644 matches
-
CD-ului Rapsodiem realizat de dirijorul Daniel Jinga împreună cu Orchestra Simfonică „Muntenia” și Orchestra Metropolitană București. CD-ul include Rapsodia I și Rapsodia a II-a compuse de George Enescu și Valurile Dunării de Iosif Ivanovici. „De ce George Enescu și Rapsodiile sale? Se mai poate spune ceva nou? Se poate cânta și altfel decât s-a cântat până acum? De ce te-ai încumenta să imprimi ceea ce înaintea ta au realizat inegalabil dirijori precum Celibidache sau Silvestri? Ce vrei să spui nou
Dirijorul Daniel Jinga lansează CD-ul „Rapsodiem" by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105714_a_107006]
-
op. 47 scrisă de Max Bruchconstă într-o serie de variațiuni pe teme de origine evreiască. Departe de a fi o muzică religioasă, Kol Nidrei este un solemn Adagio, compus de un autor german, protestant, inspirat de frumusețea melodiilor evreiești. Rapsodia ungară pentru violoncel și orchestră, op. 68 compusă de David Popper este una din piesele de popularitate din repertoriul concertant al violoncelului. Scrisă într-un stil ce aduce cu cel al lui Liszt, aceasta este un dialog solist-orchestră pe care
La Mulți Ani, Marin Cazacu! Concert aniversar al excelentului violoncelist cu Orchestra Națională Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105933_a_107225]
-
să cânte de la frageda vârstă de 4 ani, iar de la 16 ani a început drumul serios al folclorului odată cu participarea la cele mai importante concursuri din țară. Cariera ei muzicală a fost încununată cu multe succese, inclusiv premiul 1 la Rapsodia Românească și Maria Lătărețu, marele premiu Maria Tănase, și marele premiu și Miss Folclor la Antena 1. De curând și-a lansat primului album muzical “Cânt de dragu inimii” care conține piese din zona Sălajului, album realizat cu orchestra condusă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/tezaur-folcloric-in-america/ [Corola-blog/BlogPost/93924_a_95216]
-
câmpia, Unde plânge bucuria Si începe omenia - Acolo este România! Unde-n freamăte de frunze Horesc fluiere de os, Unde-n zid se-aude încă Plâns de leagăn, cânt duios, Unde doarme-n tihnă glia, Unde rodește hărnicia Și răsună Rapsodia - Acolo este România! Unde-albastru intră-n mare În zbucium de albatros, Și ecouri duc în soare Cântecul păcii sfios, Unde arde-n maci câmpia, Unde brațul sapă via Și așteaptă veșnicia - Acolo este România! Referință Bibliografică: Acolo este România / Elisabeta
ACOLO ESTE ROMÂNIA de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 by http://confluente.ro/elisabeta_silvia_gangu_1439877827.html [Corola-blog/BlogPost/372122_a_373451]
-
balada cea tărăgănata, Iubesc Miorița cea mult cântată, Iubesc sârbă, hora și chiar perinița, Iubesc și pe neica Bădița, Iubesc pe Eminescu cu Luceafărul sau, Iubesc pe Creangă și pupăza să, Iubesc pe Coșbuc alături de Mama, Iubesc pe Enescu cu rapsodia să, Iubesc pe Brâncuși și opera să, Iubesc pe Arghezi și Zdreanța al lui, Iubesc... Iubesc tot ce înseamnă artă, muzica și viața. Iubesc marea și vântul, Iubesc munții și cantul, Iubesc câmpia cu grânele ei, Iubesc pictură, sculptură și
NELUȚA STĂICUȚ by http://confluente.ro/articole/nelu%C8%9Ba_st%C4%83icu%C8%9B/canal [Corola-blog/BlogPost/380784_a_382113]
-
