: - Tovarășa Niculescu Săndica! - Da, eu sunt. - Poftiți, vă rog! - Mulțumesc! Intră în cabinet ca mielul la tăiere. - Ia să vedem, ce s-a întâmplat domnișoară? i se adresă doctorul, un bărbat înalt, robust, cu barbișon și ochelari cu ramă aurită, privind-o pe deasupra ochelarilor. - Domnule doctor, nu știu ce poate fi, dar nu mai am ciclu menstrual de circa două săptămâni. - Sunteți căsătorită? - Nu. - Ați avut relații sexuale în această perioadă? Ați fost răcită, ați lucrat în curent? Trebuie să știm
COSMARUL ADEVARULUI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347416_a_348745]
-
ar cădea peste lucruri”, „Finis” (opus corona?) - „Pe glezna dreaptă înfloriseră/ cîteva lacrimi”, „Poezie” - „aplic un strat subțire de/ iluzie”, „August” - „holda seamănă tot mai mult/ cu singurătatea luminii”, „Situație limită” - „Cădeau norii din cer/ ca niște sfinți alungiți/ de pe rama orizontului”, „Pastel matinal” - „rănile boltite ale dealului/ sînt înflorite”, „Frică” - „alături se întinde cîmpul/ cu floarea soarelui/ sus cerul cu nori cenușii”, „Policrande” - „Pictînd așteptarea/ pe sînii rebeli”. Trimiteri subtile la cultură: „Strigătul” la Brîncuși - „Strigătul cocoșului/ umple golul cu
POEME CU CEASURI ŞI FLORI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345347_a_346676]
-
-n zbor Și ascund în lacrimă-a lor teamă De neîmblânzitul viitor. Turla cu-a ei clopot de alamă Sus pe deal, cu glas tânguitor, Le recheamă, precum trista mamă Pe-al ei fiu plecat, rătăcitor. Anotimpurile-s prinse-n ramă De penelul unui muritor, Toamna rebegită azi ne cheamă Să privim cocorii din pridvor. Pletele-i de aur ies din clamă Și întind covorul foșnitor, Desenează veșnica reclamă, Sângerând pe-același monitor. Referință Bibliografică: Gânduri arămii / Curelciuc Bombonica : Confluențe Literare
GÂNDURI ARĂMII de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 977 din 03 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347394_a_348723]