97,240 matches
-
pe alții, se mai și ciupesc uneori după care se pupă prietenește ori mai execută și câteva zile de pușcărie că numai așa dă bine la CV-ul lor și încep să pricep că în fond, tocmai asta înseamnă în realitate DEMOCRAȚIA! Că doar scrie la și istorie că după ce grecii au inventat democrația, fiecare națiune mai hotărâtă și-a inventat propria ei democrație cum de pildă americanii care, odată sosiți acolo în turneu i-au căsăpit pe indieni iar cei
CHELTUIELI INUTILE de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1461537123.html [Corola-blog/BlogPost/380814_a_382143]
-
păcii între triburi, celor rămași în viață le-au tăiat mâinile ca să nu mai poată apuca sulițele și arcurile. Deoarece nu prea îmi venea să cred, din curiozitate am mai chestionat câțiva occidentali și am aflat de la ei că în realitate au cucerit unele țări și le-au transformat în colonii asemănătoare noii ordini din România nu pentru a le cotropi ci pentru A-I ÎNVĂȚA CUM SĂ SE ADMINISTREZE! Cum de nu mi-am dat eu seama de realitate până
CHELTUIELI INUTILE de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1461537123.html [Corola-blog/BlogPost/380814_a_382143]
-
în realitate au cucerit unele țări și le-au transformat în colonii asemănătoare noii ordini din România nu pentru a le cotropi ci pentru A-I ÎNVĂȚA CUM SĂ SE ADMINISTREZE! Cum de nu mi-am dat eu seama de realitate până acum și mai ales, de sacrificiile pe care le-au făcut și le fac bieții noștri de politicieni a căror participare directă la vânzarea Țării a fost și mai mult ca sigur că este foarte scump plătită de cei
CHELTUIELI INUTILE de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1461537123.html [Corola-blog/BlogPost/380814_a_382143]
-
schimb, în scrisoarea adresată lui Augustus (care ocupă întreaga carte a II-a a Tristelor), Ovidiu se oprește în treacăt asupra motivelor care i-au adus condamnarea, dar și aici este evident că a ales intenționat termenii pentru a ascunde realitatea: Pe mine poezia și-o oarbă rătăcire/ Pierdutu-m-a; pe-a două n-o pot destăinui.../ Așa voalați cum sunt, termenii „poezia” (carmen) și „rătăcirea“ sau „greșeală” (error) reprezintă, după mărturia poetului, cauzele exilului, capetele de acuzare care l-au făcut
2017- ANUL OVIDIU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1475319693.html [Corola-blog/BlogPost/353369_a_354698]
-
113-152. • Mic dicționar-Scriitori greci și latini; Recomandări pentru lectură în cadrul Proiectului 2017-ANUL OVIDIU: - Publius Ovidius Nașo, un Petrarca al Antichității- Prof. Ion Ionescu Bucovu - http://www.ro.biography.name/scriitori/168-italia/420-ovidius-naso-43-i-hr-17-d-hr - Mormântul Poetului Publius Ovidius Nașo între mit și realitate”, Editura Revers, Craiova, 2014 de Carmen Zamfirescu - https://www.scribd.com/doc/93321552/OVIDIU - http://www.istorie-pe-scurt.ro/publius-ovidius-naso-marele-poet-roman-exilat-la-constanta-orice-scriu-imi-iese-vers/ - Publius Ovidius Nașo - Demetrio Marin - http://cuvintecelebre.ro/citate/autori/publius-ovidius-naso/ - https://www.librariaonline.ro/autori/ovidius naso publius - Publius Ovidius Nașo - Metamorfoze
2017- ANUL OVIDIU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1475319693.html [Corola-blog/BlogPost/353369_a_354698]
-
înseamnă că nu te-a meritat. Ești fericit. În clipa următoare poate că nu mai ești așa, dimpotrivă. Ești sănătos. Peste câteva clipe te pocnește o maladie. Ești zdravăn, pește puțin timp cazi lat. Nu sunt scenarii sumbre, apocaliptice. Sunt realități. Nimeni să nu creadă că moștenește pământul. Cu atat mai putin, Cerul. Prețuiește clipă, dar, gândește-te și la viitorul tău. Nu risipi în vânt talanții ce ți s-au încredințat. Fă în așa fel că să spui într-o
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Povatuiri_ca_n_legile_lui_murphy_ce_cezarina_adamescu_1335217913.html [Corola-blog/BlogPost/357124_a_358453]
-
