225 matches
-
a păstra, pentru moment, paralelismul celor două planuri (Vădastra și Viziru), cu toate episoadele adiacente, este continuată și în interiorul fiecărui plan în parte prin glisarea între episoade delimitate temporal. Bifurcarea inițială de ordin mai mult spațial, este continuată de o ramificare spațio-temporală a materiei epice. Apar astfel numeroase bucle temporale asemănătoare celor provocate de memoria involuntară în romanul proustian: ,,Într-o seară friguroasă de martie, Ileana se întâlni cu Partenie. După mai multe încercări, izbutise să-l găsească la telefon și
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
prin intermediul lui Ștefan care , fiind profund marcat de ceea ce i s-a întâmplat la Sighișoara, reînvie o întâmplare trecută, aparent nesemnificativă, dar care are rolul ei bine definit în structura romanului, respectiv în latura misticofilozofică a sa. Tendința aceasta de ramificare a narațiunii are drept rezultat apariția mai ales în prima parte a romanului, a unor episoade parazitare care ar fi putut lipsi fără ca valoarea operei să aibă de suferit. Printre acestea se numără discuțiile banale ale lui Ștefan cu coana
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
narativ prin apariția numeroaselor planuri secundare va fi atenuată spre sfârșitul părții întâi și în toată partea a doua a romanului printr-un proces invers, de intersectare a firelor epice. Încetul cu încetul, planul Vădastra este integrat celuilalt plan, iar ramificările secundare se întrepătrund prin intermediul personajelor, între care se stabilesc diferite relații (Cătălina îl cunoaște pe locotenentul Băleanu, Vădastra este de fapt nepotul lui Iancu Antim pentru că s-a căsătorit cu nepoata acestuia, Irina, Bibicescu ajunge să locuiască în casa lui
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
însă de o simetrie la nivelul întregului edificiu epic creat în interiorul romanului. Cel puțin nu în sensul în care era prezentă simetria în Nuntă în cer. În pofida paralelismului inițial care ar fi putut contribui la o construcție epică liniară, simetrică, ramificările ulterioare și intersectarea planurilor spre final nu aveau cum să permită o arhitectură discursivă similară celei din Nuntă în cer. Ambiguitatea structurii romanului pusă, până la un punct, pe seama lipsei de preocupare a lui Eliade pentru performanța în planul formal, și-
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
tradiție, care se concretizează În ramifica rea codicelor. Diferențierea are loc numai dacă după un singur model au fost făcute două sau mai multe copii; ramurile tradiției care se desfășoară În felul acesta apar În martorii supraviețuitori, cu sau fără ramificări ulterioare. Modelul din care provine prima ramificare este arhetipul la modul absolut, diferit de arhetipurile fami liilor de manuscrise (modele reconstituite pe baza ates tă rilor). Textul acestui arhetip este lipsit de oricare dintre erorile rezultate din ramificările ulterioare și
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
codicelor. Diferențierea are loc numai dacă după un singur model au fost făcute două sau mai multe copii; ramurile tradiției care se desfășoară În felul acesta apar În martorii supraviețuitori, cu sau fără ramificări ulterioare. Modelul din care provine prima ramificare este arhetipul la modul absolut, diferit de arhetipurile fami liilor de manuscrise (modele reconstituite pe baza ates tă rilor). Textul acestui arhetip este lipsit de oricare dintre erorile rezultate din ramificările ulterioare și este, prin aceasta, mai aproape de original decît
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
sau fără ramificări ulterioare. Modelul din care provine prima ramificare este arhetipul la modul absolut, diferit de arhetipurile fami liilor de manuscrise (modele reconstituite pe baza ates tă rilor). Textul acestui arhetip este lipsit de oricare dintre erorile rezultate din ramificările ulterioare și este, prin aceasta, mai aproape de original decît textul oricăruia dintre martori. Dacă reușim să stabilim textul lui, ne apropiem mult de reconstrucția originalului (constitutio). Calea cea mai simplă de a urmări evoluția arheti pului prin concretizarea lui În
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
tradiției manuscrise este diferită de această evo luție prezumată, dar etapele impun o primă abordare distinctă. Pe baza acestei presupuneri simplificate este În general posibil să se demonstreze interrelația tuturor martorilor rămași și să se indice numărul și poziția tuturor ramificărilor intermediare În tradiție. Dacă Însă scribi individuali au contaminat mai multe modele, procesul de eliminatio din ansamblul acestor contaminări este limitat, dacă nu chiar imposibil. Contaminarea se dezvăluie acolo unde martori contaminați, pe de o parte, nu mai indică erori
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
