509 matches
-
situat între dialectul ardelean și cel crișean l-a însoțit pa țăranul măcean la șezători, care la Macea se numeau-" A mere cu lucru" -Cu cosele, croșetat, nățuit ,cu desfăcut coceni, cu ales pasula, grâu, degustat de vin .. ori must. Rapsodul local, Ioan Ardelean Alexandru, mere ..acum "CU SCRISU" și a dat satului o CARTE despre ANAMBLUL EDERA , Înființat de EUGENIA DEAC și instruit de Ioan Dârau. Cartea este un OMAGIU de PREȚ tinerilor care poartă cu drag tradiția în Cocia
LANSARE DE CARTE DUMINICĂ LA MACEA de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1440819575.html [Corola-blog/BlogPost/372245_a_373574]
-
poetice extinse, aprofundate, prin lecturarea operelor marilor poeți români, ruși, francezi, englezi și asiatici, vom putea discuta despre un glas poetic distinct al Chioarului.” 2. ION C. DUȚĂ (Novaci, Gorj): DIN ȚARA PARÂNGULUI (versuri, 208 pagini, A5) GHEORGHE A. STROIA: „Rapsod al Gorjului și Olteniei, în genere, culegător inveterat al folclorului zonei de apartenență, căruia îi redă strălucirea și prețiozitatea nativă, Ion C. Duță se dovedește a fi un creator liric autentic, revărsând în versuri de o simplitate cuceritoare, străbătute de
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE – 9 IUNIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_stroia_1402645553.html [Corola-blog/BlogPost/360532_a_361861]
-
și interpretul Cătălin Maximiuc: În august 2006, împreună cu Ansamblul „Cununița” am concertat la Festivalul „Nopți de vară”, desfășurat în orasul Sfânt - Ierusalim, Israel. Am preluat vechi melodii din ținutul bucovinean, interpretate odinioară de Mina Pâslaru, Nicoleta Vasilovici și mulți alti rapsozi ai locului, pe care le-am înregistrat într-un stil propriu. Aceste cântece au mers repede, vreau să cred, la inima ascultătorilor și sunt fredonate în concertele mele, aceasta-i dovada. În repertoriul meu muzical artistic sunt înscrise o casetă
CĂTĂLIN MAXIMIUC CÂMPULUNG MOLDOVENESC, O INIMĂ, UN GLOB ŞI O LUME DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1439969839.html [Corola-blog/BlogPost/373534_a_374863]
-
de Cultură Prahova pentru recuperarea și conservarea patrimoniului cultural prahovean în anul 2017: Proiectele „Rădăcini”, „Valori de patrimoniu”, „Ethnos”, „Coregrafia, dansul cultural” în cadrul căruia la fiecare ediție a fost prezentat și un dans prahovean și la care au fost invitați rapsozi din zonele din care au venit coregrafii, Simpozionul „Dragoste, opinii, reflecții, ipostaze”, Expoziția cu vânzare de Mărțișor, târguri ale meșteșugarilor, ateliere cu elevii. Finalizarea unor proiecte se va face prin realizarea unei expoziții cu obiecte de patrimoniu la Centrul Județean
ZIUA CULTURII NAŢIONALE, PLOIEŞTI, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1484844250.html [Corola-blog/BlogPost/381026_a_382355]
-
drag zâmbi eteric cu-al său trup de infinire trăgând fir din norul feeric pentr-o umbră de iubire. S-a lăsat în genunchi cerul și-a privit-o cum dispare, în adâncu-mi efemerul mă cuprinse ca o boare. Sângele, rapsod de suflet i-a pus umbrei etern lacăt căci simțea că-n al său umblet mama-i dorul fără capăt! Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: Umbra unei iubiri / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2268, Anul VII, 17
UMBRA UNEI IUBIRI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 by http://confluente.ro/doina_bezea_1489740264.html [Corola-blog/BlogPost/375686_a_377015]
-
Toate Articolele Autorului Pentru voi dragi români, oriuunde v-ați găsi, vă ofer o melodie de suflet 3 GRĂDINA RAIULUI FOLCLORIC Din apa cristalină a melosului dulce ca un „fagure de miere” au băut să-și astâmpere setea de frumos rapsozi și instrumentiști minunați, care prin măiestria lor, dăruire sufletească și dragoste nețărmurită pentru obiceiurile și tradițiile strămoșești, ne-au lăsat o zestre inestimabilă. E bine să ne străduim cu toată puterea minții și a sufletului, să lăsăm generațiilor viitoare „o
PARTEA A II-A ]N GR[DINA RAIULUI FOLCLORIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1442043223.html [Corola-blog/BlogPost/378225_a_379554]
-
