562 matches
-
electroni sub forma unor procese de electrod. stabilirea și scrierea coeficienților în reacțiile redox, ținând seama de faptul că numărul de electroni cedați de reducător trebuie să fie egal cu cel al electronilor acceptați de oxidant. De exemplu se dau reactanții . În acest sistem, KMnO4 este oxidantul, prin mangan care are N.O. = +7; acidul sulfuric, H2SO4 este mediul de reacție, iar FeSO4 este reducătorul, prin ionul de fer cu N.O.= +2. Ionul Mn7+ se reduce trecând în Mn2+, iar
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
electroni acceptați de oxidant trebuie să fie egal cu numărul de electroni cedați de reducător se pot scrie următoarele semi-reacții. Cifrele 2 și 5 sunt coeficienții celor două reacții (reducere și oxidare). Aceste cifre se scriu în reacția generală, în dreptul reactanților și produșilor de reacție în așa fel încât numărul electronilor cedați de reducător să fie egal cu numărul electronilor acceptați de oxidant, iar numărul ionilor și atomilor din sistem să rămână neschimbat. B. Metoda iono-electronică Se aplică în special în
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
urmărește studierea caracterului oxidant al unor clase de compuși anorganici: acizi, săruri anorganice ș.a., precum și caracterul reducător al unor compuși. Se urmărește capacitatea oxidantă, respectiv, variația acesteia în diverse condiții de reacție; cum ar fi: condiții de reacție (pH), concentrația reactanților, temperatură ș.a. 2. Considerații teoretice După cum s-a arătat în lucrarea teoretică care prezintă generalități privind reacțiile de oxidoreducere, o serie de substanțe cum sunt: cationii metalici în stări de oxidare superioare; oxizii metalici, care conțin cationi în stări de
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
CrCl3. Granule sau pulbere: Fe, Al, Cu, Zn și S. Eprubete, stative pentru eprubete, spatule din sticlă, spatule metalice, baghete, becuri de gaz, trepiede, site de asbest, pahare Berzelius, pipete, sticle picurătore cu reactivi. Mod de lucru Utilizând soluțiile preparate, reactanții solizi menționați, apa distilată și soluțiile diluate de acizi și baze, ca mediu de reacție se verifică experimental caracterul oxidant al unor elemente și combinații anorganice: se vor scrie reacțiile chimice cât și sistemele oxido-reducătoare pentru fiecare caz în parte
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
loc este. MnCl4 este o substanță nestabilă și neionizabilă, care se descompune cu degajare de clor. În loc de MnO2 se poate folosi CaOCl 2. După cum se constată din ecuațiile chimice menționate acidul clorhidric, funcționează atât ca agent reducător cât și ca reactant care nu-și schimbă starea de oxidare. Apa de clor, astfel obținută este folosită pentru verificarea proprietăților fizice și chimice ale clorului. 3.2.Obținerea bromului În laborator, bromul poate fi obținut atât în stare gazoasă cât și în stare
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
stare elementară, în molecula de S8 el se găsește în stare de oxidare 0. În consecință, va funcționa ca amfolit redox, adică oxidant și reducător (predomină caracterul reducător) disproporționând la cald în prezența apei, a bazelor alcaline sau a altor reactanți adecvați. Prin simpla mojarare, într-un mojar de porțelan a florii de sulf cu Hg metalic, la temperatură obișnuită, se obține HgS de culoare neagră. Elementul adăugat în exces față de cantitatea stoichiometrică rămâne necombinat. HgS reacționează cu HNO3 concentrat, deci
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
k2=k3). DETERMINAREA VITEZEI SPECIFICE (k) ȘI A TIMPULUI DE ÎNJUMĂTĂȚIRE (t1/2) A REACȚIEI DE HIDROLIZĂ A ASPIRINEI LA 55°C Considerații teoretice Reacțiile de ordinul I sunt reacțiile a căror viteză de reacție depinde de concentrația unui singur reactant la puterea întâi și pentru care ecuația vitezei de reacție se exprimă astfel: unde: v - viteza de reacție la un moment dat, v = mol/Ls; c - concentrația molară a reactantului, mol/L; k - viteza specifică a reacției de ordinul întâi
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
a căror viteză de reacție depinde de concentrația unui singur reactant la puterea întâi și pentru care ecuația vitezei de reacție se exprimă astfel: unde: v - viteza de reacție la un moment dat, v = mol/Ls; c - concentrația molară a reactantului, mol/L; k - viteza specifică a reacției de ordinul întâi (I) k = s-1. Exemple de reacții de ordinul I: izomerizarea, descompunerea termică a alcanilor, dezintegrarea substanțelor radioactive, reacția de dehidrohalogenare a unui derivat monohalogenat, reacțiile care conțin mai mulți
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
