488 matches
-
pe același drum, era prea riscant. Lăsă podul în stânga și porni pe lângă Râpa Dracului. Urma calea pe care mergea bestia când ieșea seara din bârlog. Niciodată nu mai fusese pe acolo. Întotdeauna trecuse prăpastia pe bușteanul prăvălit de paznici peste ravena adâncă. Acum, în locul acestuia se ridica podul. Imediat ce îl depăși, urmele intervenției umane dispărură cu totul. Pădurea era la fel de neumblată ca la începuturi. Copacii coborau de pe versanți până în buza prăpăstiei. Era dificil de mers pe acolo, mai ales că pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
peisajul începea să se schimbe, porțiunea pe care mergea cobora abrupt. De acum putea să vadă fundul prăpăstiei care nu mai era decât o vâlcea puțin adâncă. Din versant, ieșea un curs firav de apă care se scurgea apoi prin ravena pe lângă care venise. Dincolo de acesta, pădurea se întindea nesfârșită și neumblată cât vedea cu ochii. Platoul împrejmuit rămăsese mult în urmă ascuns printre copaci. Cristi mergea pe curba de nivel, voia să treacă pe deasupra taberei de jos și apoi să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
avansate. Pe terenurile cultivate, micile eroziuni se lărgesc din ce în ce mai mult,datorită ploilor torențiale, distrugând recoltele. Pe versanții înțeleniți apar forme simple de eroziuni, cu profil transversal îngust, cu maluri abrupte, iar în straturile mai nisipoase, cu intercalații marnoase sau gresiere, ravenele capătă forme curioase, cu îngustări și lărgiri succesive, cu praguri, marnite de fund și laterale. Aceste eroziuni duc la supraînălțarea șesurilor de pe văile pâraielor, provoacă însemnate pagube în agricultură și alte sectoare ale economiei, prin accentuarea instabilității versanților, distrugând culturile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și este atât de frumoasă spiritual încât tocmai orbii, zărind la ea lumina minții, exemplifică faptul rar de a fi învinși fără a fi înșelați, azi și de mult timp, de când în România, aceasta e numai o istorie! „Hangiul din Ravena, vicleanul, m-a-nșelat: Cerut-am vin cu apă, și mi-a dat vin curat!”, zice Marțial. Iată, așa se întâmplă azi, când teatrul și filmul e înădușit de teatrul și filmul cu prefixul „ne”, iar publicul rărit și cu nevoie de
TORA VASILESCU LIBERTATEA ŞI ROBIA DE A IUBI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350054_a_351383]
-
tăceri, că zbaterea năroadă din noi e neputință din ce va fi să fie sau ce n-a fost nici ieri. Strigările din urmă sunt fire care leagă cu noduri gordiene înaltele vibrații; ia sabia și taie și hăuri și ravene și-ntoarce iar Lumina spre ale Firii spații. La capăt de-arcuire venind sonor spre mine te-aștept în necuprinsul ce-n suflet l-am cuprins. Lumina e-o cuantă de dăruiri senine un zbor din nerostirea ce suflet și-
DE-APRINZI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1027 din 23 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352506_a_353835]
-
DE UMBRĂ Autor: Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 1234 din 18 mai 2014 Toate Articolele Autorului Eu nu-ți promit că-ți voi stârni povestea Să râdă-n hohot pe un mal de rând. Nici c-am s-astup ravenele acestea Cu prundul calm al unui simplu gând Sau c-am să-ți șterg de timp, pe îndelete, Fără grimase-ostile rid cu rid. N-am cum să scutur valul de cvintete Albastre și să-ți cumpăr un hibrid De mare
DE PE UN RÂND DE UMBRĂ de AURA POPA în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350537_a_351866]
-
2012 Toate Articolele Autorului O cioară plimbându-se agale prin mijlocul drumului care nu mai seamănă absolut deloc a drum. Un câine strivit de ger nemaiavând puterea să dea nici măcar din coadă. Cărări cât un lat de lopată săpate prin ravene albe nu din zahăr ca în povești, ci din omăt. Linii de comunicație impracticabile. Oameni de toate vârstele îngropați de vii în foame și în frig în propriile locuințe. Case, multe dintre ele din paiantă, care stau gata să se
GUVERNANŢII INFERNULUI ALB de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356319_a_357648]
-
la această biserică și la școala de alături, care este tot ctitorie regală, și au fost date la roșu - biserica, și școala- la 6 decembrie 1928. Pictura realizată în anii următori este opera pictorului Dumitru Brăescu (1886-1947), care studiase la Ravena. Acesta a cercetat și catacombele romane și a realizat o trecere de la stilul renascentist în pictura bisericească spre stilul romanic și bizantin. Referință Bibliografică: Comemorare sub semnul Sărbătorii Naționale a Culturii / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2241
COMEMORARE SUB SEMNUL SĂRBĂTORII NAȚIONALE A CULTURII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377400_a_378729]
-