lui Troțki, terorizat și „dezvăluit”, ca într-un vid de moralitate, care permitea exponentului dictatorial din totalitarism, fie șef de poliție secretă, fie secretar general de partid etc., să se exercite cu brutalitate și nepăsare față de orice-i părea inconvenabil. Realitatea mai multor decenii a întrecut atmosfera, totuși ficțională, a romanul 1984, de George Orwell: „Scenariul mi se părea plauzibil: pe amândoi îi cunoscusem întâmplător, la inițiativa lor (aș zice că mă acroșaseră), fusesem pescuit, pe urmă invitat la ei acasă
Constantin Mateescu: Altfel de proză*. Cronică, de Dan Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/constantin-mateescu-altfel-de-proza-cronica-de-dan-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339365_a_340694]
-
tu?! Cotoroanța! - A, da, Baba Cloanța! Mi-a spus de ea ceva, ceva, bunica... Într-o poveste, cum că era și nu prea... - Uite-o aci! Erika, clonț de babă! Acum, e pe vatră. Cică ne-ar face mâncare. În realitate, mestecă în oalele ei cu otravă. Mai târziu, vrei, nu vrei, trebuie ... - Da, înțeleg, da, da ... Și papagalul? - Nu-l vezi? Face pe deșteptul, ca și ea! Sara, eu cred că Baba Cloanța, adică Erika, a venit călare în zbor
OLTENII UN FEL DE EVREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 by http://confluente.ro/Oltenii_un_fel_de_evrei_al_florin_tene_1328862997.html [Corola-blog/BlogPost/346736_a_348065]
-
ținut de o mână criminală, într-o negură de noapte. Și nu avea decât 34 de ani. Un om, campion balcanic, decorat cu cel mai înalt titlu pentru decatlon, „Ludo pro România” („Eu joc pentru România”). NOTĂ. Cele prezentate sunt realități domneștene ale deceniului II și III din veacul al XX-lea, împletite cu ficțiunea condeierului. Real este că aici, în Domneștiul basarabilor, a trăit Nicolae Ogrinja, dublu campion balcanic, în 1928 și 1929, țăran isteț, care-și lăsa coarnele plugului
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
le¬gat de faptul că în textele sale nu apar fenomene statornice ale vie¬ții, procese complexe ale timpurilor de trecere. O importanță deosebită în acest caz o are redarea psihologiei eroilor, prin prisma cărora se dez¬vă¬luie influența realității înconjurătoare și a ficțiunii asupra omului. „Darul munteluiˮ este zmeura; dulceața și aroma ei generează o halucinație colectivă, sătenii din Ce-a fost asta (Darul muntelui), în plină iarnă, au impresia că au trăit o zi rodnică la cules de
LANSARE DE CARTE MARIA IONIŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1460532489.html [Corola-blog/BlogPost/368948_a_370277]
-
noaptea se visează pescuind peștele de sticlă, alături de care, împreună cu alte câteva animale din sticlă, trăiește adevărate aventuri. Faptul că ziua hainele îi sunt pline de noroi, în plină secetă, plasează eroul în zona incertă în care ficțiunea interferează cu realitatea. Eroii Mariei Ioniță sunt oameni obișnuiți, caracterizați prin¬tr-o serie de slăbiciuni, oameni care încă nu sunt pregătiți pen¬tru acțiune și care sunt prea puternic legați de convenționalul creat de societate. Astfel, de pildă, Ana lui Toader din Părău
LANSARE DE CARTE MARIA IONIŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1460532489.html [Corola-blog/BlogPost/368948_a_370277]
-
Grecia în țările învecinate în drumul lor spre Europa Occidentală. Migrația această masivă nu este și nici nu va ramanea fără consecințe. Consecințele pot fi negative și din perspectiva subiectului pe care il comentam astăzi. Declinul creștinismului occidental e o realitate, iar peste asta se suprapune înmulțirea populației musulmane în țările occidentale. Datele statistice vorbesc de la sine și nu au nevoie de multe explicații. Germania, Olanda și Marea Britanie În iulie anul acesta Conferință Episcopilor Catolici din Germania a emis date statistice
DECLINUL CRESTINISMULUI IN EUROPA by http://uzp.org.ro/declinul-crestinismului-in-europa/ [Corola-blog/BlogPost/93963_a_95255]
-
avalanșa de informații din care se desprindea povestea prizonieratului celor doi frați miroslăveșteni, am recurs la o prelucrare pe care o redau mai jos, cu temerea că nu voi reuși să sugerez cititorului o reprezentare cât de cât apropiată de realitatea terifiantă trăită de cei doi ostași din Miroslovești. * Maranda Pintilii era o femeie simplă și evlavioasă. Înainte de a se declanșa cel mai crunt război al omenirii, care a provocat peste cincizeci de milioane de victime, țărăncii din Miroslovești îi răpiseră
