353 matches
-
de învățământ care a fost transferat în etapa de restrângere de activitate 2012 revine pe postul didactic/catedra avut(ă) anterior, în situația în care, până la 1 septembrie 2012, se constată că postul didactic/catedra a fost vacantat(ă) sau reînființat(ă) ori s-a reînființat cel puțin jumătate de normă din catedra respectivă, directorul unității de învățământ având obligația să comunice în scris cadrului didactic decizia de revenire pe postul/catedra deținut(ă) anterior. Posturile didactice/catedrele eliberate se ocupă
METODOLOGIE-CADRU din 7 octombrie 2011 (*actualizată*) privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2012-2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248655_a_249984]
-
fost transferat în etapa de restrângere de activitate 2015 revine pe postul didactic/catedra avut(ă) anterior, în situația în care, până la data de începerii cursurilor anului școlar 2015-2016, se constată că postul didactic/catedra a fost vacantat(ă) sau reînființat(ă) ori s-a reînființat cel puțin jumătate de normă din catedra respectivă, iar cadrul didactic respectiv nu a ocupat un alt post/o altă catedră în etapa de pretransfer consimțit între unitățile de învățământ, directorul/directorii unității/unităților de
METODOLOGIE-CADRU din 10 noiembrie 2014 (*actualizată*) privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2015-2016*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264939_a_266268]
-
care a fost transferat în etapa de restrângere de activitate 2013 revine pe postul didactic/catedra avut(ă) anterior, în situația în care, până la data de 1 septembrie 2013, se constată că postul didactic/catedra a fost vacantat(ă) sau reînființat(ă) ori s-a reînființat cel puțin jumătate de normă din catedra respectivă, directorul/directorii unității/unităților de învățământ având obligația să comunice în scris cadrului didactic decizia de revenire pe postul/catedra deținut(ă) anterior. Posturile didactice/ Catedrele eliberate
METODOLOGIE-CADRU**) din 13 noiembrie 2012 (*actualizată*) privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2013-2014. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251260_a_252589]
-
care a fost transferat în etapa de restrângere de activitate 2013 revine pe postul didactic/catedra avut(ă) anterior, în situația în care, până la data de 1 septembrie 2013, se constată că postul didactic/catedra a fost vacantat(ă) sau reînființat(ă) ori s-a reînființat cel puțin jumătate de normă din catedra respectivă, directorul/directorii unității/unităților de învățământ având obligația să comunice în scris cadrului didactic decizia de revenire pe postul/catedra deținut(ă) anterior. Posturile didactice/ Catedrele eliberate
ORDIN nr. 3.104 din 30 ianuarie 2013 pentru modificarea şi completarea Metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2013-2014, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 6.239/2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248739_a_250068]
-
a fost transferat în etapa de restrângere de activitate 2017 revine pe postul didactic/catedra avut(ă) anterior, în situația în care, până la data începerii cursurilor anului școlar 2017-2018, se constată că postul didactic/catedra a fost vacantat(ă) sau reînființat(ă) ori s-a reînființat cel puțin jumătate de normă din catedra respectivă, iar cadrul didactic respectiv nu a ocupat un alt post/o altă catedră în etapa de pretransfer consimțit între unitățile de învățământ, directorul/directorii unității/unităților de
ORDIN nr. 3.151 din 31 ianuarie 2017 pentru modificarea şi completarea Metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2017-2018, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 5.739/2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279814_a_281143]
-
care a fost transferat în etapa de restrângere de activitate 2013 revine pe postul didactic/catedra avut(ă) anterior, în situația în care, până la data de 1 septembrie 2013, se constată că postul didactic/catedra a fost vacantat(ă) sau reînființat(ă) ori s-a reînființat cel puțin jumătate de normă din catedra respectivă, directorul/directorii unității/unităților de învățământ având obligația să comunice în scris cadrului didactic decizia de revenire pe postul/catedra deținut(ă) anterior. Posturile didactice/ Catedrele eliberate
METODOLOGIE-CADRU**) din 13 noiembrie 2012 (*actualizată*) privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2013-2014. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251262_a_252591]
-
