148 matches
-
întreagă discuție epistemologică relativă la relația dintre ideologie și standardele de obiectivitate și adevăr specifice cunoașterii 49, nu pot fi eludate amendamentele de ordin moral pe care le atrage o astfel de caracterizare a conceptului: "Acest lucru nu înseamnă că rasiștii, de exemplu, nu pot avea credințe "false" despre negri (...). Nu înseamnă nici că feminismul nu poate avea credințe "adevărate" despre dominația masculină sau activiștii de mediu despre poluare"50. Caracteristica non-alethică a ideologiei intenționează să sublinieze că aceasta nu este
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Îmbrăcată cu o bluză cumpărată mai mult în glumă dintr-un magazin din Oxfam și purtând sandale care nu aveau decât șase centimetri înălțime, Mai stătea lângă Jack în timpul drumului către Raheny. — Îi va deranja că sunt jumătate vietnameză? Sunt rasiști? Jack dădu din cap alarmat. Deloc, spuse el, mângâindu-i mâna pentru a o încuraja. Mai, nu-ți mai face griji, sunt oameni de treabă. Și sunt amândoi profesori, spui? —Pensionari acum, dar da, erau. Lulu și Geoffrey au dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
rezultate excelente Înecate acum Într-o mare de roșu. Sugerat clienților că această prestație e doar de moment și că iau măsuri pentru a o Îmbunătăți. Găsit măsuri de Îmbunătățire. Dezumflat castel săltăreț, avut discuție cu Rod despre tratamentul sexist/rasist rușinos la care e supusă Momo. Traversă pentru scări??? Rezervat o zi la salonul de frumusețe pentru a scăpa de stres, plus tratament facial cu proteine recomandat de specialista cosmeticiană a revistei Vogue. Aniversarea căsătoriei. Când e aniversarea căsătoriei? 30tc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
amortizoarele preparate să sară în ritmul muzicii rap sau manello. Studenții mei ar fi purtat maiouri tetra, lanțuri la brâu și șosete negre pe cap și-ar fi sărit și ei, ca niște veverițe îndopate cu vitamine. „Mulți se dau rasiști, dom’ne, în țara asta.“, îmi explica frizerul meu odată, „Da’ eu o zic pe față: mie nu-mi plac străinii!“. Era un bătrânel uscat, cu ochii apoși și-un păr alb bogat, fără implant; când clănțănea din foarfecă, te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
micii fermieri sudiști (care aveau gâtul roșu pentru că trebuiau să stea mult timp expuși la soare la muncile agricole). Mai ales odată cu confruntările ideologice ocazionate de Mișcarea drepturilor civile (vezi CIVIL RIGHTS MOVEMENT), termenul și-a accentuat conotațiile peiorative (mârlan, rasist). REED, JIMMY (1925 1976) Tipul de blues dezvoltat de artistul afro-american (o componentă importantă fiind electric blues, mai degrabă decât blues-ul acustic tradițional) Jimmy Reed a marcat muzica americană a anilor cincizeci și șaizeci, având o influență considerabilă asupra
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
tipuri de șefi dificili. E dificil de realizat o catalogare a tuturor varietăților. Cele prezentate aici sînt însă cele mai des întîlnite. Am luat decizia să nu includ unele din tipologiile mai îngrijorătoare, cum ar fi Hărțuitorii Sexuali, Bigoții și Rasiștii. Acestea sînt cazuri extrem de grave, care necesită măsuri serioase, iar dacă vă confruntați cu așa ceva, nu ezitați să apelați la ajutorul altor persoane - avocați, polițiști etc. Cred că veți descoperi că strategiile prezentate de mine vă vor ajuta să faceți
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
al speciei Homo sapiens) și personalitatea (care va fi definit] mai tarziu). Cum ar trebui s] alegem între aceste criterii ale statutului moral? Dou] lucruri sunt clare. În primul rând, nu putem alege un criteriu sau altul în virtutea preferinței personale. Rasiștii nu sunt îndrept]titi s] recunoasc] valoarea moral] doar a membrilor propriului grup rasial, din moment ce ei nu au putut demonstra c] membrilor raselor „inferioare” le lipsesc caracteristici ce pot fi considerate în mod rațional ca fiind relevante pentru statutul moral
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ci și, sau poate mai ales, În lucrările savante, ale căror rezultate provizorii și discutabile nu au Încetat să alimenteze discursurile militante și să orienteze lupta organizată Împotriva acestui flagel. De la educarea științifică a umanității la reprimarea pe cale juridică a „rasiștilor”: o jumătate de veac de antirasism Problema stăpânirii cuvântului „rasism” și, mai general, a capacității de a defini și aplica termenii care Îi sunt asociați În vederea unei acțiuni eficace, această vastă problemă se pune astăzi În termeni tot mai stricți
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
reapariții ale tendințelor refulate și să descriem deplasările și proiecțiile pulsiunilor sau afectelor refulate asupra unor țapi ispășitori. Regăsim astfel modelul „frustrare ă agresivitate”. Pe scurt, rasismul este o problemă de patologie individuală pe fondul unei socializări autoritare și represive. Rasistul este un individ bolnav. Rasiștii sunt astfel priviți ca niște subiecți atinși de o patologie, tratați ca și cum ar fi victimele unui „virus” ideologic. Ideea că prejudecățile rasiale ar fi simptome ale anumitor experiențe frustrante poate fi contestată prin aceea că
