106 matches
-
Grîiște, Gruiște (< grui, „cocor“ sau „movilă“ + -iște), Hrebeniște (< hreben, „spinare îngustă de munte cu coaste repezi + -iște“), Hulubiște (< hulub, „porumbel“ + -iște), Iniște (< iniște, „loc cultivat cu in“), Lacoviștea, Mălăiștea (< mălăiște < mălai, „mei“ + -iște), Măzăriște, Miriște, Orziștea, Moriștea (< moară + -iște), Porumbiștea, Rariștea, Zăpodiștea (< zăpodie, „platou în vîrful unei coline sau al unui munte + -iște). În ceea ce privește tema tîrg, se regăsește și ea în numeroase toponime romînești, îndeosebi compuse: Tîrgu-Logrești, TîrguMureș (Marosvásárhély), Tîrgu-Jiu, Tîrgu Cărbunești, Tîrgu Frumos, Tîrgu Neamț, Tîrgu-Ocna, Tîrgul Secuiesc, Tîrgușor, Rîul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
simțeam în largul meu în mașina cu scaune adânci, impecabilă ca și șoferul ei. Tapițeria și bordul din rădăcină de nuc, de culoare închisă, emanau un miros de santal. Am călătorit pe străzi vechi, peticite în mai multe locuri, traversând rariști în care se îndesau pâlcuri joase de pruni sălbatici, măslini cu trunchiuri strâmbe și câțiva palmieri care spărgeau pe neașteptate asfaltul. O vegetație care nu se supunea nici unui criteriu, răsărea sporadic și confuz ca și construcțiile pe care le întâlneam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
kilometri către est, turnurile hotelurilor din Fuengirola i se Înfățișau soarelui care cobora, așteptînd să Înceapă proiectarea spectacolului vesperal de sunet și lumină pe ecranele gigantice reprezentate de fațadele lor placate cu sticlă. De la platforma de piatră, povîrnișul cobora către rariștea lămîilor Înnegriți, apoi spre poarta din spate și spre garajul de lîngă casa năruită de incendiu. Am părăsit platforma și am pornit către livadă, cercetînd terenul pietros În căutarea vreunei posibile urme lăsate de incendiator. Chiar deasupra capului meu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
vine infinitezimalul! tricolor puntea pe cabluri în stîlpii de fier vopsiți, sat către nord în care ne trezeam cu fiara sovietică dimineața, că ne-a mai mîncat din cele pămînturi, parc de copii din leagăne și tobogane, locația naturală pe rariște și poiană în modelul de habitat cu seturi imobiliare la axele de transport, în interval de cîmpuri arborescența, ființe cu interludii actele lor, deschiderea de zeci de kilometri spinările morfologice spre Cernăuți, dincolo un singur indiciu alb de sat, șoseaua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
sigur cel mineral-vegetal, animal utopic Malnaș țarcă de iarnă eminesciană cuiburi, Oltul plastic topit verde, Dacia roți tăvălite pe zăpadă, horă de păduri amestec, șoim rotocoale, Malnaș Băi în ușă, păr inele, brunetă, doi acoliți, paleta pe lîngă trup, maluri rariște cu stîlpi, adevărata industrie este cea inevitabilă, fie a naturii, fie a inevitabilului principiu om, locuirile din pace n-au nume, le ține viitorul Domnul, Bicsadu Oltului jalea organul nostru pentru frumos, doina, cît ar despuia-o de folclor, de-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
sfâșietor de trist, poetul smulge un sunet din trecutul vieții 190. Sunetul buciumului este, ca și cel al cornului, când explicit, ca în Lasă-ți lumea... (Tânguiosul bucium sună,/ L-ascultăm cu-atâta drag,/ Pe când iese dulcea lună/ Din tr-o rariște de fag191), când repetabil ca un ecou după moarte: Și cum va înceta/ Al inimii sbucium,/ Ce dulce-mi va suna/ Cântarea de bucium!192 Aceste sunete, la care se adaugă și cel al clopotului, dau împreună semnele cele mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
