164 matches
-
de nume, construcții determinative insolite etc. Tipul fenomenelor simbolice atestate este caracterizant pentru tipul de discurs analizat, întrucît există o repartizare a tipurilor simbolice pentru tipurile discursive. V. iconicitate, motivare, reprezentare, semn. SAUSSURE 1916; DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; VARO - LINARES 2004. RN SINCOPĂ DISCURSIVĂ. Una dintre dificultățile de a realiza o taxinomie a discursurilor și de a stabili tipurile și genurile a fost faptul că, de cele mai multe ori
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
poate duce la o disoluție referențială (s-a trezit cu poliția la ușă) sau o amplificare denotativă, ca în unele tipuri de discurs, precum cel epic (ne-au copleșit hoții de drumul mare). V. metaforă, metonimie, trop. DUBOIS 1973; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. AC SISTEM. Prin noțiunea "sistem" se înțelege un "ansamblu de elemente care depind unul de altul, adică un tot compus din părți legate între ele". Ferdinand de Saussure
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cuprinde numai opozițiile funcționale ale limbii, numai ce este distinctiv pentru tehnica limbii, selecțiile realizate între posibilitățile limbii ținînd de norma ei. V. arbitrar, sincronie, structură, subiectivitate, valoare. SAUSSURE 1916; HJELMSLEV 1933; COȘERIU 1952; DUBOIS 1773; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; VARO - LINARES 2004. IO SOCIOLINGVISTICĂ. Studiul relațiilor dintre limbă și societate este obiectul unei secțiuni a lingvisticii, care este denumită sociolingvistică și care întrunește discipline precum etnoligvistica, sociologia limbii, geografia
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
structurează structura socială a acestei variații. Pe o direcție apropiată perspectivei deschise de teoria lui W. Labov se înscrie praxematica, fiindcă ea urmărește aceeași plasare a raportului limbă-societate în centrul lingvisticii. V. diglosie, etnometodologie, praxematică, variație lingvistică. DUBOIS 1973; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; VARO - LINARES 2004. IO SOFISM. Cînd paralogismul este construit intenționat, pentru a induce în eroare, el devine sofism. Cel care recurge la sofism poate uza de aspecte ce țin de
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
inferențe ce nu sînt mereu identice. Pe de altă parte, prin recunoașterea a două dimensiuni distincte ale discursului, se produce distincția dintre subiectul cognitiv și subiectul pragmatic. V. actant, emițător, interlocutor, locutor, polifonie, receptor. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004; GA 2005. RN SUBIECTIVITATE. Folosirea limbii este în mod necesar, legată de un subiect vorbitor, încît subiectivitatea se definește, într-o accepțiune largă, ca
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
interlocutorului, ele pot fi nenumărate și, de aceea, a n a l i z a d i s c u r s u l u i poate risca uneori în atribuirea lor certă. V. implicare, implicit, sens. DUBOIS 1973; MOESCHLER - REBOUL 1994; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN SUBSTITUȚIE. Cuvînt cu mai multe accepțiuni pe terenul științei limbii, substituție conține în nucleul semnificativ ideea de "înlocuire a ceva cu altceva". Această înlocuire presupune schimbarea între membrii paradigmei
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
din enunț, ceea ce permite determinarea claselor de morfeme. Astfel, într-un enunț precum Apreciez gestul tău, cuvîntul tău se poate substitui cu său, lui, ei, vostru etc., fără ca enunțul să devină incorect. V. comutare. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DSL 2001; VARO - LINARES 2004. RN SUPORT AL SCRIERII. În mod obișnuit, a n a l i z a d i s c u r s u l u i vizează formulele sonore, lexicale și sintactice care reprezintă modalitățile
