161 matches
-
articole de fond despre colectivizare, la o instituție mai discretă care-i sprijinise pe lungul drum al afirmării, ce mai, îi legau amintiri de o viață (reciproce și de nedivulgat), eeehhh, vremuri, vremuri... Plus că, nenorocitul mai era și foarte ranchiunos, rău de gură, cu pile și relații peste tot, răzbunător și ofticos! - Sandulee, Sanduleeeee, măi, băiatule, ce dor mi-era de tine, chiar la tine mă gândeam, de ce nu ai venit, cum se poate să se țină o lansare fără
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
bărbatul ăla gras?”, rostit public de Brummell În Hyde Park și desemnându-o pe Alteța sa Regală, precum și o puzderie de cuvinte asemănătoare explică totul cu mult mai bine decât uitarea conveniențelor, justificată de altfel printr-un pariu. Dar nici Îndepărtarea ranchiunoasă a prințului, nici micile Înfrângeri nu zdruncinaseră Încă, În acea vreme (1813), poziția lui Brummell. Mâna care-l Înălțase cândva, acum retrasă, nu Îl făcuse să cadă, iar saloanele Îi rămăseseră fidele. N-a fost de ajuns. Regentul vedea cu
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
celui care o poartă: uneori maschează acest interior, trebuind să probăm perspicacitate intuitivă pentru a ne da seama, de exemplu, că sub haine ponosite se poate ascunde o inimă onestă, curată; alteori, o costumație elegantă poate ascunde un suflet ipocrit, ranchiunos sau pervers. * „Este o nedreptate foarte mare de a pune preț dreptății.” (Cilibi Moise) Din păcate, „dreptatea” este astăzi tot mai mult negociată În justiție de mai marii zilei: „CÎnd puterea are dreptate, dreptatea nu are putere” (idem). * „SÎnt două
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
trasă direct În energiile care se află În esența persoanei de către ceva ce seamănă cu o forță gravitațională provenită din aură. La acel nivel, În spatele personalității, indiferent dacă cineva este gălăgios sau tăcut, dacă e vesel sau furios, generos sau ranchiunos, se află bunătate absolută. Fiecare dintre noi este, În adîncul sufletului, o vibrație acută! De asemenea, pot vedea toate problemele - atacuri răutăcioase, egoiste, murdare, lipsite de suflet sau urîte; energii distorsionate, friabile, crestate, stagnante sau lipsite de putere - dar nu
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
la București, autoritățile române au cerut sprijinul Germaniei pentru a-l Îndepărta pe Hitrowo din funcție. Diplomatul german la București, Bulöw, a considerat că o asemenea cerere din partea guvernului român nu este În interesul Germaniei, deoarece activitatea „acestui neastâmpărat și ranchiunos diplomat contribuie indirect mai mult la apropierea României de Germania și Austria decât să-i dăuneze alianței <ref id="80">80 Apud Teodor Pavel, Între Berlin și Sankt-Petersburg. Românii În relațiile germano-ruse din secolul al XIX-lea, Cluj, 2000, p.
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
acestor personaje care acaparaseră prim-planul scenei culturale. Nu mai conta că mulți dintre ei - T.S. Eliot, Stephen Spender, Cyril Connolly, iar mai târziu William Faulkner, Truman Capote etc. - se declaraseră admiratori înfocați ai romanelor „marlowiene”: un justițiarism strâmb, inflexibil, ranchiunos înlocuiește necesara luciditate a unui autor cu merite necontestate vreodată de cineva. Corespondența lui Chandler arată ce fel de literatură îi place și, mai ales, de ce îl preferă pe enigmaticul Ross Macdonald ultraingenioșilor moderniști din familia lui Pound sau Eliot
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
le petrecuse jelind, îi scrie: „Tot restul a fost actorie” (Spender, 1977, p. 134). Corespondența, scrisorile deschise către diversele publicații ale timpului, notațiile din ceea ce s-ar putea numi „jurnalul” său (Chandler, 1991) dezvăluie adeseori un personaj anxios, reactiv, depresiv, ranchiunos, capabil de cruzimi și meschinării. Imaginea o evocă izbitor pe aceea a scriitorului din roman: Asemenea celui al lui Roger Wade, scriitorul plin de succes, între două vârste, alcoolic și egocentric, fluxul conștiinței lui Raymond putea fi, la beție, în
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Mi-am cumpărat de la magazin un cuțit (râde). După ce mi-am revenit, mi-am dat seama ce prost am fost... Însă atunci eram foarte serios. Ce-aveam oare de gând să fac cu un cuțit? E ciudat, dar nu sunt ranchiunos. Normal că sunt supărat când mă gândesc la cei care și-au pierdut viața. Mă întristează că angajații de la metrou care au cărat pungile cu sarin afară au murit. Dacă nu ar fi fost ei, probabil că eram pe lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
