173 matches
-
știute, demonstrează că și filozofii au umor, chiar și atunci când abordează teme serioase. Dar umorul lor este atat de fin, atât de elevat, de ascuțit, de autoironic, de manierat și de politicos, de o elegantă specială, vrednica de marile spirite, rasate și sclipitoare. Ceva spumant precum șampania care îți gâdilă plăcut nările, iar bulele ei de diamant, iti urca și coboară pe beregata, în damfuri ușoare care-ți înțeapă limba și cerul gurii. Ceva mai plăcut nu știu, dintre emisiunile culturale
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358077_a_359406]
-
să scindez statutul de student în integralistă la filosofie pe zi și barmaniță într-un bar de hipsteri pe noapte. Poate la douăzeci și trei de ani nu m-aș mai fi prostit citind anunțuri de angajare sub demnitatea publicitarului rasat. Nu am degete să număr toate momentele în care aproape mi-am pregătit CV-ul pentru un post de barman, de barista sau chelner de ceainărie, toate fiind job-uri de bacșiș, picioare umflate și zâmbete mai mult sau mai
Joburile mele: Am 23 de ani și m-am lovit toată viața mea de următorul cuvânt () [Corola-blog/BlogPost/338338_a_339667]
-
explice regulile, declin politicos. Sunt două sporturi mai anoste decât fotbalul românesc, cricket-ul și golful. Aș încuraja transmisiuni în direct în penitenciare, dacă nici asta nu-i sperie pe făptași de recidivă, nu știu ce altceva. Fac cafea. Soacră-mea, deși englezoaică rasată, nu înțelege ceaiul. Mai bine bea ceva cu alcool, din când în când. Scoate o cutie de biscuiți, ediție de lux și o cutie cu bomboanele mele de ciocolată preferate. Vai de capul meu! O citisem pe Agatha Christie, pusese
Români alergici la România. O familie de timișoreni m-a pârât soacră-mii din UK că eu provin din cea mai proastă zonă a țării () [Corola-blog/BlogPost/339678_a_341007]
-
cu materialul clientului”. Scriitoarea are intuiția, flerul și știința de a-și alege interlocutorii, demonstrând că în viață nu sunt importante răspunsurile, ci esențiale sunt întrebările. Dubla lansare de carte a fost un adevărat regal cultural. Sală plină cu intelectuali rasați (mă și mir că Grand Hotel Sofianu nu s-a înclinat sub greutatea creierelor aflate acolo..), organizarea ireproșabilă, prezentarea filmului de excepție: „... Restul este tăcere” realizat de Ion Măldărescu, cuvintele alese ale oamenilor de cultură și prezența autoarei celor două
SEARA DE LEGENDA de LAURENŢIU BĂNUŢ în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341661_a_342990]
-
a cititorului, îi solicită acestuia atenția concentrată, recurgând la un joc subtil, inteligent. Construiește eseuri poetice prin fructuozitatea decelării și a panoramării inefabilului sentimentelor umane, sau prin intermediul aparentei truculențe a întrebărilor, în fapt modalități abile și obligatorii pentru un jurnalist „rasat”. Lansarea de carte a cărei eroină a fost doamna Maria Diana Popescu, acest excelent eseist, poet, jurnalist (redactor șef adjunct la revista Agero, Stuttgart, Germania) a fost o întâlnire de suflet, o reuniune a valorilor spiritului culturii românești, o manifestare
SEARA DE LEGENDA de LAURENŢIU BĂNUŢ în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341661_a_342990]
-
te fac să vrei următoarea filă, te fac să o secondezi dar să-i judeci pe bărbații din viața Elvirei ea, rămânând sensibila artistă, inocentă, grădinița, boaba de rouă. Elvira are un farmec zânesc, nu zănatic, are imprevizibiltatea unei intelectuale rasate, trăiește cu o anume libertate interioară și caracterul și comportamentul i se glisează perfect pe epoca aceea de revoltă și negare a constrângerilor. În același timp, tot sistemul o face suspicioasă și orice portiță de optare, orice ieșire spre un