iar fenomenul poate avea loc și invers, înspre lumenul capilarului. Difuziunea prin peretele capilarelor Difuziunea este mecanismul principal pentru transferul de substanțe între plasma sanguină și lichidul interstițial, prin peretele capilar foarte subțire, care are și o enormă suprafață datorită ramificării. Rata transferului prin difuzie este de 80 de ori mai mare decât debitul plasmatic (capilar sistemic). Substanțele lipofile trec direct prin bistratul fosfolipidic al membranei celulelor endoteliale, la polul lor bazal și luminal. Substanțele hidrofile trec prin pori (localizați în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
la limita dintre zona medulară și zona corticală, dar nu se extind către zona corticală. Perpendicular pe arterele arcuate ies arterele interlobulare, ce intră în zona corticală până la nivelul capsulei. Venele renale urmează riguros același traseu și același model de ramificare. Venele interlobulare primesc sângele drenat de la nefroni, se unesc în venele arcuate, apoi formează venele interlobare ce se vor uni în vena renală. 23.1. Microvascularizația Rinichiul are trei rețele capilare distincte, fiecare cu o funcție aparte. Arteriolele aferente și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
iar fenomenul poate avea loc și invers, înspre lumenul capilarului. Difuziunea prin peretele capilarelor Difuziunea este mecanismul principal pentru transferul de substanțe între plasma sanguină și lichidul interstițial, prin peretele capilar foarte subțire, care are și o enormă suprafață datorită ramificării. Rata transferului prin difuzie este de 80 de ori mai mare decât debitul plasmatic (capilar sistemic). Substanțele lipofile trec direct prin bistratul fosfolipidic al membranei celulelor endoteliale, la polul lor bazal și luminal. Substanțele hidrofile trec prin pori (localizați în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
la limita dintre zona medulară și zona corticală, dar nu se extind către zona corticală. Perpendicular pe arterele arcuate ies arterele interlobulare, ce intră în zona corticală până la nivelul capsulei. Venele renale urmează riguros același traseu și același model de ramificare. Venele interlobulare primesc sângele drenat de la nefroni, se unesc în venele arcuate, apoi formează venele interlobare ce se vor uni în vena renală. 23.1. Microvascularizația Rinichiul are trei rețele capilare distincte, fiecare cu o funcție aparte. Arteriolele aferente și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
iar fenomenul poate avea loc și invers, înspre lumenul capilarului. Difuziunea prin peretele capilarelor Difuziunea este mecanismul principal pentru transferul de substanțe între plasma sanguină și lichidul interstițial, prin peretele capilar foarte subțire, care are și o enormă suprafață datorită ramificării. Rata transferului prin difuzie este de 80 de ori mai mare decât debitul plasmatic (capilar sistemic). Substanțele lipofile trec direct prin bistratul fosfolipidic al membranei celulelor endoteliale, la polul lor bazal și luminal. Substanțele hidrofile trec prin pori (localizați în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
la limita dintre zona medulară și zona corticală, dar nu se extind către zona corticală. Perpendicular pe arterele arcuate ies arterele interlobulare, ce intră în zona corticală până la nivelul capsulei. Venele renale urmează riguros același traseu și același model de ramificare. Venele interlobulare primesc sângele drenat de la nefroni, se unesc în venele arcuate, apoi formează venele interlobare ce se vor uni în vena renală. 23.1. Microvascularizația Rinichiul are trei rețele capilare distincte, fiecare cu o funcție aparte. Arteriolele aferente și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
continuarea estică a spațiului indoeuropenizat își perpetuează existența aglutinantă limbile și dialectele ugro-finice, mongolo-turco-tătare etc. Ca peste tot în evoluția limbii, sistematizarea fonetică și structurarea gramaticală a materialului lingvistic sunt rezultatul evoluțiilor locale de la simplu la complex și nu al ramificării unui model preexistent, al unei protolimbi, cum își imaginează neogramaticii. Philippide și-a propus să reconstituie româna comună, acea limbă imaginară pe care o pune să se disperseze în dialecte și să constituie teritoriul romanității orientale pe parcursul secolelor VIIXIII, luând
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
descoperirea penicilinei (Fleming, 1929), a sulfamidelor (Domagh, 1935), a heparinei (Serpes, 1936), a microscopului electronic, a vitaminelor, hormonilor, grupelor sanguine cu implicații în transfuzii, transplanturi, în genetică, în medicină legală și în patologia neonatală; dezvoltarea ingineriei medicale, a bioingineriei și ramificarea ei în fizică, chimie, genetică etc.; diversificarea tehnicilor de diagnostic, până la diagnosticul cibernetic (după 1960); salturile chimiei de sinteză asociate terapeuticii (Ehrlich — 1908 — Premiul Nobel); consolidarea chimioterapiei, crearea sintezelor artificiale, a hormonilor sintetici, a actinoterapiei în ultraviolet (Finsen) practicarea grefelor
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de Anibal Teohari, Daniel Danielopolu și N. Gh. Lupu la București și de Iuliu Hațieganu la Cluj. Disciplinele evoluează și se ramifică prin aprofundarea cercetărilor. Gheorghe Tudoranu la Iași imprimă patologiei interne un caracter pregnant clinic. Această transformare duce la ramificarea specializărilor, astfel la Cluj, Ioan Goia înființează prima catedră de semiologie și se conturează noi specialități precum gastroenterologia, cardiologia ș.a. O activitate remarcabilă în acest domeniu au adus Ion Enescu, C. C. Dimitriu, Ion Nanu Muscel, G. Băltăceanu, creatori de școală