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
denotate (care reprezintă istoria), la enunțarea povestirii (care este narațiunea) și obținerea produsului sintactic și semantic al actului narativ care reprezintă povestirea. V. actualizare, ascendență, aspect, cronogeneză, descendență, fluență a discursului, tensiune, topogeneză. GUILLAUME 1964; BENVENISTE 1966; DUBOIS 1973; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2002; VARO - LINARES 2004. RN TIPIZARE. Prin delimitarea noțiunilor, care poate părea o activitate abstractă, se produce de fapt o delimitare a realităților pentru care noțiunile sînt reflecții în conștiință, în
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
traducere (numită retraducere) care succedă alteia trebuie să ateste din punct de vedere discursiv un progres în raport cu apropierea de trăsăturile originalului și în raport cu exigențele normei limbii traducerii. V. discurs, metalimbă, normă, paratext, referință, text. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DSL 2001; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2002; VARO - LINARES 2004; BUSSMAN 2008. RN TRANSFER. În lingvistică, prin transfer se înțeleg de obicei situațiile de trecere a unor elemente din sistemul unei limbi în sistemul alteia, atunci cînd ele se află
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
MAINGUENEAU 1991 = Maingueneau, Dominique, L'Analyse du discours. Introduction aux lectures de l'archive, Hachette, Paris, 1991. MAINGUENEAU 1998 = Maingueneau, Dominique, Analyser les textes de communication, Dunod, Paris, 1998 (trad. rom. Analiza textelor de comunicare, Institutul European, Iași, 2007. MOESCHLER - REBOUL 1994 = Moeschler, Jacques, Reboul, Anne, Dictionnaire encyclopédique de pragmatique, Editions du Seuil, Paris, 1994 (trad. rom., Dicționar enciclopedic de pragmatică, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 1996). PROPP 1928 = Propp, Vladimir, Morfologhia skazki, Leningrad, 1928 (trad. rom. Morfologia basmului, Editura Univers, București, 1970
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
L'Analyse du discours. Introduction aux lectures de l'archive, Hachette, Paris, 1991. MAINGUENEAU 1998 = Maingueneau, Dominique, Analyser les textes de communication, Dunod, Paris, 1998 (trad. rom. Analiza textelor de comunicare, Institutul European, Iași, 2007. MOESCHLER - REBOUL 1994 = Moeschler, Jacques, Reboul, Anne, Dictionnaire encyclopédique de pragmatique, Editions du Seuil, Paris, 1994 (trad. rom., Dicționar enciclopedic de pragmatică, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 1996). PROPP 1928 = Propp, Vladimir, Morfologhia skazki, Leningrad, 1928 (trad. rom. Morfologia basmului, Editura Univers, București, 1970. SAUSSURE 1916 = Saussure, Ferdinand
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
256-257, 409 PLATON / 45, 50, 62, 223, 339, 364, 385 PLETT H. / 364, 409 POTTIER B. / 330 PROPP V. J. / 21-22, 298, 399, 409 PSICHARI Jean / 124 PUMNUL Aron / 42 Q QUINTILIAN / 41, 321, 337, 384 R RASTIER F. / 203 REBOUL Anne / 20, 26, 34, 36, 40, 50, 52, 57, 67-77, 78, 86, 90, 92, 95-96, 105, 115, 121, 123, 127, 148, 150, 156-158, 172, 182-183, 185, 188-189, 192, 197, 199, 202, 207, 219, 221, 223, 225, 230, 236-237, 248, 271
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Peter Lang, Berne, 1982; Argumentation et conversation. Éléments pour une analyse pragmatique du discours, Hatier, Paris, 1985; Modélisation du dialogue. Représentation de l'inférence argumentative, Hermès, Paris, 1989; Théorie pragmatique et pragmatique conversationnelle, Armand Colin, Paris, 1996; (în colab. cu Reboul, Anne) Dictionnaire encyclopédique de pragmatique, Editions du Seuil, Paris, 1994 (trad. rom. Dicționar enciclopedic de pragmatică, Editura Echinox, Cluj, 1999); (în colab. cu Reboul, Anne) Pragmatique du discours. De l'interprétation de l'énoncé à l'interprétation du discours, Armand