SLALOM SENTIMENTAL- ROMAN- VALERIA MANTA TĂICUȚU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379118_a_380447]
-
ne dezumanizăm pe zi ce trece. Suntem interesați de bani, de averi, de beneficii nemeritate și de atenții necuvenite. Avem impresia că suntem totali, că ni se cuvine totul. Avem o democrație reală? Unde este scara valorilor? Câți dintre intelectualii rasați și-au mai păstrat bruma de demnitate? Să fie vorba de o sete de înavuțire? Sau de putere? Cum ne manifestăm superioritatea? Strivind valoarea?! Încerc să fiu originală. Să spun răspicat, chiar dacă deranjez, ceea ce cred. Nu-mi place ce văd
BOABE DE LACRIMI ŞI O INIMĂ PLINĂ DE IUBIRE de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372500_a_373829]
-
în acest loc, se rezema de zid și privea într-un loc doar de el știut. Vorbea în cazuri excepționale scurt fără multe comentarii, avea un discurs concis, elegant și ferm. Nu vorbea despre el, se simțea de departe omul rasat, nimeni nu știa cum îl cheamă, el însuși își spunea simplu : Gim. Atât. Seara cu o precizie matematică, întotdeauna la ora 5 pm, pleca. Nimeni nu știa unde locuiește. -Băi, tu cerșești? Ce faci aici? Gim, s-a uitat atent
CĂLĂTORIE NETERMINATĂ V de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372935_a_374264]
-
verandă și să-mi uzi și mie florile! Da!?... -Da, domnu senator. Păi, se poate? Dacă noi, vecinii, nu ne ajutăm între noi, atunci cine să ne mai ajute? Unde mai este atunci spiritul civic și umanitatea specifică nouă, intelectualilor rasați?! -Vezi, că am reușit cu treaba aia. Marți o să-ți intre în contul fundației trei sute de milioane. Asta pentru început. Mai vorbim după aceea, într-o lună, două. Bine?! -Bine, domnu’ senator! Să trăiți! Da’ nu rămâneți cu noi, muritorii
AMICUL MEU ZIARIST de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372199_a_373528]
-
PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Beletristica > EUGEN DORCESCU, DESPRE MERITOCRAȚIE* Autor: Eugen Dorcescu Publicat în: Ediția nr. 1978 din 31 mai 2016 Toate Articolele Autorului Eugen Dorcescu Despre meritocrație* Eminent editor, intelectual subtil și profund („dens și rasat”, cum e calificat, la pagina 52, un personaj al său), companion atent, generos, dar rezervat, Ion Nicolae Anghel s-a dedicat, nu de puțină vreme, în paralel cu munca în redacțiile unor edituri respectate (Facla, Amarcord), creației literare, prozei de
EUGEN DORCESCU, DESPRE MERITOCRAŢIE* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369253_a_370582]
-
mai putin asemănători sieși, precum Antoniade, Zoltan Fekete, profesorul Tohăneanu, profesorul Evseev, Schwartz, Paul, Iulia, Dana, chiar Sandu Moș, și alții încă (în contrast semnificativ, nu aleatoriu, cu „veleitarii” Maricel Voinea și Vitalie Bădicuț). Protoganistul este editor, „intelectual dens și rasat”, cum am văzut, își cunoaște și firea, și soarta, și menirea: „Sunt atipic, Iulia, ca și Antoniade, și n-o să mă iubească prea mulți” (57); sau: „...sîntem Făpturile Domnului și sîntem de partea bună a omenirii” (59). Dorește să se
EUGEN DORCESCU, DESPRE MERITOCRAŢIE* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369253_a_370582]
-
parte de breaslă care nu vrea să abdice de la condiția ideală, singura în stare să producă opera. Autentica operă. Chiar dacă artiști din această categorie practică un etilism vag antipatic, în plus, arondînd în perimetru doar spirite bucureștene, ce-i drept rasate, programul lor este consecvent riguros și, prin asta, reușesc să mențină în ochii breslei și ai străinilor itineranți, nivelul meritat de o artă care-și demonstrase cu brio, înaintea războiului, puterile, să se instituie în etalon al momentului atît de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Ce tonică e această defilare a celor ce vor fi