mare exces de apă, cu sau fără adaos de catalizator). Reacțiile ireversibile de ordinul I se scriu sub urmatoarea formă: A → B la momentul: t = 0 [a] 0 la timpul t [a - x] [x] unde: [a] - concentrația molară inițială a reactantului A, mol/L; [a-x] - concentrația molară a reactantului A, rămasă încă netransformată la momentul t, mol/L; [x] - concentrația molară a produsului de reacție B, la timpul t, variabilă, egală cu concentrația reactantului A transformat la timpul t, mol
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
catalizator). Reacțiile ireversibile de ordinul I se scriu sub urmatoarea formă: A → B la momentul: t = 0 [a] 0 la timpul t [a - x] [x] unde: [a] - concentrația molară inițială a reactantului A, mol/L; [a-x] - concentrația molară a reactantului A, rămasă încă netransformată la momentul t, mol/L; [x] - concentrația molară a produsului de reacție B, la timpul t, variabilă, egală cu concentrația reactantului A transformat la timpul t, mol/L. Viteza de reacție reprezintă o mărime numeric egală
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
unde: [a] - concentrația molară inițială a reactantului A, mol/L; [a-x] - concentrația molară a reactantului A, rămasă încă netransformată la momentul t, mol/L; [x] - concentrația molară a produsului de reacție B, la timpul t, variabilă, egală cu concentrația reactantului A transformat la timpul t, mol/L. Viteza de reacție reprezintă o mărime numeric egală cu variația concentrației reactanților sau a produșilor de reacție exprimată în mol/L în funcție de timp. Viteza de reacție la un moment dat, raportată la concentrația
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
netransformată la momentul t, mol/L; [x] - concentrația molară a produsului de reacție B, la timpul t, variabilă, egală cu concentrația reactantului A transformat la timpul t, mol/L. Viteza de reacție reprezintă o mărime numeric egală cu variația concentrației reactanților sau a produșilor de reacție exprimată în mol/L în funcție de timp. Viteza de reacție la un moment dat, raportată la concentrația reactantului, este dată de relația: Operatorul “d” este un element diferențial ce se referă la variații infinit de mici
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
A transformat la timpul t, mol/L. Viteza de reacție reprezintă o mărime numeric egală cu variația concentrației reactanților sau a produșilor de reacție exprimată în mol/L în funcție de timp. Viteza de reacție la un moment dat, raportată la concentrația reactantului, este dată de relația: Operatorul “d” este un element diferențial ce se referă la variații infinit de mici și de aceea vom avea o anumită valoare a vitezei de reacție la un moment dat. După separarea variabilelor și integrarea acestora
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
ecuația cinetică integrală în formă logaritmică: Această ecuație poate fi scrisă și sub următoarea formă: Prin scoaterea termenului de sub logaritm, din ecuația (69), obținem forma exponențială a ecuației cinetice integrale: $+% $ +2] (71) Din ecuația (71) se determină concentrația molară a reactantului A rămasă încă netransformată la momentul t (în mol/L), valoare dată de ecuația (72): Concentrația molară a produsului de reacție B, la timpul t (în mol/L) este dată de acuația (73): Se observă faptul că atât scăderea concentrației
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
reacție ireversibilă de ordinul I: Această ecuație cinetică reprezintă ecuația generală a unei drepte cu panta negativă. Din această ecuație se poate deduce: Ecuația (74), servește la calcularea vitezei specifice a reacțiilor de ordinul I, când se cunosc valorile concentrațiilor reactanților și ale produșilor de reacție, la diferite momente t: a) la diferite intervale de timp "t" se determină concentrațiile "x", valori ce se introduc în ecuația (75), în acest mod determinându-se constanta kcalculat; b) se reprezintă grafic dependența lg
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
făcut de dreaptă cu sensul pozitiv al axei Ot (Figura 18): Observații: Dacă reacția se desfășoară după o cinetică de ordinul întâi, atunci kcalculat = kexperimental. Reprezentând grafic ecuațiile (72) și (73), se observă că, în timp, are loc scăderea concentrației reactanților și creșterea concentrației produșilor de reacție, fapt evidențiat în figura 19: Fig. 19. Variația concentrației reactanților și produșilor de reacție în timp, c = f(t) Punctul de intersecție M al celor două curbe este caracterizat de egalitatea: sau: Înlocuind valoarea
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
după o cinetică de ordinul întâi, atunci kcalculat = kexperimental. Reprezentând grafic ecuațiile (72) și (73), se observă că, în timp, are loc scăderea concentrației reactanților și creșterea concentrației produșilor de reacție, fapt evidențiat în figura 19: Fig. 19. Variația concentrației reactanților și produșilor de reacție în timp, c = f(t) Punctul de intersecție M al celor două curbe este caracterizat de egalitatea: sau: Înlocuind valoarea "x" din ecuația (78) în ecuația (70) se obține timpul de înjumătățire al reacției (t1/2
