198 matches
-
publice în care susținea reconcilierea părților ce au luptat în războiul civil și nevoia de concentrare asupra unității naționale și apărării. Mannerheim a susținut industria militară a Finlandei și a încercat (zadarnic) să înființeze o uniune militară cu Suedia. Totuși, reînarmarea Finlandei nu s-a putut realiza după cum spera și astfel nu privea optimist ideea de război. A avut de asemenea multe dispute cu diverși miniștri și a semnat multe hârtii de demisie. Când negocierile cu Uniunea Sovietică au eșuat în
Carl Gustaf Emil Mannerheim () [Corola-website/Science/297806_a_299135]
-
din acea vreme. Compania s-a remarcat prin dorința sa de a mări salariile extrem de mici ale muncitorilor, dorință împiedicată de guvernul Cumann na nGaedhael. Înainte de Al Doilea Război Mondial Siemens a fost implicată în ascensiunea partidului nazist și în reînarmarea secretă a Germaniei. Pe timpul celui de-al doilea război mondial Siemens a susținut regimul hitlerist, a contribuit la efortul de război și a participat la „nazificarea” economiei. Siemens a avut mai multe fabrici lângă și în lagărele de concentrare în
Siemens AG () [Corola-website/Science/309013_a_310342]
-
de hărțială. Royal Air Force a aruncat fluturași de propagandă deasupra orașelor germane, iar în Marea Britanie au debarcat soldați canadieni, în vreme ce de-a lungul frontului terestru se păstra o situație de calm relativ timp de șapte luni. În goana lor de reînarmare, britanicii și francezii au început să cumpere cantități mari de arme și muniție de la producătorii americani, pentru a-și suplimenta stocurile asigurate de propriile industrii militare. Statele Unite se declaraseră stat nonbeligerant, dar au contribuit la înarmarea Aliaților occidentali prin vânzări
Frontul de vest (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/307805_a_309134]
-
popular în rândurile populației germane în această perioadă. Falimentul Republicii de la Weimar a disceditat democrațai în ochii majorității germanilor. Succesul aparent al lui Hitler în eliminarea șomajului după perioada dezastruoasă a Marii crize economice (realizat prin reintroducerea serviciului militar obligatoriu, reînarmare și prins schimarea rolului femeii într-unul exclusiv de casnică și mamă), politica externă agresivă și succesele precum ocuparea Renaniei în 1936 și anexarea Austriei din 1938 l-au ajutat pe Hitler să primească laudele majorității germanilor., În această perioadă
Rezistența germană () [Corola-website/Science/310531_a_311860]
-
și eliminării fizice a activiștilor politici a fost foarte ridicată. Cu toate aceste, rețelele social-democrate și comuniste au continuat să existe, să recruteze membri noi din clasa muncitorilor industriali, care se opunea disciplinei cazone impusă de regim în timpul cursei de reînarmare a Germaniei. Conducerea social-democrată exilată la Praga a fost capabilă să primească și să publice rapoarte foarte amănunțite și corecte cu privire la evenimentele din țară. În afară de faptul că au reușit să supraviețuiască perioadei dictaturii lui Hitler, activiștii celor două partide au
Rezistența germană () [Corola-website/Science/310531_a_311860]
-
Nazistă era cea generată de starea economiei și de corupția oficialilor naziști. Cu toate acestea, popularitatea lui Hitler a fost foarte puțin afectată. Regimul nazist se lăuda cu eradicarea șomajului, dar acest rezultat fusese obținut prin intermediul recrutărilor în armată și reînarmare. Economia civilă a rămas slabă de-a lungul întregii perioade naziste. În ciuda faptului că prețurile erau stabilite prin lege, salariile au rămas relativ scăzute, iar piața suferea de lipsuri cronice, care s-au agravat după declanșarea războiului. La toate acestea
Rezistența germană () [Corola-website/Science/310531_a_311860]
-