Julieta”, frământatul de nevoia adevărului din „Hamlet”,, poetul din „Visul unei nopți de vară” sau din „Ultimele sonete...”, gânditorul politic din „Iuliu Cezar”, istoricul din „Richard aș III-lea”, înțeleptul din „Furtuna”, psihologul pătrunzător din „Macbeth”, în general comentatorul și rapsodul atâtor pasiuni și neliniști, al atâtor căutări și înțelesuri asupra existenței umane? Drama vieții lui se aseamănă cu drama vieții lui Homer. Amândoi răscolitori de pasiuni și amândoi negați. Nu se poate, zic unii critici, ca într-un om să
ETERNUL SHAKESPEARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Eternul_shakespeare_ion_ionescu_bucovu_1387031543.html [Corola-blog/BlogPost/363335_a_364664]
-
prezentat de Miruna Ionescu și Ioana Maria Ardelean. Dintre invitați amintim doar câțiva: Sofia Vicoveanca, Angelica Stoican, Floarea Calotă, Gheorghe Roșoga, Margareta Clipa, Matilda Pascal Cojocărița, Maria Butaciu, Leontina Pop, Anca Panțâru, Iulia Vătafu, Roxana Croitoru, grupurile vocal-folclorice Ciuleandra și Rapsozii Oltului de Jos, Ansamblul de datini și obiceiuri Mugurași din Agaș, jud. Bacău, grupul de colindători cu plugul mare și sorcova din Prahova, Ansamblul folcloric Burnasul- Teleorman și mulți alții. După concertul de la ora 17.00 al grupului american The
Revelion TVR 2 – Povestea de iarnă continuă by http://revistaderecenzii.ro/revelion-tvr-2-povestea-de-iarna-continua/ [Corola-blog/BlogPost/339289_a_340618]
-
și pentru cuptorul de lut ars al țăranului, pentru Stela și Arșinel, Jean și Dem, pentru Dacia lui Burebista și Dacia Pitești, pentru Peleș, Bran și Castelul Huniazilor, pentru surâsul surorii mele și râsetele prietenilor mei din copilărie, pentru Călușari, Rapsozii Zărandului și Junii Sibiului, pentru vârful Moldoveanu, Lacul Sfânta Ana și Sfântul Cuvios Paisie de la Neamț, pentru Cotnari, Murfatlar, Odobești, Panciu, Jidvei și pentru că nu am dus niciodată un război de cucerire, pentru Câmpulung Muscel și Câmpulung Moldovenesc, Pentru pâinea
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1458218419.html [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
Visul unei nopți de iarnă, pentru Ultima noapte de dragoste și pentru frumusețea proverbială a româncelor, pentru Țara Bârsei, Țara Oașului, Țara Vrancei și Țara de dincolo de negură și pentru coșarcă, cofă, damigeană și pentru Ansamblul Teleormanul din Alexandria și Rapsozii Botoșanilor, pentru Regina Maria și pentru fiica ei, monahia Alexandra (Prințesa Ileana a României), pentru Covasna „maghiară” și Sibiul „secuiesc”, pentru Hrușcă, Socaciu și Pittiș, pentru Balta Mare a Brăilei, Pădurea spânzuraților și Codrii Vlăsiei, pentru Vornicu, Bocăneț și Sanda
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1458218419.html [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
noi de iarbă se-avântă ca un cântec, zambile fără seamăn clipind albastre zări, vin clopoțeii veseli cu tolba prinsă-n pântec, văzduhul prinde viață sub ropote de flori! Se-așează sus pe-naltul al florii mândru lujer, un greiere rapsod și-alaiul lui de seară, pornește blând arcușul pe sub clipiri de cer, cu ochi senini zambile se-aprind în primăvară! Referință Bibliografică: ZAMBILE / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1914, Anul VI, 28 martie 2016. Drepturi de Autor
ZAMBILE de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1459161246.html [Corola-blog/BlogPost/365987_a_367316]
-
trecutul e unul singur, dar istoriile sînt mai multe. În privința afirmației că "trecutul trebuie explicat cu durere", Cronicarul are unele îndoieli. El, trecutul, se cade asumat cu onestitate și cu o senin-riguroasă consultare a surselor. Istoricul modern nu e un rapsod al durerilor neamului sau, ci o persoană care știe că, în timp ce scrie o istorie, e concurata de diferite persoane care fac același lucru. Or tot ceea ce poate face istoricul onest, pentru a-și vaccina cititorii cu minte disponibilă împotriva istoriilor
Actualitatea by Cronicar [Corola-website/Journalistic/17543_a_18868]
-
ziua recoltei la Zorleni marcată de dansuri populare într-un adevărat spectacol, fie că vorbim despre Formația de mandoline «Doina Similei» din comuna Alexandru Vlahuță, Ansamblul de cântece și dansuri după cimpoi «Floricica» din comuna Perieni, sau de ansamblurile folclorice «Rapsozii Iveștiului» și «Răzeșii din Pogonești», filonul folcloric autentic românesc este la el acasă. Portul popular, dansurile tradiționale și obiceiurile fiecărei comune în sărbătoare sunt tot atâtea motive pentru a nu ocoli Valea Tutovei. Pentru cei pasionați de istoria neamului românesc