balada cea tărăgănata,Iubesc Miorița cea mult cântată,Iubesc sârbă, hora și chiar perinița,Iubesc și pe neica Bădița,Iubesc pe Eminescu cu Luceafărul sau,Iubesc pe Creangă și pupăza să,Iubesc pe Coșbuc alături de Mama,Iubesc pe Enescu cu rapsodia să,Iubesc pe Brâncuși și opera să,Iubesc pe Arghezi și Zdreanța al lui,Iubesc...Iubesc tot ce înseamnă artă, muzica și viață.Iubesc marea și vântul,Iubesc munții și cantul,Iubesc câmpia cu grânele ei,Iubesc pictură, sculptură și
NELUȚA STĂICUȚ by http://confluente.ro/articole/nelu%C8%9Ba_st%C4%83icu%C8%9B/canal [Corola-blog/BlogPost/380784_a_382113]
-
istoric, rector al universității din Cluj, un adevărat erudit în istoria medievală a României, rămâne un om simplu. Îi plac savarinele, a citit cu cea mai mare plăcere pe Slavici în opera sa Mara, iar muzica preferată rămâne Enescu cu rapsodiile sale care evocă, după spusele sale, istoria zbuciumată a poporului simplu, a pălmașului, exprimată în doine și balade. Un fapt divers. Nu știu de ce gândirea mea a deviat ascultând interesantul dialog dus cu un celebre regizor. Făceam comparații cu Lohengrin
UN OM ÎNTRE OAMENI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1436167641.html [Corola-blog/BlogPost/384496_a_385825]
-
concursurilor și festivalurilor, emisiunii "Floarea din grădină" din 1987, anul meu de referință. Mi-amintesc de o întâmplare fericită, când în gară la Pitești m-a întâlnit prof. Simion Pop (veneam de la Slatina unde am activat patru ani la Ansamblul "RAPSODIA OLTULUI) care m-a sfătuit să mă înscriu la concursul "Floarea din grădină" unde am obținut marele premiu. Tot în această perioadă am realizat primele mele înregistrări la Radio (în aceeași săptămână) și concursul de angajare la Ansamblul Național "CIOCÂRLIA
PARTEA A I-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_i_a_in_cetatea_can_marin_voican_ghioroiu_1375253312.html [Corola-blog/BlogPost/361208_a_362537]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > LA CENACLUL RADU STANCA Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 2112 din 12 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului La cenaclul “Radu Stanca “ Medalionul literar “Rapsodii de toamnă‘ Ședința cenaclului ”Radu Stanca“, patronat de Liga Scriitorilor Români, din cadrul Centrului multifuncțional de servicii sociale integrate pentru vârstnici nr.2 Cluj-Napoca (coordonator Maria Bobină), a fost deschisă de scriitorul Al.Florin Țene, președintele cenaclului, care a prezentat ordinea
LA CENACLUL RADU STANCA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1476278526.html [Corola-blog/BlogPost/368715_a_370044]
-
expunerea bine documentată, Al.Florin Țene a susținut un recital poetic din opera scriitorului de la revista “Viața Românească “. În continuare profesorul Vasile Sfârlea a analizat opera poetică a lui George Topârceanu, la care Al.Florin Țene a subliniat prietenia autorului “Rapsodiilor de toamnă” cu Sadoveanu, Garabet Ibrăileanu și Mihai Sevastos. Medalionul literar s-a încheiat cu poezia “Rapsodii de toamnă “, interpretată cu acuratețe de Al.Florin Țene. După care a urmat prezentarea lucrărilor membrilor cenaclului.Astfel, Don Dorin a citit povestirea
LA CENACLUL RADU STANCA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1476278526.html [Corola-blog/BlogPost/368715_a_370044]
-