22 La câteva zile după ce domnul Chawla își propusese planul, acesta fu pus în aplicare. Începu antrenarea celor care urmau să prindă maimuțele în ritm forțat, deși nimeni nu era sigur în ce anume trebuia să constea antrenamentul. brigadierul, încă ranchiunos dat fiind că ideea sa fusese respinsă în favoarea acestui plan slab și mizer, striga ordine la megafon la oamenii săi în suferință, punându-i să se miște în ritm, să sară din copaci, să alunece în jos pe frânghii, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
văd, dar care te mistuie pe dinăuntru. Dumnezeu Îi Înapoiase tinerețea. Sophie, abia o umbră a femeii pe care și-o amintea, n-avea putere să se interpună Între ei. Pălărierul nu era decît un bufon, un mîrlan răutăcios și ranchiunos a cărui complicitate o considera ca și făcută. S-a hotărît să-l smulgă pe Julián din acea lume irespirabilă a mediocrității și sărăciei, spre a-i deschide porțile paradisului său financiar. Avea să fie educat la colegiul San Gabriel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
22 La câteva zile după ce domnul Chawla își propusese planul, acesta fu pus în aplicare. Începu antrenarea celor care urmau să prindă maimuțele în ritm forțat, deși nimeni nu era sigur în ce anume trebuia să constea antrenamentul. brigadierul, încă ranchiunos dat fiind că ideea sa fusese respinsă în favoarea acestui plan slab și mizer, striga ordine la megafon la oamenii săi în suferință, punându-i să se miște în ritm, să sară din copaci, să alunece în jos pe frânghii, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
Cezărel Crocodilul amici la cataramă; Șobolanul un tip realmente periculos; Doctorul Zmeu un sceptic. Șeful Secției de psihiatrie a Spitalului Municipal. Lucică un decedat tomnatic; O babă descântătoare. Neidentificată; Horus un papagal indiscret; Momocilă, Bobocilă, Peticilă și Zăpăcilă niște motani ranchiunoși; Pizdeluș un cățeluș grozav; Sephiroții malefici Nahema, Lilith, Adramalech, Baal, Belphegor, Asmodeus, Astaroth, Sathariel, Beelzebub, Thamiel; Antichristul, Moartea, îngeri și demoni, spirite, morți și vii. PROLOG Îți spun, pentru ultima oară, cu mâna pe suflet, ești cel mai mare dobitoc
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
a ieșit fudul prin tîrg să-l vadă lumea ce important e, că ce-are pe el și ce are acasă și ce deștept și frumos e? CÎnd s-a mulțumit el cu ce are? CÎnd n-a fost el ranchiunos și răzbunător și n-a ținut dușmănie din te miri ce-i cade prost? CÎnd nu i-a fost lui frică de semenii lui? Ba că nu-l laudă destul și nu-l invidiază, ba că-l invidiază și-l
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
și frumoase, posesoare pe veci a unor soți buni sau păcătoși, în mare parte transformați în amintiri de coasa războiului; subofițerii cu un QI modest; preoții consacrați dar și popii grași, bețivi și afemeiați; intelectualii ratați gen Dobru, lăudăroși și ranchiunoși. O figură cu totul aparte o face predicatorul Lukov un lipov cu burtă ultrageneroasă, aflat într-o bahică competiție de persuadare a mai tânărului Luca Guțaga, român din Pocrovca Nouă. Specialitatea predicatorului Lukov era molocanismul, o învățătură religioasă mai puțin
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
într-un oval mic, de la grăsimea părului său. Îl iubea cu adevărat. —Daniel? întrebă ea. Aproape că suna a conversație ușoară. M-am tot gândit. — Da? Spune. Părea încă dispus să meargă oriunde. Vechiul lui creștinism păgân: Animalele sunt cumva ranchiunoase? Era un om bun, genul de om bun pe care doar o persoană nesigură l-ar fi considerat demn de dispreț. — Am fost o lipitoare pentru tine. Un parazit, zău așa. El se adresă chiuvetei. —Nici vorbă. —Ba da. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
căzu pe gânduri. ― Îți intuiesc raționamentul. Dar nu-ți pot aduce vreo clarificare. În ultimul timp, Crang îl domină pe Thorson, iar eu, în multe probleme, sunt cu totul lăsat de-o parte. Mă tem ― zise el cu uu zâmbet ranchiunos ― că m-au pus în carantină. Deci, iată de ce se află el acolo, oferindu-și informațiile, pentru a primi altele în schimb. Într-o sclipire. Gosseyn îi văzu deodată pe pământenii aceștia, începând să realizeze că fuseseră manipulați ca niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
căzu pe gânduri. ― Îți intuiesc raționamentul. Dar nu-ți pot aduce vreo clarificare. În ultimul timp, Crang îl domină pe Thorson, iar eu, în multe probleme, sunt cu totul lăsat de-o parte. Mă tem ― zise el cu uu zâmbet ranchiunos ― că m-au pus în carantină. Deci, iată de ce se află el acolo, oferindu-și informațiile, pentru a primi altele în schimb. Într-o sclipire. Gosseyn îi văzu deodată pe pământenii aceștia, începând să realizeze că fuseseră manipulați ca niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
