112 matches
-
în dizgrația lui Ceaușescu, dar rămăsese un apparatcik, cel puțin până în 1984. Pe când fusese conducător local de partid la Timișoara și la Iași, Iliescu se dovedise a fi un comunist liberal- dar nu mai mult de atât. În orice caz, Rateș afirmă clar că Iliescu nu a fost un disident, întrucât nu a luat niciodată o poziție publică împotriva lui Ceaușescu. În timpul evenimentelor din decembrie 1989 a fost însă evidentă orientarea pro-sovietică a lui Iliescu, acesta informând Moscova despre ceea ce se
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
1989 a fost însă evidentă orientarea pro-sovietică a lui Iliescu, acesta informând Moscova despre ceea ce se întâmpla în România și cerând asistență militară încă dinainte să fie instaurat ca lider. Conjurațiile din anii ’80 sunt investigate și ele de Nestor Rateș, autorul folosindu-se mai ales de mărturiile lui Silviu Brucan și Nicolae Militaru. Cei doi negaseră orice fel de complot, puci, lovitură de stat, în vremea cât făcuseră parte din grupul Iliescu; dar după ce au fost izolați sau înlăturați din
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
ei înșiși comuniști” (p. 141). Dar Brucan și Militaru au vorbit în mărturiile lor inclusiv despre varianta unei conjurații care a existat independent de și în paralel cu revolta populară. Din culisele conspirației care a rodit în cele din urmă, Rateș creditează mai cu seamă rolul lui Silviu Brucan și al călătoriei sale, în 1988, la Washington, Londra și Moscova, unde viitorul ideolog al FSN-ului (deși pentru scurtă vreme) ar fi contactat diverse oficialități pentru a cere sprijin logistic în vederea
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
anului 1990, dar revolta populară le-a luat-o înainte, așa încât au fost nevoiți să se adapteze din mers; având deja o structură, ei au reușit să preia puterea și să se instaleze confortabil la conducere. Complotiștii au profitat, afirmă Rateș, de „inacțiunile” Armatei și Securității, care, la rândul lor, de la un moment dat nu i-au mai fost fidele lui Ceaușescu și au optat pentru susținerea revoltei populare. Pe măsura desfășurării evenimentelor din 16-22 decembrie 1989, ofițerii din Armată și
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Saeculum, București, 1999 Rady, Martyn, Romania in Turmoil. A Contemporary History, Tauris & Ltd Publishers, London - New York, 1992 Raiha, Valentin, În decembrie ’89, KGB a aruncat în aer România cu complicitatea unui grup de militari, Editura Ziua-Omega Press Investment, București, 1995 Rateș, Nestor, România - revoluția încâlcită (traducere de Sanda Grigoriu; versiune românească revăzută de autor), Editura Paralela 45, Pitești, 1999 Roman, Petre, Libertatea ca datorie, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1994 Roman, Viorel, Tranziția. De la revoluția din România 1989 la războiul din Iugoslavia 1999
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
și va avea un semn în acest sens la sosirea sa în Franța. De abia recent au început să apară și unele documente, trase cu forcepsul din arhivele serviciilor de informații, care probează implicarea la cel mai înalt nivel. Nestor Rateș a identificat o comunicare codată, din 20 octombrie 1980, care se intitulează: în legătură cu compromiterea și lichidarea lui Noël Bernard, în care este scris: Prin posibilitățile de care dispunem s-au întreprins note pentru a pune în aplicare acțiunea documentată de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