Românească “. În continuare profesorul Vasile Sfârlea a analizat opera poetică a lui George Topârceanu, la care Al.Florin Țene a subliniat prietenia autorului “Rapsodiilor de toamnă” cu Sadoveanu, Garabet Ibrăileanu și Mihai Sevastos. Medalionul literar s-a încheiat cu poezia “Rapsodii de toamnă “, interpretată cu acuratețe de Al.Florin Țene. După care a urmat prezentarea lucrărilor membrilor cenaclului.Astfel, Don Dorin a citit povestirea science fiction “Pedeapsă pentru uitare “, apreciată de cei prezenți.Au mai citit din creațiile lor: Titina Nica
LA CENACLUL RADU STANCA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1476278526.html [Corola-blog/BlogPost/368715_a_370044]
-
Amintiri din Copilărie” scrise de cel ce avea să se nască în Humulești, la 1 martie 1837, Ion Creangă - „Împăratul Poveștilor”. Cântece, poezii, momente de teatru-scurt asortate cu vibrațiile oratorice ale unui recital artistic „în cascadă”, toate adunate într-o rapsodie a florilor, a îmbrățișărilor, a surprizelor păstrate cu sfințenie în sipetul aurit al unei inimi de copil. Acesta este tabloul orei deschise oferită mamelor și bunicilor invitate la școală vineri, 4 martie 2016, de elevii clasei a IV-a B
UN MĂRȚIȘOR DE LA ÎMPĂRATUL POVEȘTILOR de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 by http://confluente.ro/sorin_petrache_1457100925.html [Corola-blog/BlogPost/367633_a_368962]
-
în primul rând, artei interpretative, în calitate de dirijor al Corului mixt al Căminului Cultural „Constantin Vasilescu” din municipiul Iași (1946-1959), apoi ocupă, prin concurs, importante funcții artistice la prestigioasele ansambluri din capitala țării: director artistic și dirijor al Ansamblurilor „Ciocârlia” și „Rapsodia Română”. La pupitrul acestor instituții reprezentative în viața muzicală națională din cea de a doua jumătate a veacului XX, întreprinde răsunătoare turnee artistice atât în România, dar și peste hotare, în țări cu puternice tradiții artistice: Polonia, Ungaria, fosta URSS
CONSTANANTIN ARVINTE, CONCERT ANIVERSAR LA 90 DE ANI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1466597885.html [Corola-blog/BlogPost/382122_a_383451]
-
în revistă câteva lucrări care au intrat demult în tezaurul Fonotecii de aur a Radioului și Televiziunii: Suită simfonică, Cântări străbune, Fantezie concentrantă românească, Coloana Infinită, Suită Sătmăreană, Concert pentru nai, chitară și orchestră, Fantezie pentru țambal și orchestră, Drăgoiana - Rapsodie moldovenească, Capricio moldovenesc, Capriciu transilvan, balada lui Pintea Viteazul, Cantata Patriei, Baladă despre Tudor Vladimirescu, iar din scrierile pentru muzică de fanfară sunt: Plaiuri românești, Sârba în căruță, Hora- Marș, Opt melodii folclorice românești. Genialului compozitor Constantin Arvinte i s-
CONSTANANTIN ARVINTE, CONCERT ANIVERSAR LA 90 DE ANI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1466597885.html [Corola-blog/BlogPost/382122_a_383451]
-
acsak (asimetric) al Dobrogei, artista Aneta Stan își înscrie primele creatii populare, în U.C.I.M.R., din 1970. În 1974, fiind invitată la concursul ,,Mugurel de cântec românesc”, interpreta Aneta Stan a fost angajată la marele Ansamblu de cântece și dansusi ,,Rapsodia Română” și s-a stabilit în București, unde s-a și împlinit ca artist, alături de mari interpreți de folclor, ca Maria Cornescu, Ștefania Rareș, Nelu Blălășoiu, Gheorghe Turda, Dumitru Constantin, Ticuța Elisabeta etc. A colaborat cu mari dirijori ai muzicii
ANETA STAN. ÎŞI FACE DRUM SPRE INIMI, CA FLUVIUL ÎN BRAŢELE MĂRII...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1407304908.html [Corola-blog/BlogPost/361091_a_362420]
-
