164 matches
-
unitate de discurs, poate fi realizată prin constituenți nonlingvistici și, prin urmare, în vreme ce intervenția este o unitate funcțională, luarea de cuvînt este o unitate coextensivă intervenției unui singur vorbitor. V. act de vorbire, luare de cuvînt, schimb, interacțiune verbală. MOESCHLER - REBOUL 1994; DSL 2001; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN INTONAȚIE. Prin intonație se înțeleg variațiile de intensitate cu care se rostesc unele cuvinte sau grupuri de cuvinte din interiorul unui enunț. Ea dă o anumită curbă melodică frazei
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
i s c u r s u l u i conversațional și, uneori, a celui narativ, fiind remarcată fonic în cazul redării orale și prin semne de punctuație dacă discursul este scris. V. prozodie. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001. RN INTRADISCURS. Intradiscursul este articulat cu interdiscursul și, împreună cu conceptul de "preconstruct", formează un adevărat sistem operațional în a n a l i z a d i s c u r s u l
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
n a l i z e i d i s c u r s u l u i, care stabilește tipul și genul discursului pornind de la constatarea unor astfel de elemente. V. coerență, dialogism, figură, intersubiectivitate, polifonie, text, trop. MOESCHLER - REBOUL 1994; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN ISTORIE ȘI DISCURS. În ultimele decenii ale secolului al XX-lea, a apărut și s-a răspîndit ideea "discursului ca obiect al istoriei". Evidentă mai ales în Franța, cercetarea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Jderi), anaforice substantivale ce intră în relații de anafore asociative ( În ziua de 14 septemvrie alaiul a ajuns în vederea Cetății Sucevii 1. Puntea 1' era lăsată; porțile 1'' se aflau deschise; străjile 1''' pe ziduri.). V. anaforă, deictic, referent. MOESCHLER - REBOUL 1994. SM LECTOR. În mod curent, prin lector se înțelege "cititor", cel ce are capacitatea (dobîndită) de a citi (adică de a recunoaște grafemele și literele ca semnificant și de a le atribui un semnificat / o semnificație textuală). În semiotica
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și ocupații ale unei comunități, care reflectă o viziune despre viață, procesele de metaforizare sau de creare a imaginilor etc. V. actualizare, coerență, dialogism, gramatica textului, perioadă, praxematică, propoziție, text. SAUSSURE 1916; BLOOMFIELD 1933; DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. RN LITERAȚIE. Apărut pe terenul limbii engleze (literacy) și preluat ulterior de franceză (littératie), termenul literație a fost răspîndit în special prin documentele unor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
plecînd de la manifestările extralingvistice, fără a se verifica însă dacă acest caracter colectiv este autentic și din punctul de vedere al înțelesului cuvîntului colectiv. V. dialogism, emițător, enunțare, enunțător, interlocutor, polifonie, receptor, subiect, subiectivitate. DUBOIS 1973; GREIMAS - CURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002 RN LOGICĂ ȘI DISCURS. Avînd ca obiect identificarea și analiza structurilor gîndirii, logica are, prin firea lucrurilor, implicații numeroase la nivelul construcției lingvistice, îndeosebi în construcția enunțului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
o competență logică și silogistică și, în același timp, o competență aritmetică și una geometrică, căci, pînă la un anumit nivel, este posibilă realizarea de demonstrații cu limba obișnuită și cu discursul obișnuit. V. argumentație, demonstrație, implicație, inferență, silogism. MOESCHLER - REBOUL 1994; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN LOGOS. După Aristotel, logosul este mijlocul de a convinge prin argumente, ceea ce implică o identificare a argumentelor necesare de către orator, o selecție a lor din perspectiva scopului urmărit și o prezentare care să
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
luărilor de cuvînt relevă o complexitate sporită atunci cînd situația de interlocuție nu este duală, participanții multipli producînd multiplicarea cazurilor de intruziune și de construcții prin colaborarea luărilor de cuvînt ale locutorilor diferiți. V. alteritate, analiză conversațională, regulator, replică. MOESCHLER - REBOUL 1994; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN M MARCATOR CONVERSAȚIONAL. Prin sintagma marcatori conversaționali se denumesc o serie de elemente verbale și non-verbale care sînt caracteristice situațiilor de interacțiune și care joacă rolul de semnalmente în ceea ce privește producerea discursului în desfășurare; ele stabilesc
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sau postulate ale conversației. Pe de altă parte, au existat încercări de a extinde lista, adăugîndu-i un corpus de "reguli de politețe", cu funcția de a menține armonia în relațiile interpersonale. V. implicit, legi ale discursului, negociere, pertinență, politețe. MOESCHLER - REBOUL 1994; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN MEDIOLOGIE. Termenul mediologie a fost introdus de către Régis Debray, după 1970, pentru a desemna o disciplină care "tratează funcții sociale superioare în raport cu structurile tehnice de transmitere" și "o metodă care încearcă să stabilească, în funcție de caz