păsări, arbori și izvoare. Dăinuia o puritate sălbatică a peisajului. Un aer îmbătător ne umplea piepturile și, pe când mergeam pe platourile deschise ale muntelui, albastrul cerului ne făcea să ne bucurăm de o fericire infinită. Acolo, pe culmile munților, în rariștile acoperite cu iarbă înaltă, am întâlnit numeroase turme de oi însoțite de păstori și câini. Când ne-am oprit, ca oaspeți ai păstorilor, i-am auzit cântând din fluierele lor de lemn: susurau o melodie plină de melancolie, resuscitând oracolul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
a desișului. Din neatenție, ne-am afundat prea adânc în pădure, astfel că, până la urmă, am rătăcit drumul de întoarcere și am continuat să ne învârtim în cerc, printre copaci, în căutarea potecii cunoscute. Pașii ne-au dus într-o rariște largă, unde se întindea o poiană cu o iarbă foarte înaltă și catifelată ce transmitea trupului meu un simțământ bizar de intimitate, de fiecare dată când o atingeam în treacăt. În mijlocul pajiștii aceleia creștea un cais; era aproape vară și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
de științe pedagogice), București, 1962. [12] Din experiența predării limbii romîne și a latinei (Comunicări susținute la cea de-a III-a Sesiune centrală din decembrie 1960, București, E.S.D.P., 1962, 64 p., (U.I.C. Institutul de științe pedagogice). [13] FLOREA, RARIȘTE, D., Scopul nu scuză mijloacele [observații critice pe marginea volumului Din experiența predării limbii române și a limbii latine, Editura de Stat didactică și pedagogică, 1962]-St., XIII, 1962, nr.7, p.125-126. [14] HANGIU, I., Ce aduc nou manualele
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
mute se ridică peste abisuri, ca o cântare fermecată de leagăn și luminile dormeau duse pe brațele imense de Întuneric... Iar peste tot și peste toate, se aprinse la răsărit, ca o candelă de străjuire, luna plină de noiembrie, prin rariștea neagră a pădurilor Își trimisese până la mine, Întâile luciri fantastice și mișcătoare ale razelor sale argintii, piezișe și reci. O stare de beatitudine mă cuprinde odată cu venirea stelelor și am revelația că străvechiul popor Înțelesese că În 400 acest loc
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
ce se nasc și mor, Cântând, ei mai slujesc un grai pierdut de mult... Ei tac ca roua. Ca sămânța. Ca un dor. Ca apele ei tac, ce umblă sub ogor, și-apoi sub cântecul privighetorilor izvor ce fac în rariște, izvor sonor 1096. Deci morala poate fi că tăcerea e de aur și nu toate tainele pot fi împărtășite, poate chiar nici sub carcasa metaforei, prin semne și alegorii. Mutus liber, la fel ca în cartea alchimică ce nu conține
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
s a anunțat înființarea „Buletinului științific al Asociației de etnografie și folclor”, unde sperăm să publicăm și noi, cei de la Filiala Fălticeni. 226 Cu această ocazie s-a ținut și o sesiune de comunicări, la care au vorbit: D. Florea Rariște: „Contribuții la biografia lui S. Fl. Marian”; lector univ. Paul Leu (autorul recentei monografii „Ciprian Porumbescu”): „S. Fl. Marian cercetător de reputație europeană” și lector univ. V. Andrucovici 275: „Sugestii pentru o metodologie de cercetare la S. Fl. Marian”. În
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
În pădurile de rășinoase în amestec cu foioase se vor tăia mai întîi rășinoasele și apoi foioasele. La tăierile de crang și în codru cu tăieri rase se va tăia și subarboretul existent, cu excepția semințișului valoros și a subarboretelui din rariști și poieni, care se va menține pentru protecția solului, după indicația unității silvice respective. Articolul 20 Dacă în urmă doborarii arborilor marcați pentru exploatare s-au agățat ori s-au rupt arbori sau rezerve ce nu trebuiau exploatați, acest fapt
DECIZIE nr. 435 din 20 iunie 1950 privind reguli pentru doborarea, fasonarea şi tranSportul materialelor lemnoase din păduri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133995_a_135324]