Metropolitan Opera Sutterland, Pavarotti, Nucci - Decca 1987 Haytnik London Philharmonic Orchestră - McLaughlin, MacNeil, Ellis Pioneer PLMC0 1987 Raichev Sofia Național Opera Tomowa-Sintow, Aragall, Rinaldi Balkanton 1988 Paternostro Tokyo Philharmonic Orchestră - Aliberti, Dvorsky, Bruson - Capriccio 1989 Massimo de Bernart Orchestră di Ravena Miricioiu, Vincenzo La Scola, Bruson Campion 1989 Vilumanis Latvian Național Opera Inessa Galente, Ingus Petersons, Samsons IzjumovaCampion 1990 Jacques Delacôte Tokyo Philharm. Symph. Orch. Shinobu Sato, Alagna, Frontali Toshiba-EMI 1990 Rahbari Bratislava Radio Symph. Orch. Monika Krause, Yordy Ramiro, Georg
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Michael, trecea un drum, Frumos pe hartă, Dar pentru al său scop deloc bun. Iar noaptea se prea putea-ntâmpla Pe el să dai de vreo belea. Pe hârtie frumos desenat, Fără remușcare, cu rigla trasat, Peste dealuri, văi și ravene, Se Întinde drept și fără probleme, Îngreunând orice mișcare A omului sau calului, oricare”. Cartografierea cadastrală era doar una din tehnicile din panoplia În plină expansiune a statului utilitarist modern. și, dacă statul premodern se mulțumise să știe doar atât
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
pildă, au opus rezistență soluției generice propuse de coloniști la problema eroziunii solului: mușuroirea. După cum au arătat cercetări ulterioare, În contextul dat, atitudinea lor era Înțeleaptă și economic, și ecologic. Mușuroirea pe soluri nisipoase era instabilă, ceea ce tindea să creeze ravene În anotimpul ploios, iar În anotimpul secetos făcea ca solul să se usuce repede; drept urmare, furnicile atacau rădăcinile culturilor. Cei strămutați detestau uniformitatea proiectelor guvernamentale; Într-un caz, o „așezare model cu fermă comunală” nu a atras nici un imigrant voluntar
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
grupate s-ar putea dovedi contra-productiv din punct de vedere economic și ar putea distruge echilibrul ecologic menținut În așezările tradiționale. Localitățile grupate vor determina supraaglomerarea... cu oameni și animale domestice, ceea ce va duce la eroziuni ale solului, formarea de ravene și trombe de praf - fenomene obișnuite În cazurile În care inițiativa umană suprasolicită brusc capacitatea pământului”. Având În vedere rezistența populației și imperativul administrativo-militar de a aplica un program dur, violența era inevitabilă. Se recurgea la amenințări În aproape toate
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
semn al tehnicilor Înapoiate, netrecând testul vizual al agriculturii științifice. Campaniile de Înlocuire a policulturii cu culturi pure au fost susținute cu egală fervoare de administrațiile coloniale și de succesorii lor locali. Figura 35. Paravane construite de-a latul unor ravene incipiente de pe un câmp de orez din Sierra Leone. Treptat, am reușit să identificăm o logică a locului - În particular, a solurilor, climei și condițiilor tropicale - destul de specifică, iar ea ne poate ajuta să explicăm funcțiile policulturii. Diversitatea naturală a speciilor
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
își avea sediul comandamentul armatei ruse din Basarabia. A traversat Prutul pe la Reni, într-un decor natural deloc ispititor sugerat de relieful plat și arid, lipsit de pomi sau arbuști, cu nesfârșite suprafețe de porumb, cu sate situate la poalele ravenelor și cu oameni preocupați întâmplător cu stârpirea lăcustelor. Debutul misiunii, având ca punct de plecare localitatea Catamori (probabil, Cotul Morii - n.ns.) de pe Prut și ca normă zilnică de parcurs aproximativ 20 de mile (cca. 30 km), a fost afectat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Parthenium, în Corpus scriptorum ecclesiasticorum latinorum, Viena, 1866; LXXII, p. 150): His quoniam laribus tenebamus în urbe Ravennae/ Hospes hians aderam nocte dieque tibi/ Quos mihi tu libros quae nomine doete sonabas. Ceea ce s-ar putea tălmăci astfel: „Locuitor al Ravenei/ vecin și oaspete fiindu-ți Parthenie/ Cărțile ale căror nume tu le rosteai/ cu înțelepciune, eu le sorbeam”. 24. Parthenius trebuie să fi fost un coleg mai mare și prieten al lui Aratos (vide supra). Este cvasinecunoscut. Este amintit de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în original. Am trecut prin Iugoslavia - Zagreb, Fiume - și am ajuns la Ancona. Aveam 16 ani. Gândul meu era să rămân aici cel puțin un an-doi, să pot învăța limba, ca să pătrund în cultura italiană. De la Ancona am trecut la Ravena, unde am văzut mormântul lui Dante. La Florența l-am cunoscut pe Alexandru Marcu, atașatul nostru cultural, viitorul profesor universitar de italiană de la București. El mi-a dat povața să mă întorc în țară, pentru că acolo erau vremuri foarte grele
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