Mareșalul Hermann Göring, vorbind în numele lui Adolf Hitler, expune ambasadorului roman la Berlin, Nicolae Petrescu-Comnen, o oferta germană către România, respectiv garanția integrală a granițelor, în special a graniței cu Uniunea Sovietică și a graniței cu Ungaria, oferind totodată o reînarmare completă a armatei, cerând în schimb, ca România să se opună cu toate forțele oricărei încercări de trecere a trupelor sovietice pe teritoriul național. Nicolae Titulescu, care promisese deja partenerilor săi francezi și cehoslovaci, care încheiaseră deja tratate de asistență
Gheorghe I. Brătianu () [Corola-website/Science/297964_a_299293]
-
mondial, greutăților în aprovizionarea cu alimente, cât și datorită stării proaste în care se afla armata finlandeză. Aceste fapte i-au permis președintelui Kyösti Kallio să-i ceară mareșalului Mannerheim să rămână în fruntea armatei și să supervizeze acțiunile de reînarmare și de construire de noi fortificații. De-a lungul anului 1940, Finlanda a primit materiale cumpărate sau primite donație în timpul sau după încheierea războiului de iarnă. Cheltuieleile în sectorul militar au reprezentat 45 % din bugetul Finlandei pentru anul 1940. Tratatul
Războiul de Continuare () [Corola-website/Science/302583_a_303912]
-
față de cea a statelor fasciste. În orice caz, premierul britanic mai întâmpina și dificultățile Foreign Office-uli, care este clar că nu avea aceleași intenții ca cele ale lui Chamberlain, într-o notă acesta spunea: „Cred că o politică dublă de reînarmare și de îmbunătățire a relațiilor cu Germania și Italia ne va ajuta să trecem cu bine de această perioadă dificilă, să sperăm însă că nu se va supăra Foreign Office-ul”. Chamberlain crede că vizita lui Henderson, a constituit "„un
Anschluss () [Corola-website/Science/303299_a_304628]
-
inundații ori secete, epidemii apar mereu. Variatele crize însoțite de falimente bancare, bursiere, ale unor societăți de asigurare de genul celor din anul 2007, se prelungesc pentru nu se știe cât timp. Se adaugă războaiele locale sau interțări, acțiuni de reînarmare, care modifică și tensionează raporturile internaționale. Deși există astăzi instituții mondiale pe mai toate domeniile sociale esențiale, ele întâmpină mereu alte dificultăți în aplanarea conflictelor, în prevenirea dezastrelor și ale altor evenimente distrugătoare. Variabile necesare înțelegerii modernității Nevoile de clarificare
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Ia ființă Oficiul Central de administrare a fondurilor de șomaj (Unemployment Assistance Board). Apare un clasic al romanului polițist, Murder on the Orient Express de Agatha Christie și romanul biografic I, Claudius al lui Robert Graves. 1935. Hitler anunță oficial reînarmarea Germaniei (introducînd încorporarea obligatorie) și ocupă regiunea Saar-ului (martie); Liga Națiunilor se dovedește a fi o organizație internațională ineficientă, intrată în colaps. // Marea Britanie, Franța, Italia și Liga Națiunilor se aliază împotriva Germaniei ("Frontul de la Stresa"), interzicînd reînarmarea acesteia (aprilie). // Cel
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Hitler anunță oficial reînarmarea Germaniei (introducînd încorporarea obligatorie) și ocupă regiunea Saar-ului (martie); Liga Națiunilor se dovedește a fi o organizație internațională ineficientă, intrată în colaps. // Marea Britanie, Franța, Italia și Liga Națiunilor se aliază împotriva Germaniei ("Frontul de la Stresa"), interzicînd reînarmarea acesteia (aprilie). // Cel de-al doilea guvern de coaliție națională MacDonald este înlocuit de cel de-al treilea guvern de coaliție condus de premierul conservator Baldwin (iunie). // Se încheie un acord naval anglo-german prin care Kriegsmarine nu putea depăși 1
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