comună urbană în cadrul județului Baia, având în administrare și comuna suburbana Topile. În 1950, Pașcani a primit statut de oraș raional, reședință a raionului Pașcani din regiunea Iași. În 1968, a pierdut statutul de centru administrativ, revenind la județul Iași, reînființat. În 1995, a primit titlul de municipiu. În municipiul Pașcani se află (1650, refăcut în secolul al XVIII-lea), precum și Biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” (1664), ambele monumente istorice de arhitectură de interes național. În rest, alte patru obiective
Pașcani () [Corola-website/Science/296973_a_298302]
-
fiind el însuși comasat cu localitatea urbană Oltenița. În 1950, Oltenița a căpătat statut de oraș raional și reședință a raionului Oltenița din regiunea București, statut ce s-a păstrat până în 1968, când a redevenit oraș component al județului Ilfov (reînființat). În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea orașului la județul Călărași. Orașul a primit statutul de municipiu în 1997. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Oltenița se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior
Oltenița () [Corola-website/Science/296988_a_298317]
-
raional, reședință a raionului Moinești din regiunea Bacău. În 1964, comuna Lucăcești a fost desființată și ea, orașului Moinești revenindu-i satul de reședință al acesteia. În 1968, orașul a pierdut statut de centru administrativ, devenind oraș al județului Bacău, reînființat. Satele Albotești, Dealu Mare, Hângani, Lucăcești, Lunca și Văsâești au fost atunci desființate și comasate cu localitatea urbană Moinești, satul Găzărie (fost Gârlele-Găzăriei) rămânând singura localitate distinctă aparținătoare orașului. Orașul a fost declarat municipiu în 2001. În municipiul Moinești se
Moinești () [Corola-website/Science/296998_a_298327]
-
compartimentelor dinspre fluviu. La 24 septembrie 1953, este efectuată o nouă sistematizare teritorială a României. Turnu Severin este un oraș al Regiunii Craiova. În 1955 Banca Agricolă deschide o filiaÏlă (până în 1960). La 16 februarie 1968 sunt desfințate Raioanele și reînființate județele, ocazie cu care Turnu Severin redevine capitală de județ. În 1958 este autorizată terminarea și sfințirea Bisericii "Sfântul Gheorghe" (Biserica Nouă), începută în 1936. Va fi unica construcție a unui nou lăcaș de cult ortodox severinean pentru întreaga perioadă
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
făcut ca orașul să nu mai ajungă la situația înfloritoare din perioada interbelică și antebelică. Totuși, între 1950 și 1968, Târgu Neamț a fost reședința raionului cu același nume din cadrul regiunii Bacău. În 1968, el a revenit la județul Neamț, reînființat. Din 1989, după o primă perioadă de decădere și reorganizare, orașul începe să se îndrepte spre o nouă perioadă de dezvoltare și înflorire. În orașul Târgu Neamț se află două monumente istorice de interes național Cetatea Neamț (secolele al XIV
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
război, în 1950, orașul a devenit reședința raionului Târgu Frumos din regiunea Iași, dar în 1956 acest raion a fost desființat, orașul trecând la raionul Pașcani din aceeași regiune. La reforma administrativă din 1968, orașul a fost transferat județului Iași, reînființat. Șase obiective din orașul Târgu Frumos sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Patru dintre ele sunt clasificate ca monumente de arhitectură: (1801); (1842-1859); (1870); și ansamblul bisericii „Cuvioasa Paraschiva” (circa 1541, construită
Târgu Frumos () [Corola-website/Science/297042_a_298371]
-
plășii Teleajen. În 1950, el a devenit reședința raionului Teleajen, unul din raioanele regiunii Prahova și apoi, după 1952, al regiunii Ploiești. În 1968, a pierdut funcțiile de centru administrativ secundar, după reforma administrativă, devenind unul din orașele județului Prahova, reînființat. În partea de nord, orașul se învecinează cu comunele Teișani și Drajna, în timp ce în partea de sud are ca vecină comuna Gura Vitioarei. Comuna Predeal-Sărari se învecinează cu orașul în partea de est. În vest, orașul se învecinează tot cu
Vălenii de Munte () [Corola-website/Science/297041_a_298370]
-
pentru a forma o comună de sine stătătoare. În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Fetești din regiunea Ialomița, apoi (după 1952) din regiunea Constanța și (după 1956) din regiunea București. În 1968, comuna a revenit la județul Ialomița, reînființat, și a primit statut de oraș, unica ei localitate rezultând atunci din contopirea localităților Țăndărei, Strachina și Țăndărei-Gară. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Țăndărei se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
Țăndărei () [Corola-website/Science/297037_a_298366]
-
1950, comuna a fost arondată raionului Cislău din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comuna, care purta din nou numele de "Sibiciu de Sus", a fost desființată și inclusă în comuna Pătârlagele, arondată județului Buzău, reînființat, comună devenită oraș în 2004.