burghezia prosperă fără de care nu poate fi concepută România de mîine! Și mai e ceva. "Trupele" și-au schimbat fața. Maeștrilor care ne-au încîntat atîția ani cu prestația lor rasată li se alătură acum, cu respect dar și cu aplomb adolescentin, cei care vin și care mîine vor fi, la rîndu-le, maeștri. Filarmonica, Opera, Teatrul Național, vernisajele. Oricît de găunos cobitor ar suna vocea t.v. care vede înțesate doar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lor străine, cu parfumurile lor străine, unde-s interbelicii, după ce-și vînduseră potentaților roșii stofele, parfumurile, să nu moară de foame? Unde-s minunatele lor vile? Vilele sînt, iată-le, unele-n accentuată decrepitudine, dar și decrepitudinea asta-i rasată, altele refăcute proaspăt, cu mare dichis și luminate noaptea, o splendoare! Vilele da, sînt. Interbelicii? Fie-le țărîna ușoară! Că numai ușoară nu le e! Unde-i, măcar, Birlic, trecînd, tîr-tîr, pe Victoriei, într-un Ford cît tancu, înfundat în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fostul eminent profesor, șarmantul conviv al briantelor libații, începîndu-și acum, de la poarta grea, de fier, marșul diurn al aprovizionării. Din bărbatul brun-chipeș de-al'dat' ce-a mai rămas? O firavă mașinărie pe două picioare, ca de patinator fricos, nasul rasat, de boier moldovean, lavaliera, ... sacoșa. Treaba asta, oarecum ignobilă, o făcea, pînă mai ieri, doamna lui, cu naturalețea fostei fiice de grof, nesimțindu-se căzută astfel din rang. El, profesorul de marcă, ieșea și intra, pe poarta de veche feronerie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nici pînă la Vaslui. O văd, prima dată, pe Lăpușneanu, de parcă e una din cele Cinci femei pe stradă ale îndepărtatului Kirchner (1880-1938): siluetă efilată, basc gri închis, nereușind însă să-i liniștească explozia părului albastru-de-negru, pardesiu negru, lung, tendoane rasate, de iapă de curse, geantă neagră, pe umăr, mănuși negre, mers tipic de top-model. Dar și... și... țigară lungă-lungă între degetele lungi-lungi. Neaprinsă. Spectacol stradal. O revăd, întîmplător, după cîteva zile, pe bulevardul Carol: aceeași țigară, stinsă, în dreapta. Accesoriul ultimei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
regretabil e să te ferești de tradiționalul România Mare, doar pentru că sintagma a fost confiscată de o trecătoare formațiune abjectă!). Unde-s Brătienii? Unde sînt cei care nu mai sînt?" versul lui Crainic. Superba Viorica Cortez îți oferea mîna ei rasată, palpîndu-ți, o secundă, palma și declanșînd astfel indicibile promisiuni. Vaclav Havel n-a trebuit să facă bezele mulțimii. Din două motive: unul stînd în chiar ființa sa notoriu făuritoare om al scrisului dar și trecînd prin pușcăria comunistă, deci asumîndu-și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mici, raportate la amploarea trupului ieșite din manșetele albe erau ale unui hiperdelicat prestidigitator, gata în orice moment să extragă asul, să ascundă batista, să elibereze porumbelul. Din cînd în cînd, cu schimă de Mefisto, după ce-și copleșea orchestra rasata orchestră cu teribilul lui duh al priceperii muzicii, își oferea sălii profilul, ne oferea linia zîmbetului său himeric. Înfricoșîndu-ne, amuzîndu-ne. A început cu Wagner, scoțînd din pulberea vremii Uvertura la "Rienzi" și oferindu-ne-o fraged-alegră. L-a conturnat pe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
o lume, alta decît cea în care au trăit părinții săi. Apropo: cît de neplăcută rămîne amintirii noastre o mai veche emisiune televizată, în care un dezarticulat poet contemporan, secondat de o oarecare hahaleră t.v., l-a supus pe rasatul intelectual octogenar Dan Amedeu Lăzărescu unei terori pînă în pragul infarctului, numai pentru a-i stoarce fostului lider liberal dureroasa recunoaștere a "colaborării" cu Securitatea! Nimic din acest incalificabil comportament nu i se potrivește unui civilizat Adrian Cioroianu, totuși, mai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