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
al celor două curbe este caracterizat de egalitatea: sau: Înlocuind valoarea "x" din ecuația (78) în ecuația (70) se obține timpul de înjumătățire al reacției (t1/2), valoare ce reprezintă timpul după care a reacționat jumătate din concentrația inițială a reactantului: Din ecuația (79) rezultă că timpul de înjumătățire a unei reacții de ordinul I nu depinde de concentrația inițială a reactantului ci depinde numai de temperatură și natura reactanților. Această ecuație servește la calcularea timpului de înjumătățire a unor reacții
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
de înjumătățire al reacției (t1/2), valoare ce reprezintă timpul după care a reacționat jumătate din concentrația inițială a reactantului: Din ecuația (79) rezultă că timpul de înjumătățire a unei reacții de ordinul I nu depinde de concentrația inițială a reactantului ci depinde numai de temperatură și natura reactanților. Această ecuație servește la calcularea timpului de înjumătățire a unor reacții de ordinul I, când se cunoaște viteza specifică. Partea experimentală În soluție apoasă aspirina suferă o reacție de hidroliză: În soluții
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
reprezintă timpul după care a reacționat jumătate din concentrația inițială a reactantului: Din ecuația (79) rezultă că timpul de înjumătățire a unei reacții de ordinul I nu depinde de concentrația inițială a reactantului ci depinde numai de temperatură și natura reactanților. Această ecuație servește la calcularea timpului de înjumătățire a unor reacții de ordinul I, când se cunoaște viteza specifică. Partea experimentală În soluție apoasă aspirina suferă o reacție de hidroliză: În soluții foarte diluate reacția decurge după cinetica reacțiilor de
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
este de ordinul I, deoarece viteza de reacție depinde numai de concentrația clorhidratului de tetraciclină, ionii de hidrogen având rol de catalizator. Viteza de reacție la un moment dat (v) va fi dată de relația: unde: a - concentrația inițială a reactantului, (mol/L); (a - x) - concentrația reactantului, rămasă netransformată la momentul t, (mol/L); x - concentrația produsului de reacție, la timpul t, variabilă, egală cu concentrația reactantului transformat la timpul t, (mol/L). Prin integrarea ecuației cinetice diferențiale se obține ecuația
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
de reacție depinde numai de concentrația clorhidratului de tetraciclină, ionii de hidrogen având rol de catalizator. Viteza de reacție la un moment dat (v) va fi dată de relația: unde: a - concentrația inițială a reactantului, (mol/L); (a - x) - concentrația reactantului, rămasă netransformată la momentul t, (mol/L); x - concentrația produsului de reacție, la timpul t, variabilă, egală cu concentrația reactantului transformat la timpul t, (mol/L). Prin integrarea ecuației cinetice diferențiale se obține ecuația pentru viteza specifică (k): Pentru calcularea
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
un moment dat (v) va fi dată de relația: unde: a - concentrația inițială a reactantului, (mol/L); (a - x) - concentrația reactantului, rămasă netransformată la momentul t, (mol/L); x - concentrația produsului de reacție, la timpul t, variabilă, egală cu concentrația reactantului transformat la timpul t, (mol/L). Prin integrarea ecuației cinetice diferențiale se obține ecuația pentru viteza specifică (k): Pentru calcularea vitezei specifice (k), se determină concentrația produsului de reacție (clorhidrat de anhidrotetraciclina) la diferite intervale de timp. Pentru determinarea vitezei
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
VITEZEI SPECIFICE (k) A REACȚIEI DE HIDROLIZĂ BAZICĂ A ACETATULUI DE ETIL Considerații teoretice Studiul cineticii formale a reacțiilor ireversibile de ordinul II Reacțiile de ordinul II sunt reacțiile a căror viteză de reacție este proporțională cu concentrația unui singur reactant la puterea a doua (97) sau cu produsul concentrațiilor a doi reactanți la puterea întâi (98): În cazul în care viteza de reacție este proporțională cu produsul concentrațiilor a doi reactanți la puterea întâi (98), ecuația generală a unei reacții
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
Considerații teoretice Studiul cineticii formale a reacțiilor ireversibile de ordinul II Reacțiile de ordinul II sunt reacțiile a căror viteză de reacție este proporțională cu concentrația unui singur reactant la puterea a doua (97) sau cu produsul concentrațiilor a doi reactanți la puterea întâi (98): În cazul în care viteza de reacție este proporțională cu produsul concentrațiilor a doi reactanți la puterea întâi (98), ecuația generală a unei reacții ireversibile de ordinul II poate fi redată astfel: A + B → M + N
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]