-
antologați de Nicolae Davidescu, În 1943, În volumul „Din poezia noastră parnasiană” În care apar poeții: Mircea Demetriad, Gabriel Donna, Alexandru Obedenaru, Gheorghe Orleanu, Alexandru Petroff și Iuliu C. Săvescu ; important este și aportul altor parnasieni români: Th. Speranția, D. Rariște, Ion Acsan, Al. Andrițoiu, Mircea Ciobanu, Eugen Dorcescu, Ilarie Hinoveanu, În creația cărora este evidentă o susținută influență a Încă inepuizabilului curent, parnasian. Estetica parnasianismului a Însemnat o obiectivitare a poeziei față de nebulozitățile lirice romantice, susținută de formele prozodice fixe
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sylvatica, Fagus silvestris), mesteacănul ( (Betula verrucosa), paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), ulmul de munte (Ulmus montana), scorușul (Sorbus aucuparia), arinul de munte (A (Alnus viridis), plopul (Populus termula). De la altitudinea de 1500 - 1600 m în sus începe complexul de tufișuri, rariști și pajiști subalpine, care ocupă suprafețe mai mari în Giumalău față de Rarău. Fauna este asemănătoare celei întâlnite frecvent în toți Carpații românești: urs brun (Ursus arctos), cerbi și ciute (Cervus elaphus), căpriori și căprioare (Capreolus capreolus), mistreț (Sus scrofa), râși
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
reprezentantul său, chiaburul. În consecință, ea a organizat împreună cu echipa de teatru spectacole în care ridiculiza, pentru a contracara, zvonurilor ostile lansate de chiaburi în legătură cu organizarea socialistă a agriculturii 47. O poveste asemănătoare era cea a Afizei Osman din satul Rariștea, raionul Adamclisi, regiunea Constanța. "Amintirea anilor în care a slugărit" a determinat-o să muncească cu dăruire, ajungând să fie cunoscută în gospodăria colectivă ca "Afizea fruntașa". Ca o recunoaștere a meritelor sale, consiliul de conducere i-a încredințat conducerea
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Mandriuc, Mia Cerna, C.V. Șesan, I. Văleanu, C. Ardeleanu, Hij Simion, dr. Piticariu, Em. Iliuț, Areta Vitencu, Mircea Strteinul, Ion Roșca, Neculai Roșca, Iulian Vespar, George Drumur, Ghedeon Coca, Aurel Putneanu. E.Ar. Zaharia, Dragoș Vitencu, Traian Chelariu, D. Florea Rariște, Ilie Corfus, Octavia LupuMorariu, C. Enescu-Bughea, Elena Șesan, Milan Șesan, Anca Țurcanu, A. Ieșan, N. Tcaciuc, V. Bogrea ș.a. * Calendarul Poporului pe anul 1930 Calendarul Poporului pe anul 1930, redactat de către Societatea pentru Cultură și Literatură Română din Bucovina de sub
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cu grabă, cu ochi vioi pe fața albă pe care au mai rămas urmele unei vechi frumuseți. Pe la 3 1/2 pornim cu piciorul iar peste munte spre Varatec. Pe un drum nou, abia acum desfundat, peste nenumărate poduri, printre rariști, prin poeni din una se vede departe Neamțul și cetățuia înnaintăm mai mult în tăcere. Ici-colo câte un izvor; ici-colo câte o mierlă trece drumul dintr-un tufiș în altul, zburând ușurel la fața pământului; un huruit dulce și înnăbușit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ar fi spus, pe patul morții, „Mehr Lichtung!“, dar a spus „Mehr Licht!“. (Unii pretind că doar „Mehr Luft“, — ca orice muribund ce se sufocă.) Nu întru totul, așadar, din Licht, ci, mai curând, din lichten „a rări, a face rariști în desișuri de pădure“. Iată de ce-l menținem, în traducere, pe Lichtung ca atare. — Și, pentru că n-avem altă rimă, zise Carmen, îl rimăm cu Dichtung ca atare (greu traductibil și acesta în română, în care „poezie“ nu este chiar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