consemnat închegarea incredibilă a unui întins stat național dintr-o puzderie de forțe atît de centrifuge. Diferită, așadar, de acea lume românească de bună calitate, din mediul căreia s-au ridicat marii diplomați de carieră, numai și prin ținuta lor rasat elegantă impunînd înaltelor cancelarii. Cu care alții ar fi putut fi schimbați aceia?! De fapt, corolarul cu schepsis al celor doi invitați era unul ușor de decriptat: doar ceuașism-iliescianismul a fost în stare să producă diplomați profesioniști. Aha! Dacă n-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dar și atît de trist anonim, în cazna de a-și propune vidul. Doar înțeleaptă detașare?... Cineva ar trebui să-i onoreze pe acești insurgenți ai nimicului cu imediate întîmpinări, fie ele și galante. Să le frăgezească retina, arătîndu-le că rasatele tendoane ale frumoaselor lor partenere de trotuar sau de terasă există. Și că merită măcar bravada cruciaților madrigaliști. (Caca! ar răspunde băiețică Baetica.) 10 mai Dacă fereastra atelierului ar da spre o stradă din Copenhaga... Dar nu dă, și-atunci
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
metaculturale, aflate dincolo de perimetrele concrete de manifestare a valorilor particulare. Să fim foarte realiști: aceste paliere de nivel meta sunt problematice, se edifică greu și puține sunt persoanele cu performanțe de acest tip (În general diplomații, traducătorii, mediatorii culturali, intelectualii rasați). Orice nouă expresie culturală apare În interiorul și pe o bază valorică preexistentă. Această bază este achiziționată În timp Îndelungat, prin efort propriu și conține o serie de constante, de scheme valorice cu vocație universală. Tradiția noastră culturală se instalează pe
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
pentru sinceritatea, uneori naivă, pe care o afișa și am regretat mult când s-a stins prematur din viață. Dau acest exemplu, pentru că l-am văzut repetat și în alte situații, când oameni minunați în resortul lor de specialitate, intelectuali rasați, sunt compromiși, datorită neștiinței și superficialității celor care îi numesc în funcții. Primii pași la Uniunea Europeană și N.A.T.O. În anul 1993, s-a pus problema desemnării unui nou ambasador la ONU și, de asemenea, a unui ambasador la Bruxelles
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
noi, cu un gust al teatralității care Îl Împinge, mai ales atunci când se proiectează - scriind - În personajele sale, spre o ciudată, maladivă voluptate a travestiului (Baudelaire, Barbey, Wilde, La Rochelle, D’Annunzio, Între alții). Am obținut, iată, portretul unei specii rasate, ușor efeminată, obsolescentă, ca tot ce ține de modă, de aparență și efemeritate, de imperiul acelui „a părea Înseamnă a fi”. Care e Însă miza acestui fastuos spectacol? La prima vedere, seducția. Strategiile seducțieitc "Strategiile seducției" La o scrutare atentă
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
-o asupra Înaltei societăți o regină ce exalta amorul conjugal, așa cum Elisabeta simula virginitatea. Ce surse mai bune pentru ipocrizie și spleen? Metodismul, care trecuse de la moravuri la politică, se Întorcea acum la politica În moravuri. Un poet, un bărbat rasat, cu acel curaj Înnăscut de a avea o opinie independentă și căruia talentul Îi dădea o inspirație adevărată, lordul John Manners nu a ajuns să publice un volum de poezii Închinate bisericii Angliei? Shelley, ateul, nu mai avea nici măcar siguranța
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]