Ana Birchall vă invită într-o călătorie pe Valea Tutovei by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103538_a_104830]
-
Oradea și învățământul în limba română, prof. Florin NEGRUTIU 19 iulie 2014 - Oradea Secțiunea 1. Dacologia la George Coșbuc Sală Belvedere (etaj 8) - Hotel Continental Forum - Moderatori: Dr. Napoleon Săvescu, Prof. Mariana Terra - 09:00-09:15 Marius POPESCU: George Coșbuc, rapsod al Războiului de Independență 09:15-09:30 Paula OLSANSCHI: Alegoria dacismului la Coșbuc 09:30-09:45 Antigona GRECU: Lupul-luptatorul, dacul-suflet românesc - secțiunea 09:45-10:00 Margareta CRISTIAN: Afinitatea creației lui George Coșbuc cu sanscrita 10:00-10:15 Gheorghe FUNAR: Piramidele
PROGRAMUL CELUI DE AL XV-LEA CONGRES INTERNAŢIONAL DE DACOLOGIE – ORADEA 2014 de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 by http://confluente.ro/Rexlibris_media_group_1405884261.html [Corola-blog/BlogPost/349119_a_350448]
-
spiritul unei generații. Avidă de zbor în libertate, o țară cu dioptrii, care nu mai văzuse clar de prea mult timp, începea să se închipuie un cosmos cu puzderie de planete gravitând sub mantaua folk-ului și a poemului. Numai rapsozii cu lire și cununi de dafin mai rostiseră antice versete și zburdaseră cu melodii lirice, cum rosteau și zburdau mânjii folk-iști, înaripați, fără șei și zăbale; numai serenadele trubadurilor medievali mai cutreieraseră cândva sub cerdacuri asemenea cântecelor folk! Frumoșii
VASILE ŞEICARU. A FOST CÂNDVA, „FLACĂRA”... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1429163099.html [Corola-blog/BlogPost/357770_a_359099]
-
cultural, în sala de poveste, acolo unde bunul gospodar ne-a pregătit o cameră cu zestre. Și nu-i cum tu te-ai aștepta, doar din comuna sa. Aici, e zestrea-ntregului popor, pe regiuni cu grijă etalată, de vajnicul rapsod în lume-ntreagă prezentată cu mândrie și onoare, drag și dor! „Satul cu hore și viori” - așa este descrisă comuna Pădureni, în presa națională. În anul 1972, la inițiativa învățătorului de atunci - primarul de azi al comunei, domnul Temistocle Diaconu
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1433791342.html [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
pune mai multă bază pe religie legând faptele eroilor militari de percepte creștine. Bunătatea, dreptatea și chiar punctualitatea sunt merite pe care eroii le au în prim plan în activitatea lor. Și românii au o mitologie proprie dar nu și rapsozi ca Homer care să o fi popularizat. Ea cultivă vitejia haiducilor care jefuind îmbogățiții vremii împart necăjiților averile dobândite. Totodată cântă eroismul țăranului, îndeosebi a păstorului care singur singurel își paște mioarele pe creste muntoase, împotriva unor hrăpăreți răuvoitor care
UN OM ÎNTRE OAMENI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1436167641.html [Corola-blog/BlogPost/384496_a_385825]
-
milenar, de unde ați plecat în lume ca să bucurați prin cântec pe cei ce vă ascultă, să le aduceți o părticică din sufletul celor pe care i-ați ascultat în seri târzii de toamnă (la clacă sau la horele de sărbători) rapsozi, vecini, părinți... ca apoi să le oferiți în dar, ca un prinos de recunoștință, melodia "Oameni buni din toată țara", despre care doresc să detaliați: sentimentele care v-au inspirat să creați și să cântați tuturor românilor? Steliana Sima: Când
PARTEA A I-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_i_a_in_cetatea_can_marin_voican_ghioroiu_1375253312.html [Corola-blog/BlogPost/361208_a_362537]
-
de limba ce-o vorbim, care se îmbină cu medalioane actoricești cuprinzînd recitări de versuri clasice și contemporane dedicate limbii române sau demonstrând frumusețea limbii române, pasaje semnificative din filme și piese de teatru, evocări și medalioane de scriitori, artiști, rapsozi, fragmente din celebre conferințe sau cursuri universitare filmate cu mari personalități, fragmente de concerte corale sau simfonice cu inspirație din folclor sau momente istorice, toate fie extrase din filmoteca de aur, de la Arhiva națională de filme, sau realizate contemporan. Pentru