Sibiciu de Sus, Buzău () [Corola-website/Science/301041_a_302370]
-
componență, în plasa Glodeanurile a aceluiași județ, cu o populație de 1966 de locuitori. În 1950, a fost trecută în subordinea raionului Buzău din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, a revenit la județul Buzău, reînființat. În comuna Stâlpu se află ansamblul bisericii cu hramurile „Sfântul Dumitru” și „Sfinții Împărați” (cuprinzând biserica propriu-zisă, turnul clopotniță și zidul de incintă), construită în 1699, clasificată ca monument istoric de arhitectură de interes național. În rest, alte două obiective
Stâlpu, Buzău () [Corola-website/Science/301044_a_302373]
-
de 1564 de locuitori. În 1950, cele două comune au fost incluse în raionul Buzău al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. În 1968, comuna Maxenu a fost desființată și inclusă în comuna Țintești, rearondată județului Buzău, reînființat. Trei obiective din comuna Țintești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău, ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt clasificate ca situri arheologice: o așezare din secolul al III-lea e.n. aparținând culturii dacilor liberi și
Comuna Țintești, Buzău () [Corola-website/Science/301049_a_302378]
-
și Săgeata au fost incluse în raionul Buzău al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. În 1968, reforma administrativă a dus la desființarea comunei Găvănești și includerea ei în comuna Săgeata, care a fost rearondată județului Buzău, reînființat; tot atunci, satele Săgeata de Jos și Săgeata de Sus au fost unite în satul Săgeata, satul Șeineasca a fost inclus în satul Beilic, iar satul Dâmbroca a revenit la comuna Săgeata după desființarea comunei Scurtești. Singurul obiectiv din comuna
Comuna Săgeata, Buzău () [Corola-website/Science/301037_a_302366]
-
fost incluse în raionul Buzău al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. Comuna Albești a fost desființată și inclusă apoi în comuna Smeeni, care în 1968 a fost transferată din nou, în actuala componență, la județul Buzău, reînființat. Tot atunci, în 1968, satul Sălcioara a fost desființat și inclus în satul Smeeni. Șase obiective de pe teritoriul comunei Smeeni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău, ca monumente de interes local. Unul dintre ele, biserica „Sfântul Nicolae
Comuna Smeeni, Buzău () [Corola-website/Science/301043_a_302372]
-
regiunii Buzău și apoi (după 1952), parte a regiunii Ploiești. În 1968, comunele Scurtești și Vadu Pașii au fost din nou reunite, sub numele de "Vadu Pașii", comună ce a luat atunci componența actuală și a fost rearondată județului Buzău, reînființat. Singurul obiectiv din comuna Vadu Pașii inclus în lista monumentelor istorice din județul Buzău este situl arheologic de pe terasa înaltă de deasupra cimitirului ortodox de la nord de satul Gura Câlnăului, unde s-a descoperit o așezare datând din epoca migrațiilor
Comuna Vadu Pașii, Buzău () [Corola-website/Science/301051_a_302380]
-
1952) din regiunea Ploiești. Satele Broasca și Înșelata au fost rebotezate în 1964 Lunca Jariștei, respectiv Colțu Pietrei. În 1968, comuna Nehoiașu s-a desființat, fiind inclusă în comuna Nehoiu, iar comuna Siriu a redevenit subunitate administrativă a județului Buzău, reînființat. Singurul obiectiv din comuna Siriu inclus în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monument de interes local este cimitirul eroilor din Primul Război Mondial din satul Gura Siriului, ansamblu-monument memorial sau funerar, alcătuit din monumentul eroilor (statuia ostașului) și
Comuna Siriu, Buzău () [Corola-website/Science/301042_a_302371]
-
în administrarea raionului Fetești din regiunea Ialomița, apoi (după 1952) din regiunea Constanța și (după 1956) din regiunea București. În 1964, satul și comuna Cocargeaua au primit ambele denumirea de "Borcea". Ele au trecut în 1968 înapoi la județul Ialomița, reînființat; cu această ocazie, comuna Pietroiu a fost desființată, satul Pietroiu fiind la rândul său desființat și inclus în satul Borcea. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași. Două obiective din comuna Borcea sunt
Comuna Borcea, Călărași () [Corola-website/Science/301104_a_302433]
-
fete cu 42 de eleve. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, cu o populație de 6187 de locuitori. În 1950, comuna a fost transferată raionului Oltenița din regiunea București, până în 1968, când a revenit la județul Ilfov, reînființat. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași. Opt obiective din comuna Chirnogi sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Cinci dintre ele sunt situri arheologice așezarea
Comuna Chirnogi, Călărași () [Corola-website/Science/301105_a_302434]
-
aceeași plasă, având 3068 de locuitori în localitățile Chiselet-Fundu și Surlaru. În 1950, comuna a fost transferată raionului Oltenița al regiunii București, iar satul Surlari a luat în 1964 denumirea de "Dunărea". În 1968, comuna a revenit la județul Ilfov, reînființat, iar satul Dunărea a fost desființat și comasat cu satul Chiselet. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași. Trei obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente
Comuna Chiselet, Călărași () [Corola-website/Science/301106_a_302435]
-
raionului Călărași din regiunea Ialomița și apoi (după 1952) din regiunea București, în timp ce comuna Găunoși s-a desființat, satul Găunoși trecând la comuna Nicolae Bălcescu și primind în 1968 numele de "Gălățui". În 1968, comuna a trecut la județul Ialomița (reînființat). În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei Nicolae Bălcescu la județul Călărași, dar, cum în urma acestei operațiuni au rezultat două comune cu același nume "Nicolae Bălcescu" în același județ (vezi comuna Nicolae Bălcescu), această comună a
Comuna Alexandru Odobescu, Călărași () [Corola-website/Science/301103_a_302432]