de folclor, ca Maria Cornescu, Ștefania Rareș, Nelu Blălășoiu, Gheorghe Turda, Dumitru Constantin, Ticuța Elisabeta etc. A colaborat cu mari dirijori ai muzicii folclorice românești, cum ar fi Constantin Arvinte, Ionel Budișteanu, Paraschiv Oprea, Mihai Muche... În rodnica perioadă de la „Rapsodia Română”, interpreta Aneta Stan a acumulat împliniri excepționale care o urcă în pleiada celor mai îndrăgiți artiști ai Dobrogei. A realizat înregistrări pe discuri de vinilin, multe și valoroase filmări, a făcut numeroase turnee de concerte în țară și, de
ANETA STAN. ÎŞI FACE DRUM SPRE INIMI, CA FLUVIUL ÎN BRAŢELE MĂRII...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1407304908.html [Corola-blog/BlogPost/361091_a_362420]
-
este un dat hărăzit doar celor mari. Alături de Kennedy, Filarmonica Regală din Londra sub bagheta lui Charles Dutoit (care s-a adaptat cu mare suplețe fanteziei interpretului) a fost orchestra perfectă care capacitează orice partener. Versiunea transparentă și elegantă dată Rapsodiei I de Enescu mi-a amintit ntrucâtva de interpretarea plină de culoare a lui Constantin Silvestri. Orchestra, un instrument prețios, extrem de flexibil și capabil de cele mai subtile nuanțe, l-a urmat perfect pe dirijor, artist rafinat și puternic totodată
Excentricul Nigel Kennedy - art? ?nalt? pentru fiecare by Elena Zottoviceanu () [Corola-other/Journalistic/83551_a_84876]
-
îi curg lacrimile. GCS: Din păcate, studioul e în Spania... NC: Așa este. Sunt necesare investiții care lipsesc. Aș vrea să leg aparițiile românilor pe plan cultural în Europa. Să nu mai existe mici „țigăneli” amărâte, ci artă. Noi cântăm Rapsodiile lui Enescu cu 150 de oameni pe scenă! Există deja un disc minunat cu fundal orchestrat, Symphoenix. GCS: Pomenești de aventuri nefaste. Ai avut experiențe descurajante? NC: Bineînțeles. Îngrozitoare. Ceea ce înseamnă Phoenix nu este doar legendă, ci și o suită
INTERVIU CU NICU COVACI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_nicu_covaci.html [Corola-blog/BlogPost/367250_a_368579]
-
376, Fundulea 410, Fundulea 412, Granit, Helga, PR 39 K09, Lovrin 400, Marista, Monalisa, NSSC 375 YU, NSSC 420 YU, Octavian, Oituz, Olt, Opal, Orizont, Ovidiu, Paltin, Panciu, Pandur, Perceval, PR 37 M34 (Ribera), PR 36 R10, Progres, Pură, Rapid, Rapsodia, Rival, Robust, Rubin, Safir, Stira, Temerar, Tirabella, Torpedo, Turda 100, Vasilica, ZP 471 Grupa D - Ana, Agana, Coralba, Dk 527, Fundulea 418, Fundulea 420, Georgina, Natacha, Turda 200, Turda 215, ZP 409 și alți hibrizi. --------------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140203_a_141532]
-
a fi cele ale artei în sine: -Premiul de Popularitate la Festivalul Național Mamaia, 2008; -locul I la Festivalul Național „Pe fir de Baladă”, Tg.-Jiu, 2007; -locul II la Festivalul Național „Ora populară” TVR 2, 2007; -Mențiune, Festivalul Național „Rapsodia Românească”, Tv. Favorit, 2006; -Premiul „Radio Antena Satelor”, „Dan Moisescu”, Constanța, 2006; -locul I la Festivalul Național „Cântecele Oltului”, Călimănești, 2005; -locul I la Concursul județean de teatru, „Ucenicii Thaliei”; -locul I, la cusături, Festivalul Național „Meșteșuguri Artistice Tradiționale”, Sibiu
ELENA-DANIELA CUCULICI. MAIESTATEA SPIRITULUI NOBIL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1402589057.html [Corola-blog/BlogPost/349795_a_351124]
-