o lună și jumătate după ce Noël Bernard fusese operat la plămâni, ce reproducea un articol apărut în publicația exilului, BIRE, la Paris, privitor la intervenția chirurgicală suferită de directorul postului de radio. În josul paginii documentului respectiv apare, după cum notează Nestor Rateș, un comentariu scris de mână cu următorul conținut: Tov. col. Bogdan. Datele publicate de BIRE confirmă că măsurile întreprinse de noi încep să aibă efect. Semnat: Col. Noël Bernard a murit la 23 decembrie 1981. Mai multor români din exil
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
luat în tărbacă de autoproclamatul comisar pentru România cu problemele imbecilei corectitudini politice, urecheat de bursierul tuturor ligilor de apărare împotriva licuricilor naționaliști români ori zeflemisit de pretutindenarul care nu mai știe diferența (toate numele invocate sunt respectabile) între Nestor Rateș și Petru Rareș ori Visteriile Mușat și Petru Mușat. Unul dintre motivele pentru care am acceptat o mai veche invitație de a scrie în acest ziar a fost acela de a-mi declara solidaritatea - nu cu tot ceea ce publică dl
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
Bâlc 71-72 Manoil pârc. Neamțu 57-67 Luca și Hărman 75 cu Cispei 57 Hărman și Duma 79-80 cu Isaiia 58-66 Ion Boureanu 67-68 Hărman și Oană 81-85 Aug. 5 (Gherman?) Albu 68-70 s-a Arbure 71-76 Dajbog 79-84 Nicotă 87-95 Rateș Eremia 97 Cneaghina Salomia Teodosia Anghelina Cristina Ilisafta Marghita, Prohira Ilinca Mireauța Agafița Mitra Dochia Pascalina Nasta Mălina Vornic Condrea Bucium Gheorghe Roșca Ionaș Bârlădeanu Grigorașcu Pelin Miclăuș Cristea Șeptilici Dumitrul Șoldan Andronic Ionașcu Vulpe Neculai Aramă Mihai Stângaciu Isac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Azoiței mi-a zis că a intrat în Complexul „Unirea” din Capitală „la trei ore după șef ”, pe la amiază. „Nu mai era nimic. Ca și cum n-ar fi trecut!” *„Cîtă vreme va mai supraviețui imobilismul politic în România?”, întreabă, retoric, Nestor Rateș, într-o „ediție specială”, alcătuită după demisia lui Erich Honneker. „Mult și bine”, ar putea ricana „toarășii”, care se prefac a nu băga în seamă „semnele” și „semnalele” apărute sau venite din mai multe părți. *Sînt foarte departe de recordul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
conquest that could affect the polarity inside region. However, according to the Index of European Integration mentioned above, Moldova is the best performer în terms of democratization and convergence with EU policies; which means that there are some differential growth rateș among EaP related with reform and democratic modernization. Notwithstanding, the Moldovan achievement doesn't make it to be more powerful and to change the distribution of power în EaP region. 4. Last variable is social construction which covers the patterns
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
Alexandru Gherghel, Mihai Arbore, Eleonora I. Predescu-Nour, N. Papatanasiu, Em. Papazissu, Dumitru Olaru, Pericle Martinescu, Ion Marin Sadoveanu, George Danubia (George Dan), Adrian Maniu, Al. Bătrânu, Clement Vornicu, Ion Lolu, Leontin Iliescu ș.a. Cu poezie sunt prezenți Ion Ceaușu, George Rateș, D. Stoicescu. Aici Al. Gherghel semnează evocarea În preajma lui Macedonski, Marcel S. Panaitescu analizează Cazul Mircea Eliade, iar un F.V. scrie despre Țara lui Aron Cotruș. Multe materiale sunt dedicate Dobrogei și locuitorilor ei. N. D. Mincev traduce din Fani
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286524_a_287853]
-
secret, pentru că radio Delta este un post românesc, apărut după 1989, care retransmite emisiuni ale postului din Paris. Numele acestui post este, așadar, R.F.I. (Radio France Internationale), nu Delta-R.F.I.! A doua inadvertență este cea referitoare la fișa lui Nestor Rateș despre care Mihai Pelin ne spune că Ziua i-ar fi publicat dosarul de informator al Securității. Pentru un autor care s-a documentat în Arhive, acest mod de a expedia o problemă nu este numai lipsit de profesionalism, ci