din frigiderul Valericăi, închideam ochii, deși mi-era rușine pentru el. Sări în picioare și alergă la scrin. ― Auzi Mirciulică? Prietenul nostru Doru s-a făcut bine! Cotoiul rămase încremenit, ca un sfinx. Melania își strâmbă buzele: ― Mirciulică e puțin ranchiunos, dar foarte puțin, vă asigur. Nu poate să uite că Doru ciupea uneori și din parizerul lui... Se întoarse cu o sticlă și două pahare. ― E un vin de Madera, domnule maior. O bunătate! Îl păstrez pentru ocazii sau beau
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
se ridică să-i deschidă. ― Nu înțeleg cum poate să-ți ardă de plimbare tocmai acum. Aceasta nu-i o dovadă de sensibilitate, ci doar o manieră de a protesta pentru că nu ți-am adus jeleuri. Să știi că persoanele ranchiunoase îmi plac și mai puțin! Mirciulică se strecură afară. Melania Lupu, bosumflată, se ciupi ușor de bărbie. ― Hai, fetița mea, nu te posomori! Toată viața a trebuit să te descurci singură, e destinul tău... Deci povestea cu telefonul nu e
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Cristescu îl întrerupse: ― Ca să-l citez pe domnul Matei, marile pasiuni izbucnesc de multe ori atunci când te aștepți mai puțin și vizavi de cine nu te aștepți... ― Uluitor!! ― Tot domnul Matei presupunea că... În fine, fiind un tip violent și ranchiunos, excesiv de dur... Grigore Popa tremura de indignare. ― E un ticălos! ― Dumneavoastră îl cunoașteți mai bine... ― Un ticălos, un obsedat sexual! Orgiile lui sânt de pomină! A ajuns să ne cunoască tot cartierul. Întrebați vecinii! Urlă de nebun, în puterea nopții
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
profesiunea, situația familială până la nepoți, precum și anul, ziua și fapta de care se făcuseră vinovați). " De fapt, își zise Cristescu simțind cum îi transpiră degetele pe scoarța neagră de piele, aici e toată viața lui..." Îl înspăimîntară meschinăria preocupărilor, meticulozitatea ranchiunoasă cu care își alimenta inimiciții de-acum câteva decenii, fleacuri fără importanță, de genul: "M. S. ― 68 de ani, colonel pensionar, doi fii etc. a declarat public la 12 februarie 1934, în barul Cazinoului din Sinaia că sânt un impostor
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
să trebuiască să treci printr-o judecată pentru a ajunge acolo. După alte cîteva mile În sus pe deal, aproape de vîrful Înălțimii, următoarea Întrebare Îi stîrnește iar iritarea: ÎNVIEREA PENTRU CINE? Acum este sigur că aceste panouri sînt o dîră ranchiunoasă de firimituri lăsată În urmă de vrăjitoarea cea rea pentru a-i ademeni pe Hansel și Gretel și Își promite să nu oprească pentru nici o bătrînică aflată În drum, vînzînd turtă dulce. Cinci mile de drum de platou deșertic Înalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
a lăsat Înduplecat. Declara că refuză să‑i semneze externarea din spital. Până la urmă, Abe a lăsat‑o mai moale și l‑au ridicat, cu cearceafuri cu tot, pe o targă. A rămas tăcut În timpul transportului, dar nu Îmbufnat sau ranchiunos. Nu manifesta posomorala ori toanele omului bolnav. Automobilul 740 era În garaj. Un telefon avea să‑l aducă la poartă În câteva minute. Eu reciteam memoriile lui Keynes, a cărui biografie Ravelstein mi‑o recomandase ca modelul pe care să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
dat buzna urlând! GARDIANUL: Eu te-am speriat? Mârșavule! CĂLĂUL (Către ARTUR.): Tot timpul are ceva cu mine. GARDIANUL (Către ARTUR.): Domnule! Nelegiuitul ăsta a vrut să vă taie capul! CĂLĂUL (Bufon.): Eu? Minciună și iar minciună! (Către ARTUR.) E ranchiunos, se răzbună pe mine pentru că am copilărit împreună... GARDIANUL (Arată către topor.): Iată dovada! (Către ARTUR.) Dacă nu intram adineaori pe ușă erați mort! ARTUR (Către CĂLĂU.) Chiar așa? CĂLĂUL: E nebun. Toată lumea știe. GARDIANUL (Îl ia de guler pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
zgomotos Stănică,plimbîndu-se cu pași mari prin casă, când n-am eu dreptate? - Și ce vrei să fac acum? întrebă Aglae, ironic. Să cad în genunchi în fața Otiliei, să mă rog de ea să mă ierte? - Aș! Otilia nu e ranchiunoasă. Te faci că nu ești supărată, că ai uitat, și te duci în casă la moș Costache, frate, de! Și mai ales nici o înțepătură lui Pascalopol. Să-i îndemnăm să se ia, să-i felicităm. Pascalopol te pupă când aude
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]