5,123 matches
-
incurabile - scleroza amiotrofică. Șerban Ionescu a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică la clasa lui Amza Pelea și, la terminarea facultății, a fost repartizat la Teatrul din Petroșani, unde a interpretat numeroase roluri. Teatrul din Petroșani a fost o rampă de lansare pentru Șerban Ionescu, care a jucat apoi la Teatrul Mic și Teatrul din Sibiu, Teatrul de comedie, Teatrul Odeon, după care, din 2001, a jucat în producțiile Teatrului Național București (TNB), al cărui actor a fost până la sfârșitul
CRONOLOGIE: personalităţi române decedate în 2012 [Corola-blog/BlogPost/93845_a_95137]
-
dintre cei doi încetase”, a precizat Cosmina Ignat. Agresorul: „Sunt un cadru al securității divine” Personajul care l-a urmărit și l-a agresat pe jurnalistul Mircea Marian are un trecut dubios, cu metehne de tip securist. A ieșit „la rampă” la Revoluție, când s-a dat drept securist. Acum, a ajuns în atenția românilor printr-un gest incalificabil. În urmă cu doi ani, Voicu se lăuda,într-un interviu acordat ziarului Adevărul că „și-a păstrat respectul pentru instituția Securității
Mihai Voicu s-a ales cu DOSAR PENAL [Corola-blog/BlogPost/93991_a_95283]
-
-și înfrumusețeze viața prin lectură și contemplare". Petru Comarnescu nu-și laudă prietenul doar în aceste epistole, ci își declară prețuirea pentru el și în presa vremii, ca în acel cald articol pe care l-a publicat, în 1933, în Rampa, în anul când Golopenția pleca la studii în Germania, tânărul foarte studios apărându-i lui Comarnescu ca ocupând un loc "aproape unic" în cadrul generației sale, un tânăr care "posedă o duioșie și o luciditate de mare înțelept, știind de minune
Restituiri by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11974_a_13299]
-
ce urmează-apoi e-nscenare, Cuvântul răsucit ca o momeală. Nu scapă nimeni. Dăinuie groparii. Și totuși în căderea unei vrăbii Se luminează sensul Providenței... Ce ne rămâne dincolo de roluri Când din înalt cortina se coboară? Ne ridicăm din morți, ieșim la rampă, Aplauzele vin din altă piesă. Pe cine vezi când te întorci spre mine? O pălărie verde O pălărie verde Cu flori de catifea Zbura luată de vânt, Mănușile brodate Trecură printre trestii Se oglindi în lac. Dar ochii melancolici Și
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/12488_a_13813]
-
Ștefan Cazimir Cînd privesc studenții care isprăviră anul patru, Parcă văd ieșind la rampă toți actorii unui teatru Și mă îmbulzesc deodată dulci și mîndre amintiri, Căci zăresc, fiind deschise a trecutului ferestre, Anii ce se perindară și defunctele semestre, Săptămîni și zile scurse într-aceste vechi zidiri. Cu aceste versuri își va celebra
Rîsete în amfiteatru by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12408_a_13733]
-
iată ce vede, dragă Lou! Am îndoit o coajă de portocală, am pus-o pe godin. A trecut trenul. Mi-am amintit de vagoanele cu cherestea din copilărie, cheresteaua aceea galbenă, plină de frunze ude, lipite. Mi-am amintit de rampele umplute cu sfeclă albă, dulce. Eram în clasa a doua primară, la țară, în amurg. Servitoarea mulgea vaca. Sta impudic, cu picioarele desfăcute și eu, de partea cealaltă a vacii, priveam fascinat sexul ei uriaș (așa mi s-a părut
Dumnezeu se uităla noi cu binoclul by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12465_a_13790]
-
Iată-ne deci - tata, mama și eu - instalați în primul rînd de fotolii al teatrului-cinema “Regal”. Sala, în ciuda titulaturii, nu era adecvată reprezentațiilor teatrale: nu dispunea nici de culise, nici de cabine, nici de spații pentru decoruri, iar distanța dintre rampă și întîiul șir de spectatori era atît de mică încît iluzia scenică se putea lesne transforma în deziluzie. Dar ce contau toate astea pentru un copil de șase ani? Mai fusesem la teatru, de vreo două ori, la Iași, înaintea