Cenzură și camuflaj by Ioan Morar () [Corola-journal/Imaginative/15004_a_16329]
-
În literatură ori în filme, complicitatea dictatorilor apărea mereu ca neîndoielnică. În realitate, ea avea un ușor aer de ficțiune artistică. Documente conținute în dosarele de securitate ale foștilor directori ai postului de radio Europa liberă, comunicate de către dl Nestor Rateș într-un interviu acordat revistei 22 (21-27 ianuarie), îmi risipesc în bună măsură iluziile. Despre ce e vorba? Se știe că trei dintre directorii postului, Noël Bernard, Radu Gorun (Mihai Cismărescu) și Vlad Georgescu, au murit de cancer, în împrejurări
Crimele Arhitectului Șef by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14298_a_15623]
-
coincidențele de ordin medical din moartea celor trei au trezit bănuiala că mîna lungă a Securității lui Ceaușescu a ajuns pînă la München, Washington și Paris. Nu existau dovezi, ce e drept. Pînă deunăzi cînd penultimul director al postului, dl Rateș, rămas, el, din fericire, în viață (poate și pentru că mandatul său a acoperit îndeosebi perioada de după 1989), a avut acces prin CNSAS la 65 de dosare privitoare la Europa liberă. Deocamdată, spune d-sa. Așa dar, mai sînt și altele
Crimele Arhitectului Șef by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14298_a_15623]
-
pentru că mandatul său a acoperit îndeosebi perioada de după 1989), a avut acces prin CNSAS la 65 de dosare privitoare la Europa liberă. Deocamdată, spune d-sa. Așa dar, mai sînt și altele. Cîte oare? "Periate", după cum își dă seama dl Rateș. File întregi lipsesc și nu oricare, ci exact acelea (nu zece, douăzeci, aproape trei sute!) care ar fi lămurit dispariția, de exemplu, a lui Vlad Georgescu. Dosarul lui Gorun nu s-a găsit încă. În schimb, acela al lui Bernard e
Crimele Arhitectului Șef by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14298_a_15623]
-
schimb, acela al lui Bernard e cît se poate de grăitor, deși tot incomplet. Iată: la 20 octombrie 1980, de la Ambasada României de la Bonn (nume de cod: Videle), pleacă o notă intitulată În legătură cu compromiterea și lichidarea lui Noël Bernard. Dl Rateș o reproduce parțial în interviu: "Prin posibilitățile de care dispunem (citim în text): au întreprins note pentru a pune în aplicare acțiunea documentată de arhitectul șef". În același cod, Note vrea să însemne măsuri, documentată înseamnă aprobată. Dar Arhitectul Șef
Crimele Arhitectului Șef by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14298_a_15623]
-
reproduce parțial în interviu: "Prin posibilitățile de care dispunem (citim în text): au întreprins note pentru a pune în aplicare acțiunea documentată de arhitectul șef". În același cod, Note vrea să însemne măsuri, documentată înseamnă aprobată. Dar Arhitectul Șef? Dl Rateș face ipoteze. Să fie Ceaușescu însuși, Elena ori unul din șefii cei mari ai Securității? După părerea mea, Arhitectul Șef este Ceaușescu. Se poate deduce din cele ce urmează, ca și din faptul că titulaturile ...supreme îi erau rezervate. La
Crimele Arhitectului Șef by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14298_a_15623]
-
hotărau notele, adică măsurile, de lichidare. Pe ei, de ce nu i-a identificat nimeni după 1989? Chiar dacă ordinul venea de la Arhitectul Șef și ei nu erau decît simpli executanți, tot crimă se numește ce au făcut. Documentele descoperite de dl. Rateș prezintă o importanță excepțională. Nu cred că ne mai putem limita, precum președintele Iliescu atunci cînd i-a decorat pe redactorii Europei Libere, să vorbim de "morțile tragice, încă neelucidate" ale atîtora dintre liderii postului. Se cade să încercăm să