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
să descriem deplasările și proiecțiile pulsiunilor sau afectelor refulate asupra unor țapi ispășitori. Regăsim astfel modelul „frustrare ă agresivitate”. Pe scurt, rasismul este o problemă de patologie individuală pe fondul unei socializări autoritare și represive. Rasistul este un individ bolnav. Rasiștii sunt astfel priviți ca niște subiecți atinși de o patologie, tratați ca și cum ar fi victimele unui „virus” ideologic. Ideea că prejudecățile rasiale ar fi simptome ale anumitor experiențe frustrante poate fi contestată prin aceea că „este imposibil să dovedești că
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o viziune naivă asupra rasismului, care nu poate decât să procure o intensă satisfacție psihologică antirasiștilor, clasându-i automat În categoria celor cu o judecată sănătoasă, ba chiar a medicilor. Însă patologizarea inamicului este un procedeu polemic folosit adesea de rasiștii Înșiși. Iar categorisirea rasismului drept boală mintală, pe lângă faptul că neglijează dimensiunea socială a problemei, este Însoțită și de o esențializare: un subiect declarat rasist tinde să fie definit prin esență ca rasist, rasismul Îi este atribuit ca o natură
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este un procedeu polemic folosit adesea de rasiștii Înșiși. Iar categorisirea rasismului drept boală mintală, pe lângă faptul că neglijează dimensiunea socială a problemei, este Însoțită și de o esențializare: un subiect declarat rasist tinde să fie definit prin esență ca rasist, rasismul Îi este atribuit ca o natură ce-i e proprie și ca o murdărie. Fapt ilustrat de proiectarea frecventă asupra presupușilor rasiști a unor categorii de acuzații lansate de subiecții rasiști Înșiși („Negrotei spurcat!”, „Jidan mizerabil!” etc.), Întoarse Împotriva
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este Însoțită și de o esențializare: un subiect declarat rasist tinde să fie definit prin esență ca rasist, rasismul Îi este atribuit ca o natură ce-i e proprie și ca o murdărie. Fapt ilustrat de proiectarea frecventă asupra presupușilor rasiști a unor categorii de acuzații lansate de subiecții rasiști Înșiși („Negrotei spurcat!”, „Jidan mizerabil!” etc.), Întoarse Împotriva lor: „Rasist mizerabil!”, „Neam de rasist!” etc. În plus, un anumit număr de critici care au apărut În cursul anilor ’50 la adresa modelului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Îi este atribuit ca o natură ce-i e proprie și ca o murdărie. Fapt ilustrat de proiectarea frecventă asupra presupușilor rasiști a unor categorii de acuzații lansate de subiecții rasiști Înșiși („Negrotei spurcat!”, „Jidan mizerabil!” etc.), Întoarse Împotriva lor: „Rasist mizerabil!”, „Neam de rasist!” etc. În plus, un anumit număr de critici care au apărut În cursul anilor ’50 la adresa modelului „personalității autoritare” au demonstrat că Adorno și colaboratorii săi au stabilit În mod abuziv o legătură strânsă Între etnocentrism
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o natură ce-i e proprie și ca o murdărie. Fapt ilustrat de proiectarea frecventă asupra presupușilor rasiști a unor categorii de acuzații lansate de subiecții rasiști Înșiși („Negrotei spurcat!”, „Jidan mizerabil!” etc.), Întoarse Împotriva lor: „Rasist mizerabil!”, „Neam de rasist!” etc. În plus, un anumit număr de critici care au apărut În cursul anilor ’50 la adresa modelului „personalității autoritare” au demonstrat că Adorno și colaboratorii săi au stabilit În mod abuziv o legătură strânsă Între etnocentrism, autoritarism și „conservatorism” (sau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sau reacționari. Ceea ce se poate observa totuși este rigiditatea mentală, adică un ansamblu de tendințe spre dogmatizare susceptibile de a contamina toate pozițiile ideologice și politice ale subiectului. Antirasiștii declarați nu se sustrag acestui pericol În mai mare măsură decât rasiștii desemnați ca atare sau presupuși. Cuopoziția dintre „spirit deschis” și „spirit Închis” (Rokeach, 1960), rămânem totuși În domeniul modelizărilor psihologizante (Lemaine și Ben Brika, 1994, pp. 197-198). Factorii sociali nu intervin În general decât În calitate de elemente de socializare primară a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