Umbra Tatălui by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13045_a_14370]
-
activat de idealul materiei nemuritoare departe de umbra adâncă a potecii înguste restaurante mâncătorii muzica masticației valsul porumbului cantine unele peste altele mâncare mâncare pentru toate buzunarele obsesia grăsimii călărind mușcătura hormonii și sucurile colorate prin carnea infinită parcul central rampa și eterna tinerețe joggers îmbrăcați în năpârliri se luptă cu nisipul degradării atomului fug pe patine cu rotile filtrați de ochi severi de silicon agățați pe ramurile timpului tarabă după tarabă la baza verticalelor Titanice intimidează catedralele și otrăvesc vegetația
Manhattan by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/13236_a_14561]
-
ziarul "Liberalul" la 10 aprilie 1947 și este, fără îndoială, o luare de poziție în problema ridicată de Virgil Ierunca, mai întîi, apoi de Ion Caraion, dar una produsă tardiv, practic către sfîrșitul polemicii, prilejul declarat fiind o anchetă a "Rampei" (veche și ea de cîteva luni), în al cărei chestionar figura întrebarea: "- Regimurile politice pot suprima libertatea de exprimare și manifestare a culturii?". (Sorana Gurian se raliază, își asumă practic răspunsul lui Tudor Teodorescu-Braniște: Cred că există o criză a
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
dedesubtul zonei carosabile actuale a pieței, de manieră a prezerva atât rezistență clădirilor cât și perdeaua vegetală unică, care face din Piață Charles de Gaulle încununarea majestății arterelor principale ale Bucureștiului; Să utilizați mai curând axa Est-Vest (Prezan/Dorobanți) pentru rampele de access și eventuală extindere a parcării (în cazul în care “cercul mic” propus mai sus nu este suficient); • Să eliminați centrul comercial din planurile de amenajare a subsolului, lăsând doar parcarea subterană, necesară și suficientă la o dimensiune redusă
Salvați Piața Charles de Gaulle by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82524_a_83849]
-
o zonă pur rezidențială la origini). Dar când va fi deschisă parcarea să nu mai prind O mașină parcata pe trotuar că îi rup oglinzile.Spatiile verzi nu trebuie afectate în niciun caz,le pot ocoli lejer cu accesele alea(rampe).Pasajul rutier nu trebuie făcut în nicun caz.Zona e mai mult decat reprezentativă pt oraș,unul din puținele bulevarde la nivel occidental din București(atât fondul imobiliar din zona cât și spațiile verzi ample,infrastructura). Un pasaj rutier ar
Salvați Piața Charles de Gaulle by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82524_a_83849]
-
pt oraș,unul din puținele bulevarde la nivel occidental din București(atât fondul imobiliar din zona cât și spațiile verzi ample,infrastructura). Un pasaj rutier ar distruge zona.Plus că nu prea merge un pasaj acolo.Ei vor să facă rampele pasajului pe bretelele laterale ale bulevardului,dar poanta e că acele străzi laterale-bretele sunt pt trafic local/către interiorul cartierului nu pt tranzitare(ăla e rolul unui pasaj tranzitare mai rapidă a direcției circulate dintr-o intersecție).Propietatile alea valorează
Salvați Piața Charles de Gaulle by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82524_a_83849]
-
pe oră la câțiva metri de acele clădiri(eu personal că propietar nu as permite să facă pasaj acolo,nici nu i-aș lasă să mi taie arborii din fața casei-de pe domeniul public,ca să facă ei stradă mai largă pt rampe.Si în plus,traficul major în piață charles de gaulle nu e către Aviației,ci către Prezan(atât dinspre Aviatorilor,cât și disnpre Dorobanți),dar bineineteles cum e metroul ei nu pot face decât pe laterale și pe N-S