inaugurează noua sală a Camerei Comunelor, refăcută după bombardamentele germane. // Marea Britanie nu participă la negocierile legate de înființarea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (mai-iunie). Izbucnește Războiul din Coreea (iunie; va dura trei ani). // Guvernul Laburist anunță un program de reînarmare de 3.600 de milioane de lire sterline (septembrie). // Premierul francez René Pleven, fondatorul Uniunii Democrate și Socialiste a Rezistenței, UDSR, inițiază planul omonim de creare a unei armate europene multinaționale cu participarea Franței, Italiei, Germaniei de Vest și Benelux
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
majorarea impozitului pe teren, prin sporirea taxelor de deces și prin introducerea unei suprataxe pe toate veniturile care depășeau 3.000 de lire pe an. Venitul astfel colectat ar fi acoperit un program de reforme sociale și cheltuielile legate de reînarmare, ambele o necesitate stringentă. Proiectul, deși vehement contestat, a fost votat de Camera Comunelor, dar a fost blocat în Camera Lorzilor care l-a respins, provocînd astfel o criză constituțională în ultimul an de domnie a lui Eduard VII. La
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
ajungînd prim-ministru în același an după retragerea lui Baldwin. La Conferința de la Ottawa din 1932, a susținut crearea unei piețe libere pe tot cuprinsul Imperiului Britanic, în fond o măsură protecționistă, dar a impus un ritm lent politicii de reînarmare și de creare a aviației militare (Royal Air Force), ca să nu slăbească bugetul țării. Chamberlain s-a identificat cu politica de conciliere (appeasement policy) a guvernului pe care îl conducea în relațiile diplomatice cu Germania nazistă a lui Hitler și cu
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
de ministru al Poștelor (Postmaster General). După 1931, devine adjunctul liderului laburist George Lansbury pe care îl înlocuiește la cîrma partidului în 1935, devenind astfel lider al Opoziției. Spirit pacifist, Attlee se dovedește la început un adversar al planurilor de reînarmare a Marii Britanii, promovate de Chamberlain, dar în fața pericolului fascist și nazist, devenit tot mai evident încă din anii 1935-1936, a criticat politica de conciliere (appeasement) a guvernului conservator și a pledat în favoarea conceptului de securitate colectivă; s-a opus, totuși
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
anglo-german din 1935. În acel moment, eșecul Conferinței internaționale pentru dezarmare și politicile guvernului german demonstrau hotărârea foarte puternică a acestuia din urmă de a se reînarma pentru a atinge ceea ce numea „egalitatea” cu celelalte puteri militare majore. În raport cu Marea Britanie, reînarmarea nu însemna nimic altceva decât puterea vaselor mici de a egala superioritatea britanică în domeniul navelor grele. Pe de altă parte, guvernul britanic era la fel de hotărât să nu se lase angajat în politici menite să mențină statu-quoul în ceea ce privește armamentul naval
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
unei curse a înarmării necontrolate cu Germania și, în orice caz, ar fi întărit influența Franței și a Rusiei în Europa pe cheltuiala Germaniei. În aceste condiții, problema cu care se confrunta guvernul britanic nu era aceea de a împiedica reînarmarea navală a Germaniei, ci de a menține supremația navală britanică în fața acestui eveniment, fără a impune Marii Britanii un program de reînarmare foarte scump. Acordul Naval anglo-german din 1935 a reprezentat codificarea acestor interese complementare ale Marii Britanii și Germaniei. Marea Britanie ținea
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
pe cheltuiala Germaniei. În aceste condiții, problema cu care se confrunta guvernul britanic nu era aceea de a împiedica reînarmarea navală a Germaniei, ci de a menține supremația navală britanică în fața acestui eveniment, fără a impune Marii Britanii un program de reînarmare foarte scump. Acordul Naval anglo-german din 1935 a reprezentat codificarea acestor interese complementare ale Marii Britanii și Germaniei. Marea Britanie ținea la o distanță sigură, în ceea ce privește tonajul, puterea navală germană. La nevoie, ea ar fi putut chiar să mărească această distanță prin