busuiocul: — Dragă Nora, începu acesta, pot să-ți fabric, dacă ai nevoie, auch eine echte rümenische Version. Și o versiune românească pură, tălmăci germanofona Carmen, instinctiv. — Pornind, reluă Vasile Elisav (germana căruia era la fel de bună), de la premisa următoare, anume că rariștea silvestră e, finalmente, un „nepom“, schlimmerickul prietenului neamț (sau germanofon?) al Carmencitei ar suna astfel în română (nu fără, bineînțeles, inevitabilele pierderi și libertățile fatale): „Citea dom’ Martin, sub nepom,/Egoficțiuni, al doilea tom./ În milosârd/cer, câte-un cârd
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
Giriița Floriile Fântânele Vadu Limanu Goruni Gădiciu Gherghina Lumină Izvoarele Ivrinezu Mare Ghindărești Mihail Kogălniceanu Lespezi Ivrinezu Mic Grădină Mircea Vodă Miorița Lipnița Hagieni Movilita Nistorești Nunrași Halapg Nazarcea Pantelimonu De Jos Olteni Horia Poartă Albă Pădureni Oltina Independența Potârnichea Rariștea Osmancea Ion Corvin Satu-Nou �� (Mircea-Vodă) Satu-Nou (Oltina) Ostrov Istria Schitu Tibrinu Petroșani Izvoru Mare Topraisar Rasova Lanurile Tortomanu Răzoarele Luminiș Tuzla Runcu Mereni Valu lui Traian Saraiu Mihai Viteazu Viișoara Seimeni Mireasă Seimenii Mici Miriștea Șiriu Moșneni Tichilești Movila Verde
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
Larisa, fiica lui Chian Ștefan și Chian Tamara (fiica lui Postolachi Nicolae, născut la 15.12.1914 în localitatea Durlești), născută la data de 2 iunie 1974 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, str. Rariștii nr. 3. (2.162/2006) Copii minori: Culic Vlada, născută la data de 30 iunie 1995. 29. Cumatrenco Mihai, fiul lui Simion și Daria (fiica lui Rusu Condratie, născut la 11.03.1923 în localitatea Volintiri, județul Tighina), născut la
ORDIN nr. 2.450/C din 22 septembrie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203179_a_204508]
-
Conacu, Curcani, Negrești, Viișoara Comuna Deleni Sate: Deleni, Petroșani, Pietreni, Șipotele Comuna Dobromir Sate: Dobromir, Cetatea, Dobromiru Din Deal, Lespezi, Pădureni, Văleni Comuna Independența Sate: Independența, Fântâna Mare, Movila Verde, Olteni, Tufani Comuna Ion Corvin Sate: Ion Corvin, Brebeni, Crângu, Rariștea, Viile Comuna Lipnița Sate: Lipnița, Canlia, Carvăn, Coslugea, Cuiugiuc, Goruni, Izvoarele Comuna Mircea Vodă Sate: Mircea Vodă, Gherghina, Satu Nou, Tibrinu Comuna Oltina Sate: Oltina, Răzoarele, Satu Nou, Strunga Comuna Ostrov Sate: Ostrov, Almălău, Bugeac, Esechioi, Galița, Gârlița Sate: Peștera
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
mari, negre, zbârcite) se utilizează în bucătărie drept condiment, în special în marinade, pentru vânat sau varză, și ca ingredient la fabricarea ginului. Specia crește în întreg lanțul carpatic la 700-1400 m, adesea în tufărișuri și pâlcuri, în poieni, pășuni, rariști, putând crește pe solurile cele mai sărace. Este recoltabil în mari cantități în Transilvania (mai puțin Sălaj și Satu-Mare), Muntenia (Argeș, Buzău, Prahova), Moldova (jud. Bacău, Neamț, Vrancea, Suceava), Oltenia (jud. Gorj, Vâlcea). Se utilizează pseudobacele (Fructus Juniperi) în lunile
Ienupăr () [Corola-website/Science/307338_a_308667]
-
cu uz extem ca remediu împotriva pistruilor și a "coșurilor", sau pentru calmarea durerilor de urechi. În cazul speciilor din genul Sedum, acestea nu au rozetă bazală, iar florile sunt bisexuate. S. maximum (L.), crește pe coaste pietroase, stâncării, în rariști de pădure, nisipuri, din silvostepă pînă în etajul molidului. S. acre L. (iarbă de șoaldină), specie perenă, sporadică de la cîmpie pînă în etajul fagului, crește pe stînci, ziduri, nisipuri. Folosită în medicina populară ca emetic, febrifug, antiepileptic și în scorbut
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]