Salvați Piața Charles de Gaulle by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82524_a_83849]
-
atât dinspre Aviatorilor,cât și disnpre Dorobanți),dar bineineteles cum e metroul ei nu pot face decât pe laterale și pe N-S,pe direcția către Prezan ar trebui făcut pasajul pe sub metrou -extrem de adânc, și deci cu niste rampe de intrare/ieșire lungi de muuulte sute de metri. Și cum am mai spus, un pasaj rutier nu cade bine în zona asta,o distruge din orice punct de vedere.,ar trebui referendum pt pasaje în zone dinastea ultracentrale reprezentative
Salvați Piața Charles de Gaulle by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82524_a_83849]
-
Lumea criticului (altă carte, mai recentă, care stinge, între pagini, scandaluri și aprinde lampa de veghe lîngă portrete de demult) e, așadar, o arenă nu de lupte, ci de dialog pe care cine nu și l-ar dori civilizat, o rampă urcată cu răbdare și un filtru de gust. Un semn, dat de un critic pe care nu-l pot vedea, pe scara vîrstelor, nici coborînd spre judecata impetuoasă, dintr-o suflare, și măcar puțin iresponsabilă, a primei tinereți, dar nici
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Actualitate > VALERIU DULGHERU - ISTERIA ANTIUNIONISTĂ Autor: Valeriu Dulgheru Publicat în: Ediția nr. 2179 din 18 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului „Națiune, nu dormi! Frunțile înguste se-ngrămădesc la rampă”. (Fl. Dudiță. Machiavelisme) Scriam ceva mai înainte că isteria antiunionistă declanșată de acest pretins „președinte al tuturor” I. Dodon este foarte periculoasă. După declarațiile rasiste ale lui Dodon că el îi va lichida pe unioniști în toiul campaniei electorale la
ISTERIA ANTIUNIONISTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380640_a_381969]
-
fapt, care e soarta poetului? Aceea de a se retrage în singurătate și a frământa cuvintele ca pe aluatul dospit, pentru ca din ele să iasă o pâine rotundă. Însă nevoia de împărtășire este foarte puternică și atunci, poetul iese la rampă și-și oferă roadele gândurilor tainice, plămădite-n cuvinte. Se pare că anotimpul predilect al poetului este iarna: „În pădurea adormită / S-au înscăunat tăceri / Prin zăpada viscolită / Sosită de nicăieri. // Fulgi de nea plutesc alene / Cu un alb nemaivăzut
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
început Dodon a demonstrat că vrea investire o alta de cum a fost investirea celorlalți patru ... VI. VALERIU DULGHERU - ISTERIA ANTIUNIONISTĂ, de Valeriu Dulgheru, publicat în Ediția nr. 2179 din 18 decembrie 2016. „Națiune, nu dormi! Frunțile înguste se-ngrămădesc la rampă”. (Fl. Dudiță. Machiavelisme) Scriam ceva mai înainte că isteria antiunionistă declanșată de acest pretins „președinte al tuturor” I. Dodon este foarte periculoasă. După declarațiile rasiste ale lui Dodon că el îi va lichida pe unioniști în toiul campaniei electorale la
VALERIU DULGHERU [Corola-blog/BlogPost/380645_a_381974]
-
sunt gata să invadeze Chișinăul. „Nu vă jucați cu focul” a urmat amenințarea insului. Este un curs periculos, pe care-l promovează acest Pavlic Morozov pre nume Dodon. Nu ... Citește mai mult „Națiune, nu dormi!Frunțile înguste se-ngrămădesc la rampă”.(Fl. Dudiță. Machiavelisme)Scriam ceva mai înainte că isteria antiunionistă declanșată de acest pretins „președinte al tuturor” I. Dodon este foarte periculoasă. După declarațiile rasiste ale lui Dodon că el îi va lichida pe unioniști în toiul campaniei electorale la
VALERIU DULGHERU [Corola-blog/BlogPost/380645_a_381974]
-