un om care l-a simțit pe propria sa viață, fiind trecut prin iadul din Auschwitz, cu amintirile căruia continuă să trăiască până la capăt. Cu multă simțire și admirație se vorbește despre scriitoarea israeliană Gina Sebastian Alcalay, autoarea romanului memorialistic „Rapsodie în alb negru cu Leonard Bernstein”. Autorul o citează pe Ana Blandiana care a scris despre Gina Sebastian: „Rareori în lumea noastră, în sensul de lume contemporană, mai poți găsi un spirit atât de echilibrat și cu o asemenea scară
UN OM ŞI O CARTE de HEIDI S SIMON în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 by http://confluente.ro/heidi_s_simon_1457321887.html [Corola-blog/BlogPost/369334_a_370663]
-
între 1954-1983, și de Orchestra de muzică populară „Barbu Lăutaru” care a acompaniat-o pe artistă un singur an, între 1955-1956, Angela Moldovan a colaborat cu Orchestra de muzică populară „Înfrățirea” din Cluj Napoca (1950-1954), Orchestra de muzică populară Radio, Ansamblul „Rapsodia română” din București, Ansamblul „Doina Bucureștiului”, Ansamblul Folcloric „Târgu Mureș”, Orchestra „Brâulețul” din Constanța, Orchestra „Plaiurile Bistriței”, din Bacău, Orchestra „Rapsozii botoșanilor”, Ansamblul Folcloric „Ciprian Porumbescu” din Suceava, la pupitru cu mari maeștri ai artei dirijorale, printre care Ionel Budișteanu
ANGELA MOLDOVAN. O ÎNTÂLNIRE CURMATĂ, AŞTEPTÂND...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1435039170.html [Corola-blog/BlogPost/353232_a_354561]
-
la masa de valori a omenirii. În muzica noastră, ritualul, ca funcție simbolică, cu câteva excepții, între care unele geniale, urmează sonoritățile muzicienilor români pe filonul temelor venite din zona folclorică. Enescu este cel care a valorificat genial riturile în Rapsodiile Române. Lia Lungu 11 Iulie 2013, Ontario - Canada
Conferința – Câmpul Românesc, Hamilton- Ontario by http://uzp.org.ro/conferinta-campul-romanesc-hamilton-ontario/ [Corola-blog/BlogPost/93665_a_94957]
-
a tuturor armoniilor, ca o sacrosantă Liturghie a Învierii hristice. Ce făgăduință ademenitoare pentru setea de cunoaștere și de împlinire a Frumosului dumnezeiesc! CÂNTAREA POPULARĂ - TEZAURUL FOLCLORIC e fiorul întâlnirii, focul ceresc, romanța tinereții, surâsul serafic, legănarea mamei, zâmbetul heruvimic, rapsodia harului, duioșia tatălui, mângâierea lui Dumnezeu, îmbrățișarea celui drag, sărutul frumuseții, admirabilul joc al trăirii, matricea omenirii, izvorul dorului, dragostea diafană a iubirii. TEZAURUL FOLCLORIC - dacoromân așterne peste lumea urzită din plămada sa o adiere de miracol, o corolă de
DRAGOBETELE: DORUL DRAGOSTEI ÎN FRUMUSEŢEA DĂRUIRII DACOROMÂNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1393386698.html [Corola-blog/BlogPost/347657_a_348986]
-
duhuri curate ale pădurii. Adormeam, visând o cărare ce pornea de la mine și se oprea la nori, cu Dumnezeu zâmbind din scorbura din cer.”. Primele două treimi ale romanului ,,Taina, început de poveste...” pot fi considerate, pe bună dreptate, o Rapsodie română a zâmbetului - ca stare de spirit și ecran panoramic, pe care se proiectează aievea cavalcada de întâmplări și trăiri, dincolo de frământările răscolitoare ale protagonistei -, culminând în finalul capitolului 59: ,, Într-o zi, n-am să mai fiu în ochii
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste by http://uzp.org.ro/cristina-mihaela-barbu-sau-taina-tainelor-tainuite-in-poveste/ [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]