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/_intalneste_i_doamne_si_adu_mi_i_s_gheorghe_parlea_1341161372.html [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
-l făcea să arate ca un zeu. Ea-și aduse aminte de săptămânile în care-l pândise și-n care-și imaginase cum ar fi fost dacă ar fi făcut dragoste cu ea. Fusese doar un vis care a devenit realitate și care apoi s-a transformat în coșmar. Citește mai mult Abigail stătea în camera albă și-l aștepta pe Tom. Își făcu o listă cu hotărâri importante: nu fii agitată, vorbeste calm, vorbeste cursiv, nu-l lasă să-ți
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/carmen_suissa/canal [Corola-blog/BlogPost/383533_a_384862]
-
-l făcea să arate ca un zeu. Ea-și aduse aminte de săptămânile în care-l pândise și-n care-și imaginase cum ar fi fost dacă ar fi făcut dragoste cu ea. Fusese doar un vis care a devenit realitate și care apoi s-a transformat în coșmar.... ÎI. NICIODATĂ SĂ NU SPUI NICIODATĂ DE CARMEN SUISSA, de Carmen Suissa, publicat în Ediția nr. 2311 din 29 aprilie 2017. NICIODATĂ SĂ NU SPUI NICIODATĂ/fragment „A ști ce e corect
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/carmen_suissa/canal [Corola-blog/BlogPost/383533_a_384862]
-
o viață minunată, apoi frumosul basm se transformă în coșmar și toți s-au pierdut unii pe alții. Își căutau liniștea și confortul pe la psihiatri care răspundeau la întrebări prin alte întrebări, prin paturile străinilor sau bântuind pe străzi. În realitate, Tom credea că bunăstarea lor depindea doar de uniunea lor. Emma ajunsese un fel de fantezie în nopțile lui lungi pline de insomnii. Apoi ... Citește mai mult - Îl iubești pe... papițoiul ăla ?- Posibil, răspunse ea scurt și înnebunindu-l. Dorea
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/carmen_suissa/canal [Corola-blog/BlogPost/383533_a_384862]
-
o viață minunată, apoi frumosul basm se transformă în coșmar și toți s-au pierdut unii pe alții. Își căutau liniștea și confortul pe la psihiatri care răspundeau la întrebări prin alte întrebări, prin paturile străinilor sau bântuind pe străzi. În realitate, Tom credea că bunăstarea lor depindea doar de uniunea lor. Emma ajunsese un fel de fantezie în nopțile lui lungi pline de insomnii. Apoi ... IX. NICIODATĂ SĂ NU SPUI NICIODATĂ, de Carmen Suissa, publicat în Ediția nr. 2234 din 11
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/carmen_suissa/canal [Corola-blog/BlogPost/383533_a_384862]
-
viață: „Dacă nu plouă primăvara, degeaba va ploua mai târziu” (Vasile Băncilă, „Inițierea religioasă a copilului”, Editura „Anastasia”, București, 1996, p. 21). Nu religia, ci lipsa acesteia este o viață artificială pentru copil, deoarece sufletul copilului se înrudește structural cu realitatea religioasă: „Adevăr vă spun: Cel ce nu va primi împărăția lui Dumnezeu ca un copil nu va intra în ea” (Marcu 10, 15). Educația religioasă afirmă sufletul copilului și, în același timp, îl înalță prin iubire. Sunt voci care, în numele
Profesorul de Religie, un model de conduită pentru „ucenicii“ săi şi un mediator în şcoala în care îşi desfăşoară activitatea… by http://uzp.org.ro/profesorul-de-religie-un-model-de-conduita-pentru-ucenicii-sai-si-un-mediator-in-scoala-in-care-isi-desfasoara-activitatea/ [Corola-blog/BlogPost/94310_a_95602]
-
omul cu cerul lui ,, ,, un verde se va reaprinde sub umbrela de zăpadă,, ,, mi-s pașii plini de ape de nisip de un albastru infinit ,, Iubesc albastru ! Albastrul cerului, al apei și pământului, al ochilor dragi. Albastru înseamnă pentru mine realitate, timp, percepere pentru simț. Albastru, nu poate fi perceput decât prin simțuri, prin imagini, efect de culoare, trăire. Acest albastru din ,, Înfiorare ,, mult mi-a plăcut ! Aștept o nouă ,, Înfiorare ,, a poetei Maria Oprea ... Referință Bibliografică: ÎNFIORARE / Constanța Abălașei Donosă
ÎNFIORARE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1456829502.html [Corola-blog/BlogPost/349890_a_351219]