artistic constituie nucleul și justificarea tuturor investigațiilor, punctul de pornire și linia de sosire ale întregului său efort de cercetare, pentru Victor I. Stoichiță forma artistică este mai degrabă un element de contact cu spații mult mai vaste și o rampă de lansare către ținte mult mai înalte. Cu impresionanta sa cultură umanistă, construită prin accesul la informație și la documentare în toate limbile de circulație ale Europei, el nu avea cum să accepte captivitatea unei singure expresii culturale. Sedus în
Victor Ieronim Stoichiță sau despre privirea prin tablou by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10244_a_11569]
-
Intrată pe neașteptate în sala de ședințe a Academiei, unde era depus sicriul scriitorului, misterioasa doamnă pare mai curând o prezență posibilă decât una credibilă: "Am văzut-o și pe celebra necunoscută, acoperită de voaluri negre, care a apărut la rampă doar o clipă spre a depune pe pieptul decedatului un buchet de flori. A fost, de bună seamă, ofranda, de speță categorială, a femeilor, pentru marele lor adorator, pentru cel ce, în cinstea grației lor și-a sublimat pasionala atracție
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10248_a_11573]
-
Pe cât de diverse s-au dovedit de la început scrierile promovate, pe atât de numeroase reacțiile din trena noului trend. Dezbateri publice, confruntări mediatice, cronici laudative și depreciative s-au conjugat într-un boom promoțional ce a consacrat Ego. Proză drept rampă de lansare. Urmată de inițiative similare ale unor edituri precum Humanitas și Cartea Românească din București sau Brumar, din Timișoara, ofensiva Polirom continuă, cu meritul incontestabil de a fi impus o serie de nume din care timpul și cărțile ulterioare
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
Pandorei, în speță toată disputa stîrnită de Lăzărescu pe teren autohton. Că filmul ne arată ca pe niște barbari și că se bălăcește în auto-condescendența fiecărui lungmetraj românesc. Ce chestie! Să ne gîndim la Haneke, austriacul care a scos la rampă rufele murdare ale rasismului francez. Nimeni nu i-a reproșat că filmul lui, "Ascuns" pune o nație întreagă într-o lumină nefavorabilă. Filmele, din orice țară ar proveni, nu sunt o carte de vizită atît de pe față, ci beneficiază și
O moarte care nu dovedește nimic by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10562_a_11887]
-
este minuțios pregătită, din amănunte, și excelent potențată. Iar combinația dintre aceasta, bașca literatură și peisajul australian al anilor 1880, conferă un lirism aparte lungmetrajului. Pe de altă parte, Propunerea intră pe lista mea de pelicule în care lumina ocupă rampa, grație directorului de imagine Benoît Delhomme. Orbitoare, ascuțită, inundînd fiecare colțișor de peisaj, sau contorsionîndu-se pentru a scoate totul dintr-un personaj, vezi imaginea lui John Hurt. Concluzie - titlul la categoria grea și profundă de pelicule îi revine clar Propunerii
Frivolitate versus machism by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10052_a_11377]
-
footnote (Breazul, George) - Ministerul Cultelor și Artelor - Comisiunea pentru Arhiva Fonogramică și Publicarea de Folklor Muzical - Îndrumări pentru culegerea de folklor muzical cu ajutorul fonografului, București, Tipografia Reforma Socială, (1928); footnote> . Se consemna în numărul din 4 august 1928 al revistei Rampa, începutul colaborării Arhivei din București cu cea din Berlin, ceea ce însemna că în Germania activitatea lui George Breazul a fost mult mai complexă, urmărind și deschiderea unor colaborări cu organisme internaționale de profil. De asemenea, trebuie reliefat faptul că întemeierea
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]