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
colagen cu puține fibroblaste și vase capilare. Celule gliale satelite încapsulează corpul neuronal și prelungirile sale dendritice, protejându-le de contactul cu matricea extracelulară. Neuronii multipolari prezintă o mare varietate a dendritelor (cel puțin 13 dendrite pe celulă la cobai), ramificarea acestor dendrite în spațiul capsular din perfection fiind importantă la om. S-au observat chiar și structuri de tip glomerular, în care la microscopul electronic s-au evidențiat aglomerări granulare și vezicule mici, dispersate în pericarion și dendrite. Majoritatea articulațiilor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de trădare... Știi că-mi placi, neicușorule? Adicătelea, ce-are a face acceleratul cu talpa dumitale? Dă-mi voie, cine trădează?44 Și totul în stilul lapidar, expeditiv și cinematografic al autorului Momentelor. Un cert element de originalitate reiese din ramificarea hipotextelor: repetata replică a "coniței" "Ce bizar, ce straniu, ce coincidență!" trimite la scena amneziilor din Cântăreața cheală, iar dezbaterea serios-moftologică a "cestiunii țărănești", la romanul rebrearian Răscoala. Printr-o tehnică ingenioasă a ficțiunii din ficțiune holograma caragialiană este declanșată
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
puțin; verbi gratia, cei cu nume de familie catalan sau care Începe cu G. Altele, presto dispar, verbi gratia, cei care, În Brazilia sau Africa, inspiră acum mireasma iasomiei sau citesc, mai harnici, un bilet de microbuz. Alte societăți Îngăduie ramificarea În subgenuri care interesează de la sine; verbi gratia, cei loviți de tuse măgărească pot să Încalțe, chiar acum, papuci, sau să o ia năvalnic la goană, urcați pe bicicletele lor, sau să facă o transbordare la Temperley. O altă ramură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
își face apariția într-o literatură didactică în interiorul căreia o poziție dominantă era ocupată de cărți religioase (bucoavne), sau cu un puternic conținut moralizator (abecedare și cărți de citire). Literatura didactică în cadrul căreia ia naștere, ca urmare a specializării și ramificării interne, manualul școlar ca instrument pedagogic, este la rândul ei înglobată în contururile mai ample ale câmpului literar, cu întreaga sa economie simbolică de producție, circulație și consum de bunuri culturale livrești. Se impune a fi reliefat, în acest caz
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ce stare în adevăr au căzut poporul nostru de la 1866 încoace? Un prefect răspunde: la starea de sălbateci într-o țară europeană. Și drept vorbind nu mai e de recunoscut. Gospodăria lui de altădată, oricât de simplă, [î ]și avea ramificările ei. Alături cu munca câmpului [î ]și avea industria lui de casă, care îl ocupa iarna împreună cu toată familia; frumoasele datini strămoșești, statornice ca și caracterul și limba, înlocuiau până la oarecare grad civilizația ce lipsea. Astăzi acele datini s-au
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ochiului al treilea”, adică a șaptezeciștilor. Autorul este preocupat de „lumea din interior”, pune mereu în fața personajelor sale o oglindă rece, metalică, în care ele își „văd” conștiința și faptele ca pe niște procese, conturează adevărați arbori genealogici, urmărind atent ramificările ce configurează generații. Romanele explorează o stare de indeterminare a generațiilor, care se pierd între trecut, prezent și viitor, iar personajele suferă un proces de înstrăinare. Realitatea este constituită din fragmente, iar existența umană din „inele de iarbă”, care se
VIERU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290558_a_291887]
-
a importanței în creștere de care se bucură din partea politicienilor și a decidenților educaționali (așa cum s-a putut desprinde în primul capitol), sistemul educațional pentru adulți, cel românesc inclusiv, la care ne vom referi pe larg în acest capitol, cunoaște ramificarea și diversificarea instituțiilor și a serviciilor oferite pentru adulți. Dacă, după 1980, educația adulților din România a cunoscut o oarecare stagnare, revoluția din 1989 a reprezentat un nou început - uneori mai lent, alteori mai accelerat - în a urma „calea europeană
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a importanței în creștere de care se bucură din partea politicienilor și a decidenților educaționali (așa cum s-a putut desprinde în primul capitol), sistemul educațional pentru adulți, cel românesc inclusiv, la care ne vom referi pe larg în acest capitol, cunoaște ramificarea și diversificarea instituțiilor și a serviciilor oferite pentru adulți. Dacă, după 1980, educația adulților din România a cunoscut o oarecare stagnare, revoluția din 1989 a reprezentat un nou început - uneori mai lent, alteori mai accelerat - în a urma „calea europeană
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]