-
care a fost afectată - secolul al XIX-lea este perceput de contemporani ca o vreme a renașterii, de reîntoarcere la matcă și la adevăratul sistem de valori. Modernizarea civilizației, dezvoltarea instrumentelor culturale și alcătuirea unui sistem de valori corespunzător noilor realități alcătuesc, pricipalele capitole ale procesului de renaștere culturală parcurs de societatea românească, de la începutul secolului al XIX-lea și până la Marele Război de Reîntregire a Neamului din pragul secolului al XX-lea. Pe această linie a modernizării și a preocupărilor
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea.html [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]
-
cursul dimineții, vestit de un om al arhiereului, și grație înțelegerii dintre acesta și Ponțiu Pilat, Baraba plecă de la casa de oaspeți Hoys ben Nabat și porni la pas prin oraș. Părea o plimbare a unui om fără griji. În realitate însă era vorba de o vânătoare în toată regula. Privea pe furiș în stânga apoi în dreapta și din când în când în spate, după spionii arhiereului Caiafa care nu se iveau, însă el știa că ei sunt pe acolo pe undeva
AL TREISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1432308823.html [Corola-blog/BlogPost/362339_a_363668]
-
strict, iar meritul asistentei șefe de necontestat. Privea, asculta și tăcea. A rămas uimită și îndurerată totodată. A încercat să verifice ea singură, inclusiv defibrilatoarele despre care colegul ei, cardiologul, a spus că nu erau încărcate, în speranța că poate realitatea care i se descoperea nu era chiar așa de dureroasă. Dar nu. În fața dovezilor certe a amuțit. M-a privit până în străfunduri de parcă aș fi fost Cuțul șchiop. Am îndrăznit mai mult și i-am spus. - Ați înțeles acum? Nu
CERASELA NICOLETA SLĂVULETE de CERASELA NICOLETA SLĂVULETE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/Cerasela_Nicoleta_Sl%C4%83vulete.html [Corola-blog/BlogPost/376545_a_377874]
-
Valea Timocului, Republica Moldova, românii din Ungaria și din Ucraina. Circa 4-5% din bugetul nostru merge anual pentru diaspora, unde nu căutăm doar să întărim religios comunitățile respective, ci să avem o contribuție sub toate aspectele legate de identitatea națională, de realitatea socială etc. A sprijini financiar o parohie românească din diaspora înseamnă că oamenii de acolo, stabiliți departe de țară, au un sprijin concret, care pentru statul român nu înseamnă sume mari, dar pentru românii care trăiesc dincolo de granițe poate însemna
DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ… PARTEA A II by http://confluente.ro/stelian_gombos_1434955777.html [Corola-blog/BlogPost/365923_a_367252]
-
înseamnă sume mari, dar pentru românii care trăiesc dincolo de granițe poate însemna foarte mult. Și despre asta vorbeam când spuneam că este nevoie de o privire mai largă: la prima vedere, nu facem decât să finanțăm viața religioasă, dar în realitate, ceea ce sprijinim sunt drepturile cetățenilor români din afara granițelor, este identitatea lor națională, culturală, personală, este păstrarea limbii lor, este încercarea de a le asigura o educație în limba română, niște drepturi, un minim sprijin social. - Cum se prezintă, deci, relația
DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ… PARTEA A II by http://confluente.ro/stelian_gombos_1434955777.html [Corola-blog/BlogPost/365923_a_367252]
-
cer nou și pământ nou” la comuniunea veșnică și deplină cu „Împăratul Veacurilor ce au să fie!”... Prin urmare, postulatul și posibilitățile unei relaționări între Biserică și Stat se întemeiază și se fundamentează pe faptul că Biserica este atât o realitate duhovnicească, mistică, cât și o realitate instituțională, socială, istorică iar omul - ca subiect al istoriei și, în fond al unei organizări statale - aparține atât Împărăției Cerurilor, cât și celei a Cezarului. Însă Biserica, în pofida apartenenței sale la o altă lume
DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ… PARTEA A II by http://confluente.ro/stelian_gombos_1434955777.html [Corola-blog/BlogPost/365923_a_367252]