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
n a l i z a d i s c u r s u l u i, metonimia reprezintă unul dintre principiile de omogenitate care contribuie la economia și la densitatea discursivă. V. metaforă, sinecdocă, trop. GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. RN MICROUNIVERS. Noțiunea "microunivers" desemnează o realitate lingvistică pe care locutorul o concepe și căreia îi atribuie o dublă orientare: de a corespunde intenției interlocutorului și de a obține un anumit
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
îl primește, la exprimarea mulțumirii i se replică Nu ai pentru ce! De aici, se poate constata că, îndeosebi discursul dialogal este construit prin integrarea minimalizării, însă și alte tipuri de discurs cunosc acest fenomen. V. enunț, implicatură, maximă. MOESCHLER - REBOUL 1994; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN MOD DISCURSIV v. REGIM DISCURSIV MODALITATE. În înțeles general, modalitatea este felul în care se prezintă ceva, înțelegîndu-se implicit că există mai multe feluri (specii sau varietăți) posibile și că unul dintre ele este actualizat
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
este corect. Atunci însă cînd negația privește aserțiunea unui conținut propozițional, este posibil să se considere că aspectul negativ face parte din acest conținut, iar modalitatea enunțului rămîne asertivă. V. dialogism, modalitate. DUBOIS 1973; FLEW 1979; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DOBRIDOR 1998; DSL 2001; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; VARO - LINARES 2004; GA 2005. RN NEGOCIERE. Prin negociere se înțelege o sumă de intervenții, întreprinse pentru a realiza un acord sau pentru a încheia o afacere; indiferent
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
E. Benveniste, noi și voi constituie plurale veritabile, persoane amplificate. Opoziția persoană/non-persoană poate crea o tipologie chiar în cazul subiectului, care conduce la dialogism, potrivit teoriei lui Sigmund Freud. V. dialogism, enunțare, proxemică, subiectivitate. BENVENISTE 1966; DUBOIS 1973; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001, VARO - LINARES 2004. RN PERSONAJ. În lucrările sale consacrate naratologiei (apărute în 1972 și 1983), G. Genette ajunge la concluzia că această disciplină este interesată de evenimente doar în măsura în care acestea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
z a d i s c u r s u l u i este îndreptățită să folosească termenul personaj, cu o semnificație similară aceleia din teoria literară, dar cu restricțiile impuse de naratologie. V. enunțător, polifonie, punct de vedere. MOESCHLER - REBOUL 1994. RN PERSUASIUNE. Produs al influenței, persuasiunea a constituit obiectul de interes al studiilor dezvoltate de școala americană de psihologie socială, de după 1940. Problematica fundamentală a persuasiunii, formulată de acești specialiști, vizează în primul rînd decriptarea mecanismelor de articulare discursivă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
nu încalcă principiul cooperării, respectînd maxima cantității, însă toate celelalte strategii încalcă una sau mai multe maxime. Ca atare, din dorința de a fi politicos, emițătorul încalcă maximele și folosește strategiile politeții. V. dublă constrîngere, față, relație interpersonală, ritual. MOESCHLER - REBOUL 1994; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. AN PORTRET DISCURSIV. Noțiunea "portret discursiv" a fost folosită prima dată în 1988 de S. Moirand pentru reprezentarea transmisă de locutor despre el însuși prin maniera în care se ilustrează ca emițător al textului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
însă o diferențiere a analizei în funcție de preferarea perspectivelor pe care le oferă pragmatica și pe care s-au fondat orientări distincte de cercetare. V. act, analiză a discursului, comunicare, discurs, interacțiune, pertinență, practică, semantică. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; DETRIE - SIBLOT-VERINE 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002, VARO - LINARES 2004. RN PRAXEM. Așa cum termenului glosematică i s-a propus un substitut prin praxematică, tot astfel, termenul lexem este înlocuit prin praxem, pentru a denumi o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