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
argumentative, Hermès, Paris, 1989; Théorie pragmatique et pragmatique conversationnelle, Armand Colin, Paris, 1996; (în colab. cu Reboul, Anne) Dictionnaire encyclopédique de pragmatique, Editions du Seuil, Paris, 1994 (trad. rom. Dicționar enciclopedic de pragmatică, Editura Echinox, Cluj, 1999); (în colab. cu Reboul, Anne) Pragmatique du discours. De l'interprétation de l'énoncé à l'interprétation du discours, Armand Colin, Paris, 1998. Sophie MOIRAND (n. 1943), profesoară la Universitatea Paris III - Sorbonne nouvelle, specialistă în științele limbii și în analiza discursului. Lucrări de
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
2001; Ulysse à Auschwitz. Primo Levi, le survivant, Cerf, col. "Passages", Paris, 2005; La mesure et le grain. Sémantique de corpus, Champion, col. "Lettres numériques", Paris, 2011; Apprendre pour transmettre. L'éducation contre l'idéologie managériale, PUF, Paris, 2013. Anne REBOUL (n. 1956), specialistă în pragmatică, cercetătoare în cadrul CNRS, preocupată de relația dintre minte și discurs, promotoare a teoriilor cognitiviste. Lucrări de referință: (în colab. cu Moeschler, J.) Dictionnaire encyclopédique de pragmatique, Editions du Seuil, Paris, 1994 (trad. rom. Dicționar enciclopedic
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Credință și înțelegere. Învățătura ortodoxă în perspectivă biblică, Agnos, Sibiu, 2014. Milner, George, "The Quartered Shield: Outline of a Semantic Taxonomy [of Proverbs]", în Edwin Ardener (ed.), Social Anthropology and Language, Tavitstock, Londra, 1971, pp. 243-269. Moeschler, Jacques și Anne Reboul, Dicționar enciclopedic de pragmatică, Echinox, Cluj-Napoca, 1999. Moon, Rosamund, Fixed Expressions and Idioms in English. A Corpus-Based Approach, Clarendon Press, Oxford, 1998. Munteanu, Lucia-Gabriela, Câmpul lexical-semantic "DRUM" în limba română, Universitas XXI, Iași, 2004. Munteanu, Eugen, Introducere în lingvistică, Polirom
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
volumul Paul Cornea, De la Alecsandrescu la Eminescu, Editura pentru Literatură, București, 1966. O sistematizare a acestor aspecte la Alexandru Dima, op. cit., pp. 131-169. Ibidem, pp. 170-172; pentru relația imagine - mit național, vezi Daniel-Henri Pageaux, op. cit., p. 174. De exemplu: Pierre Reboul, Le mythe anglais dans la littérature française sous la Restauration, Bibliotheque Universitaire, Lille, 1962; Peter Boerner, „Nationale Images and their Place in Literary Research: Germany as seen by Eighteenth Century French and English Reading Audiences”, În Monatshefte, Madison, 67, 1975
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
unitatea maximală a analizei lingvistice clasice. Pragmatica transfrastică reduce de asemenea textualitatea la "înlănțuiri de două enunțuri și de două replici dialogice" (Stati 1990: 12). Este limita pragmaticii lui O. Ducrot și a "pragmaticii discursului" de J. Mœschler și A. Reboul (1998). Aceștia din urmă afirmă că "Discursul (sau tipurile de discurs) nu sînt altceva decît suite de enunțuri" (1995: 235). Consecința acestui reducționism radical 9 este faptul că, în opinia lor, nu numai că textul nu are existență teoretică, ci
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
categorie naturală pertinentă din punct de vedere științific [...]. Deci nu are nevoie de un tratament propriu și economia științifică constă în a te rezuma la studiul funcționării unei categorii naturale pertinente din punct de vedere științific, adică enunțul. (Mœschler și Reboul 1995: 246) Această pragmatică, mai curînd a enunțurilor decît a discursului, nu postulează nivele intermediare de complexitate între enunțul-frază și discurs. Analiza discursului se caracterizează tocmai prin această scădere, iar G.-E Sarfati a deplîns faptul că analiza discursului a