factorilor sau condițiilor care Îi favorizează apariția. Această reorientare a antirasismului presupune că vom atribui rasismul mai puțin Înclinațiilor proprii unui individ (sau unui grup) și mai mult factorilor de situație. Există destul de mulți indivizi care, În anumite contexte, par „rasiști”, conform criteriilor acceptate ca definitorii pentru ceea ce Înseamnă a fi „rasist”: acesta nu este Însă un motiv pentru a le aplica o etichetă, pentru a-i Închide pentru totdeauna În Închisoarea presupusei lor „naturi corupte”, pentru a-i reduce la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Înseamnă a fi „rasist”: acesta nu este Însă un motiv pentru a le aplica o etichetă, pentru a-i Închide pentru totdeauna În Închisoarea presupusei lor „naturi corupte”, pentru a-i reduce la starea de reprezentanți ai unui tip esențial, „rasistul”, sau de Întruchipări ale rasismului. În loc să-i declarăm pe „rasiști” ca ținând de o anumită patologie sau de competența dreptului penal, În loc să ne risipim energia denunțându-i și condamnându-i, ar fi mai util să Întreprindem o analiză globală a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
care n-ar avea decât un testicul) și alte etnii (caracterizate, de exemplu, de absența pilozității corporale), cât și populațiile care practică anumite deformări corporale (alungirea craniului, aplatizarea feței etc.). Aceste clasificări i-ar face să zâmbească până și pe rasiștii cei mai limitați din zilele noastre, ca de altfel și Împărțirea pe rase propusă de Linné, care este un ciudat amestec de trăsături somatice superficiale și de caracteristici psihosociologice rudimentare; astfel, el ne descrie americanul, care este „oacheș”, „coleric, Încăpățânat
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
din punctul de vedere al celor care nu acceptă ordinea socio-rasială americană. Acesta a fost un moment de răscruce În analiza teoretică a rasismului, ca și În reprezentările acțiunii antirasiste. Nu mai era vorba despre câțiva americani albi care erau rasiști (ei și numai ei), ci America albă În Întregime era rasistă. Rasismul Însemna puterea albă, care domnește În mod obișnuit În societatea albă, și, În același timp, apărarea dominației albilor, legitimarea subordonării unui grup rasial față de altul (Carmichael și Hamilton
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ceea ce rămâne. În sfârșit, această viziune holistă sau puternic sociologizantă („Societatea este rasistă”) ocultează orice diviziune socială ireductibilă la opoziția „albi-negri”, contribuind astfel la radicalizarea raporturilor sociale și favorizând apariția unui contrarasism anti-albi, legitimat de o convingere esențialistă („Albii sunt rasiști”) și devenit patetic prin instalarea negrilor În postură de victime. Efect opus celui scontat. Valul antitotalitar din anii ’70 și ’80, „delegitimând” referința la marxism-leninism, a provocat marginalizarea mișcării antirasiste revoluționar-comuniste, ai cărei partizani și militanți s-au reconvertitîn mare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a culturii sau a originii lor etnice. Acesta poate fi vizibil sau poate fi distins doar În procese, Într-o anumită stare de spirit ori În comportamente care semnifică o discriminare din cauza prejudecății involuntare, ignoranței, lipsei de respect sau stereotipului rasist, care Îi dezavantajează pe oamenii proveniți din rândurile minorităților etnice” (MacPherson of Cluny, 1999). Modelul „rasismului simbolic”: o examinare critică. Modelul teoretic al „rasismului simbolic” are mai Întâi o valoare descriptivă: el expune foarte bine noul rasism, așa cum a fost
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
imputare care tinde să generalizeze funcționează, În anumite cazuri, ca o denunțare sau o stigmatizare Întru totul rasiste, proclamând că orice alb, fiindcă e alb, este În mod natural rasist și că numai albii, ca unii ce sunt albi, sunt rasiști. Așa-numiții WASP (White Anglo-Saxon Protestant) În Statele Unite sau „franțujii” Întruchipați În Franța de „Dupont-la-joie”1 pot fi astfel percepuți ca intrinsec rasiști și respinși ca atare. Ei sunt În acest fel esențializați de victimele lor (reale sau potențiale) sau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a diferențelor ă aici dintre identitățile rasiale ă este Înscris În forma umană de sociabilitate. Ideea că există cu adevărat rase diferite În specia umană face parte, după cum remarcă Pierre-André Taguieff, „din stocul inepuizabil de evidențe comune, dincolo de clivajele dintre rasiști și antirasiști”. Rasa, continuă el, „rămâne o categorie operațională a judecății comune, permițând introducerea unei ordini elementare În diversitatea umană” (Taguieff, 1988, p. 67). De altfel, Întrebuințarea ei este anterioară apariției teoriilor rasiste clasice. Orice societate creează diferențe Între indivizi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Φ ANTIRASISM, Diferență (dreptul la Î), Excludere, RASISM Rasismtc "Rasism" Ceea ce numim prin convenție „rasism” n-a Încetat, În ciuda banalizării termenului din cauza suprautilizării politice și mediatice, să pună probleme de definire. Simultan, cuvântul a devenit o insultă În limbajul obișnuit („rasist mizerabil!”). Este important așadar, pentru specialiștii și oamenii de știință care recurg la acest termen, să-i dea un conținut conceptual, fără pretenția unei definiții definitive, ca Întindere și semnificație. Or, cercetând literatura savantă care-i este consacrată, trebuie să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]