totul în calea lor și făcând astfel începutul perioadei din urmă - și cea mai tristă - a Imperiului de Apus. Roma însăși, jefuită de goți în 410, își pierduse demult rolul de capitală, rol încredințat acum cetății mai bine apărate a Ravenei. întrucât nu dispuneau de forța militară necesară pentru a-i expulza pe barbari din provinciile invadate, împărații ce au urmat la tron în aceste decenii zbuciumate s-au străduit să le înglobeze așezămintele și să le supună juridic, încheind cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
le înglobeze așezămintele și să le supună juridic, încheind cu conducătorii lor tratate menite să garanteze pe de o parte supraviețuirea, în acele teritorii, a unui minimum de administrație și de influență romană, iar pe de altă parte, alianța cu Ravena a acelor neamuri războinice; au reușit astfel, atunci când a fost nevoie, să le facă să se lupte unele împotriva altora în interesul romanilor. Toate comunitățile barbare ce se așezaseră pe teritoriul roman aveau conducere proprie, însă doar cele mai puternice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
dându-le adăpost în Sapaudia, cu pământuri, sclavi și pășuni luate cu forța de la populația din zonele în cauză, în schimbul convertirii lor la creștinism îconvertire produsă, de altfel, în varianta arianăă și al angajamentului lor de a guverna, în interesul Ravenei, acea zonă de mare importanță strategică. în anii ce au urmat, în vreme ce puterea hunilor creștea și amenința tot mai vădit linia Rinului, burgunzii stabiliră relații dintre cele mai bune cu populațiile pe care le guvernau și deveniră aliați prețioși ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
și o să-i privească pe romani în ochi. Războiul cu Roma începe cât de curând. Și, gândește-te puțin: dacă Hiung-nu și romanii se vor război, asta o să se întâmple din cauza unei femei! Sigur că da: Onoria, sora împăratului de la Ravena. Totul a pornit de la ea: împăratul Valentinian a închis-o la Bizanț din cauza unor intrigi puse la cale cu un scrib, iar ea, ca să se elibereze, a trimis la Atila un mesaj în care îi cere să o ia de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
ba mai mult, dacă stătea să se gândească bine, nu-i păsa câtuși de puțin, după cum nu-i păsa câtuși de puțin de Waldomar, de Atila, de frecușurile lui cu Etius și de târfa aceea de neam nobil, care, de la Ravena sau de cine știe unde, stârnise totul. Se gândea, în schimb, cu îngrijorare, la gospodăria sa: la grăpatul câmpului de grâu din care trebuise să se oprească, la scroafa ce stătea să fete, la cositul, uscatul și strânsul fânului, ce avea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
și și-au amintit de noi numai acum, când hunii, sătui să le mai slujească, îi amenință. Dinspre partea mea, n-au decât să-și salveze singuri pielea sau poate împreună cu prietenii lor goții! — Nu putem trăda alianța noastră cu Ravena. Cu ani în urmă, în schimbul acestor pământuri, pe care tu le disprețuiești și care, în schimb, ne dau cele de trebuință traiului, noi ne-am dat cuvântul; ai uitat oare? împăratul... Un bărbat robust și cu trăsături hotărâte, ce stătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
în schimb, ne dau cele de trebuință traiului, noi ne-am dat cuvântul; ai uitat oare? împăratul... Un bărbat robust și cu trăsături hotărâte, ce stătea în ultimele rânduri, îl întrerupse cu vehemență: — Ravena, spui? Și unde e, mă rog, Ravena? Ai văzut-o tu vreodată, Haribert? Sau tu, Ademar? Ați fost vreodată acolo? L-ați văzut vreodată pe împăratul ăsta? Nu, bineînțeles! Dar poate că n-ați pierdut nimic, fiindcă toți zic că e un neghiob. Etius, vreau să zic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
lovitură grea pentru Gundovek: odată cu el, pierdea pe cel mai bun prieten și pe cel mai de încredere comandant din armata sa. în consecință, lui Sebastianus îi era ușor să înțeleagă că solia lui, care chiar din momentul plecării din Ravena se anunța delicată, urma să se desfășoare în împrejurări dramatice, ce aveau să pună la încercare nebănuitele sale capacități de diplomat; în fond, Flavius Etius îl alesese mai ales pentru că, fiind fiul unei burgunde, din același clan cu Gundovek și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
țină seama de restricții, trăgeau numeroase vase încărcate de mărfuri. Deși cunoscuse vremuri și mai bune, Genava era încă o cetate prosperă, iar Sebastianus regăsea cu plăcere populația sa muncitoare și liniștită, care acum, recunoscând în el emisarul așteptat de la Ravena, îi făcea loc, primindu-l cu priviri de simpatie și salutându-l plini de speranță. Asupra acelei mulțimi, pradă temerilor datorate zvonurilor despre un iminent și uriaș conflict, vederea unui ofițer roman care venea în cetate cu o suită strălucitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]