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
textuală și se apropie de analiza discursului. Termenul de "pragmatică textuală", pe care l-am folosit și eu în trecut (1989 și 1985), nu mai poate fi utilizat astăzi cu aceeași ușurință din pricina ancorării "pragmaticii discursului" a lui Mœschler și Reboul în teoriile spiritului. Această pragmatică revendicată ca non-lingvistică nu este capabilă să trateze texte de mai mare amploare în continuitatea lor și, față de pragmaticile textuale germane, regresul este notabil 11. Așa cum scria R. Warning la finele anilor 1970: "O teorie
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
superior de compoziție. Parcursul are ca scop să furnizeze bazele analizei textuale a discursului. Schema 4 TEXT Referințe și lecturi recomandate Referințe la secțiune - DE BEAUGRANDE Robert, Wolfgang U. Dressler: Introduction to Text Linguistics, London-New York, Longman, 1981. - MOESCHLER, Jacques, REBOUL, Anne: "Le dialogue n'est pas une catégorie naturelle scientifiquement pertinente", Cahiers de linguistique française, nr. 17, Université de Genève, 1995. - MOESCHLER, Jacques, REBOUL, Anne: Pragmatique du discours, Paris, A. Colin, 1998. - SARFATI Georges-Élia: "L'analyse du discours et la
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
DE BEAUGRANDE Robert, Wolfgang U. Dressler: Introduction to Text Linguistics, London-New York, Longman, 1981. - MOESCHLER, Jacques, REBOUL, Anne: "Le dialogue n'est pas une catégorie naturelle scientifiquement pertinente", Cahiers de linguistique française, nr. 17, Université de Genève, 1995. - MOESCHLER, Jacques, REBOUL, Anne: Pragmatique du discours, Paris, A. Colin, 1998. - SARFATI Georges-Élia: "L'analyse du discours et la question du texte: l'horizon du sens commun et de la doxa", în D. Maingueneau et R. Amossy (ed.), L'analyse du discours dans les
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
160-192. - 1968: "Philosophical Analysis and Hstorical Understanding", Review of Metaphysics (XXI) 4, New Haven, 667-698. - 1970: "History and Fiction as Modes of Compréhension", New Literary History, (I) 1, Charlottesville, 541-558. MOESCHLER Jacques 1985: Argumentation et conversation, Paris, Hatier-Crédif. MOESCHLER Jacques, REBOUL Anne 1995 "Le dialogue n'est pas une catégorie naturelle scientifiquement pertinente", Cahiers de linguistique française 17, Université de Genève. - 1998: Pragmatique du discours, Paris, Colin. MOIRAND Sophie (ed.) 1996: "Le discours: enjeux et perspective", Le français dans le monde-Recherches
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
din cele două articole din nr. 4 al revistei Pratiques: "Pentru o abordare pragmatică a dialogului în teatru" (Petitjean, 1984) sau în nr. 6 din Cahiers de linguistique française, Universitatea din Geneva, "Discursul în teatru și analiza conversațională" (Moeschler și Reboul, 1985). La o simplă confruntare a titlurilor, putem avea deja o perspectivă asupra dezbaterii și înregistra două tendințe: analiza narativă (T. Pavel) și analiza conversației (Reboul-Moeschler) au posibilitatea de a analiza, fiecare cu instrumentele de care dispun, discursul teatrului din
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
cu nimic datele problemei. Dincolo de "sintaxa narativă" și "analiza conversațională", putem recunoaște două modalități diferite de abordare a textului de teatru, privilegiind fie modul narativ, fie modul dramatic. Atunci când, în partea de încheiere a lucrării (paginile 103-106 și 107-110), A. Reboul și J. Moeschler rezumă cele două piese ale lui Molière, ei trec de fapt la o suprimare a dialogurilor și la relatarea monologată a unei întâmplări. Este adevărat că o piesă de teatru, la un anumit nivel de descriere (cel
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]