nu are soție), 3) ele sînt exterioare în raport cu înlănțuirea elementelor discursului, deoarece această înlănțuire se referă numai la conținuturile exprimate, iar nu și la cele presupuse. V. act de vorbire, argumentare, dialogism, implicație, subînțeles. FLEW 1984; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004 RN PRESUPUS v. PRESUPOZIȚIE PRETERIȚIE. În retorică, preteriția (numită și preterițiune) reprezintă o figură de gîndire prin care vorbitorul, chiar dacă își anunță de la început intenția de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cunoscute și acceptate de către interlocutori, corespunzătoare genului respectiv. Un vorbitor își asumă contractul implicat de genul discursiv, iar, prin respectarea normelor acestuia, îndeplinește așteptările interlocutorului legate de acel gen. V. comunicare, maximă conversațională, lege a discursului, politețe. GRICE 1975; MOESCHLER - REBOUL 1994; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. AN PROBĂ. Expunerea științifică, demonstrația și dezbaterea pe bază de argumente sînt orientate în mod obișnuit spre prezentarea probelor care au capacitatea de a susține afirmațiile prin evidența incontestabilă a faptelor. Potrivit concepțiilor formale, proba este
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
la teatru. Berea era foarte rece, nu există posibilitatea corelării directe, dar se poate realiza interpretarea Cînd mergem la teatru, bem o bere în timpul pauzei. Potrivit lui T. A. Van Dijk în asemenea situații discursul este non-coerent. V. remă, temă. MOESCHLER - REBOUL 1994. RN PROTOTIP. Noțiunea "prototip" din filozofia limbii se referă la reprezentantul cel mai relevant al unei categorii și a fost propusă pentru a face distincția dintre categoriile lingvistice și cele științifice. Există, potrivit acestei perspective, în interiorul unei categorii, clase
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
care produc stereotipiile discursive. Deși semantica prototipului nu a devenit pe deplin operativă, ea reprezintă o concepție a reprezentării cognitive a categoriilor limbii orientată în mod efectiv spre funcționarea limbii în vorbire. V. categorizare, cîmp semantic, cogniție, percepție, reprezentare. MOESCHLER - REBOUL 1994: COȘERIU 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; VARO - LINARES 2004. IO PROXEMICĂ. Termenul proxemică a fost propus de antropologul american E. T. Hall pentru a denumi ansamblul observațiilor și teoriilor legate de folosirea de către om
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
creează, prin urmare obiectul, căci influențează observarea realității. Se constată astfel că celelalte abordări ale acestei chestiuni, indiferent de orientare sau de aplicații, au putut fi sugerate de afirmațiile acestui lingvist. V. categorizare, enunțare, nominație, povestire, praxem. SAUSSURE 1916; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCAEFFER 1995; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. RN PUNCTUAȚIE. Prin punctuație se înțelege un sistem de semne grafice folosite pentru a indica limitele între constituenții unui enunț sau între enunțurile unui discurs, pentru
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în mod clar la referenți extralingvistici, încît se poate constata că mijlocirea de către limbă a universului referențial nu presupune ascunderea lui, ci, dimpotrivă, afirmarea conștiinței că el există. V. actualizare, dialectică, referință, reprezentare, semn. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; VARO - LINARES 2002. IO REFERINȚĂ. Implicarea referinței în a n a l i z a d i s c u r s u l u i presupune stabilirea (adesea subînțeleasă a) unor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
o referință deictică. Există și o referință demonstrativă, atunci cînd termenii referențiali nu sînt specifici și nu au autonomie referențială (fiindcă au slabă saturație semantică). V. actualizare, anaforă, cataforă, coreferință, deducție, denominație, discurs, inducție, nume, semn, semnificație. DUBOIS 1973; MOESCHLER - REBOUL 1994; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002, VARO - LINARES 2004; ESCANDELL VIDAL 2004. IO REFORMULARE (argumentativă). Caracterul segmentelor enunțiative care participă prin reformulare la construirea argumentelor orientate către anumite concluzii este legat, aproape cu fiecare definiție în parte, de gradul de asemănare și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
vedere gramatical, rema corespunde grupului verbal alcătuit din verb împreună cu determinarea completivă și/sau circumstanțială, iar, din punct de vedere pragmatic și informativ, este elementul de bază al propoziției, ca nucleu al comunicării. V. coerență, enunț, predicație, rematizare, temă. MOESCHLER - REBOUL 1994; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004; BUSSMAN 2008. RN REPARAȚIE. În analiza conversației, reparația sau activitatea reparatorie are, potrivit lui E. Goffman, funcția de a schimba semnificația unui act, de a transforma ceea ce ar
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
altă parte, retorica se relevă ca deosebit de apropiată demersurilor contemporane de segmentare și de definire a unităților discursive (de obicei mai extinse decît fraza). V. argumentare, dialectică, discurs, figură, gen de discurs. ARISTOTEL, R.; DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; VARO - LINARES 2004. RN RIT GENETIC. Noțiunea "rit genetic" a fost introdusă, în 1984, de D. Maingueneau pentru a desemna o activitate rutinizată verbală sau non-verbală de elaborare a unui
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]