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și era incapabilă să poarte un război cu o putere de prim rang, cu atât mai puțin cu Franța. Această distribuție de putere s-a menținut în principiu până la debutul lucrărilor Conferinței internaționale pentru dezarmare, suferind însă unele modificări datorate reînarmării în secret a Germaniei și rămânerii în urmă tot mai pronunțate, din punct de vedere strategic și tehnologic, a sistemului militar francez. Germania propune în mod deschis în cadrul conferinței modificarea acelei distribuții de putere. La rândul său, Franța propune în
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a fost stabilirea unei înțelegeri între Statele Unite, Marea Britanie și Japonia cu privire la ponderea tonajului crucișătoarelor, distrugătoarelor și submarinelor. Scopul Tratatului de la Londra era să asigure limitarea puterii navale a statelor respective în privința acestor categorii de vase. Însă, în realitate, a asigurat reînarmarea Statelor Unite și a Japoniei în limitele stabilite de puterea maximă a forțelor navale britanice în cadrul acestor categorii. Tratatul le oferea paritate Statelor Unite și Marii Britanii, iar Japonia le urma la aproximativ două treimi din nivelul maxim. Prin aceasta însă, tratatul recunoștea
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de la Londra ar fi rămas doar o cursă a înarmării al cărei ritm ar fi fost determinat de una dintre marile puteri navale. Acordul naval anglo-german din 1935, formulat în terminologia limitării, nu avea nici o legătură cu dezarmarea. El asigura reînarmarea navală a Germaniei în cadrul unor limite pe care aceasta nu putea și nici nu dorea să le depășească în acel moment și pe care Marea Britanie nu o putea împiedica să le atingă decât prin război. Înseamnă dezarmarea pace? Dezarmarea a
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Armata Roșie în cursul războiului contra Finlandei din iarna 1939-1940. Pe 12 august 1940, comisari politici sunt înlocuiți cu comandanți adjuncți pentru afaceri politice (zampolit), dar vor fi restabiliți printr-un decret din 17 iulie 1941. în sfârșit, politica de reînarmare precoce a URSS se dovedește a fi puțin eficace, o parte a numeroaselor echipamente dovedindu-se învechite, în 1941. Doar imensitatea teritorială, mobilizarea totală, autonomizarea relativă a comandamentului - odată cu suprimarea definitivă a funcției de comisar politic, pe data de 9
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
PCF nu reușește să împiedice crearea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, în 1951, el găsește totuși destui aliați - îndeosebi gaulliști - pentru a provoca, în 1954, eșecul Comunității Europene a Apărării (CED), mizând cu succes pe teama provocată de eventuala reînarmare a Germaniei Occidentale. Proiectul Comunității Economice Europene (CEE) devine una din țintele constante ale comuniștilor, care dezvoltă proiectul unui spațiul dezarmat, liber de prezența trupelor străine și deschizând diferitelor țări piețe naturale și complementare. în 1956, șocul celui de-al
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
conflictului. Disidența iugoslavă a lui Tito*, obținerea armei nucleare de către URSS, progresele maccarthysmului în SUA antrenează o radicalizare a Războiului Rece în Europa, între 1949 și 1953. Confruntarea nu este militară, dar blocurile se militarizează, deschizându-se mai ales calea reînarmării Germaniei Occidentale și constituirii unor complexe militare-industriale. Războiul ideologic se dezlănțuie și ocazionează o mobilizare fără precedent a intelectualilor, savanților și artiștilor, fiecare în slujba uneia din cele două tabere. în vreme ce intelectualii europeni care luptă împotriva totalitarismului* se grupează în
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]