ÎNDRUMĂTOR PENTRU DESFĂŞURAREA ZILEI LIMBII ROMÂNE de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 by http://confluente.ro/Ligya_diaconescu_prezinta_i_ligya_diaconescu_1373363314.html [Corola-blog/BlogPost/343510_a_344839]
-
este suficient. Mai important este să îl luăm ca model de integritate, de iubire a adevărului. Pentru a ne reaminti cât de actual este Eminescu, redăm câteva versuri din „Scrisoarea a III-a”: De-așa vremi se-nvredniciră cronicarii și rapsozii; Veacul nostru ni-l umplură saltimbancii și irozii... Și acum priviți cu spaimă fața noastră sceptic-rece, Vă mirați cum de minciuna astăzi nu vi se mai trece? Când vedem că toți aceia care vorbe mari aruncă Numai banul îl vânează
SPIRITUL UNUI POPOR ÎNTR-UN SINGUR NUME: MIHAI EMINESCU de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 by http://confluente.ro/alexandru_marchidan_1470406157.html [Corola-blog/BlogPost/379173_a_380502]
-
Eminescu să ne judece De-așa vremi se-nvredniciră cronicarii și rapsozii; Veacul nostru ni-l umplură saltimbancii și irozii... În izvoadele bătrâne pe eroi mai pot să caut; Au cu lira visătoare ori cu sunete de flaut Poți să-ntâmpini patrioții ce-au venit de-atunci încolo? Înaintea acestora tu ascunde
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Eminescu_sa_ne_judece_dan_petrescu_1358237316.html [Corola-blog/BlogPost/348852_a_350181]
-
Angela Moldovan a colaborat cu Orchestra de muzică populară „Înfrățirea” din Cluj Napoca (1950-1954), Orchestra de muzică populară Radio, Ansamblul „Rapsodia română” din București, Ansamblul „Doina Bucureștiului”, Ansamblul Folcloric „Târgu Mureș”, Orchestra „Brâulețul” din Constanța, Orchestra „Plaiurile Bistriței”, din Bacău, Orchestra „Rapsozii botoșanilor”, Ansamblul Folcloric „Ciprian Porumbescu” din Suceava, la pupitru cu mari maeștri ai artei dirijorale, printre care Ionel Budișteanu, Victor Predescu, Nicu Stănescu, Nicușor Predescu, Constantin Arvinte, Nicolae Botgros, George Sârbu, Ion Cobâlă... A cântat, într-o activitate longevivă artistică
ANGELA MOLDOVAN. O ÎNTÂLNIRE CURMATĂ, AŞTEPTÂND...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1435039170.html [Corola-blog/BlogPost/353232_a_354561]
-
Autorului Remember eminescian -odă- Peste vremuri încercate străbate un dor de-un veac, de Luceafărul din carte ce din Cer privește-n Lac. Că pe versul său romantic pus în graiul moștenit, și-a lăsat dor singuratic, Luceafărul din Zenit. Rapsozi iscusiți prin vremuri i-au pus versurile-n cânt, din care străbat ecouri de dor doinit la mormânt. Iar clinchetul de izvoare îi cântă poezie. Codrul să îl înfioare de tristă nostalgie. Somnoroase păsărele închid pleoapa nopților, să străbată pân
REMEMBER EMINESCIAN -POEME OMAGIALE- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1421264628.html [Corola-blog/BlogPost/382034_a_383363]
-
aducă pe cei ce au plecat în lumea umbrelor; renunțare la cele pământești, care-s lucruri deșarte) dar, în același timp, doina este și prietena nedespărțită a eroului popular, haiducul din poveștile nemuritoare pe care le ascultam, toamna târziu, de la rapsozii vestiți ai satului, când stăteam la dogoarea focului de sub cazanul de țuică și coceam porumbi cu lapte. Copil fiind, priveam extaziat bolta necuprinsă a cerului care-și aprindea candelabrele sfințite peste satul patriarhal, și-mi ziceam în gând, minunându-mă
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1406562487.html [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
fost mereu un împătimit al cântului și al jocului popular, un mare iubitor al folclorului românesc, stând sub aripa ocrotitoare a unchiului din partea tatălui, Gheorghe Voican, prim-violonist la Ateneul Român, cel care a intermediat apropierea lui Marinică de iluștrii rapsozi și interpreți de muzică populară, acesta ajungând să o cunoască bine pe Maria Tănase, Maria Lătărețu, Ion Luican (și lista ar fi foarte bogată), venerându-i, iubindu-i, neîncetând nici o clipă să-i asculte, pe scenă sau cu alte ocazii
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_anton_stefan_dumitrescu_1372044181.html [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]