Crimele Arhitectului Șef by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14298_a_15623]
-
Emil Hurezeanu (revoluția pregătită din vreme în străinătate și în țară), Sorin Roșca Stănescu, Nicolae Stroescu-Stînișoară, Catherine Durandin, Pavel Coruț, Ion Pitulescu, Richard Wagner, Andrei Codrescu, Edward Behr (complotul a catalizat din umbră revolta și a secondat fățiș revoluția), Nestor Rateș, Anneli Ute Gabanyi etc. Harababura este totală și, pentru a face puțină ordine în tot acest torent de interpretări, trebuie definit termenul "revoluție". În zona politică, Le Petit Larousse creditează acest termen cu sensul: "schimbare bruscă și violentă în structura
Revoluție și/sau conspirație? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12062_a_13387]
-
și românul, își repezi căciula pe ceafă și cătă lung în urma străinului; apoi își repezi căciula pe ochi și intră liniștit în colibă. Focuri vioaie pâlpâiau în ogrăzi; capete mirate de copii ieșeau prin spărturile gardurilor. Călărețul se opri la rateș și descălecă. Era un om voinic, bine legat, în puterea vârstei, cu mustăți stufoase și cu ochi pătrunzători; umbla îmbrăcat cu straie cenușii de șiac și în cap avea o pălărie neagră, lată în boruri. —Stăi, Roibule, zise el blând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
bătut în stâlpul gros din fața crâșmei, aduse mânile prin coama-i aspră și-i mângâie ochii deștepți. Calul necheză încet și-și întinse botul umed spre stăpân. —Iacă-ndată, Roibule, îndată. Străinul își dădu pălăria pe ceafă și trecu pragul rateșului. Înlăuntru, pătrunseseră umbrele înserării. Crâșmarul sta după tejghea așteptându-și mușteriul, cu gura întinsă până la urechi într-un zâmbet foarte prietinos. —Bună sara! zise călătorul. —Mulțămim dumilorvoastră! răspunse crâșmarul, zâmbind mai tare; ce-ți poftește inima? — Apoi... deocamdată, toarnă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
mine pe acasă, de adă psaltirea... Toarnă repede, Petrache; pe urmă, du-te! urmă popa după o clipă de gândire; de bună-samă, Petrache! Necunoscutul sta întins pe podele, cu brațele în laturi, nemișcat. Întunericul pătrundea prin geamurile murdare și în rateș era tăcere adâncă. —Nevasta s-a dus la soacră-mea, zise Petrache turnând popii băutura, și nici un băiet nu-i acasă; nu știu ce să fac. —Petrache! strigă popa, împroșcând; de bună-samă, Petrache, că vrei să dai de bucluc. Da, da, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
și o lumină dulce în văzduh, în sat, pe iaz, pe dealuri, și liniștea stăpânea toate făpturile, iar în hanul mohorât și întunecos mortul străin se odihnea cu fața alinată, sub mângâierile tremurătoare ale unei făclii. Singura ferestruică luminată a rateșului veghea în umbra streșinei, ca un ochi neadormit. Mortul a fost îngropat după trei zile. I s-au făcut pomeni frumoase, praznic bun... Popa a mâncat și a băut la praznic, a luat pomenile; iar calul roib a rămas în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
vânturile duioase ale toamnei treceau printre mormintele tăcute și frunzele galbene foșneau. Iar străinul se odihnea sub glii. Târziu și-a adus aminte părintele Ștefan că mormântul străinului a rămas fără cruce, tocmai pe la sfârșitul toamnei; așadar a cinstit, la rateșul lui Petrache, pe doi români și le-a spus ce-l doare. Sătenii au intrat în lunca de pe coastă, au tăiat cu barda un mesteacăn frumos și drept ca o făclie de ceară albă și au meșterit o cruce. Au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]