252 matches
-
demonstrația își urmează etapele fără acele sofisme și scurtcircuite oportune ce le îngăduie altor comentatori, cu înclinații "eseistice", să treacă senini mai departe. Meticulos, minuțios, autorul înfășoară și desfășoară cu încetul cartea pe care o analizează și pe care, bineînțeles, recenzenții dinainte au comentat-o superficial. Din păcate pentru Cornel Regman, aplicația și subtilitatea criticii sale, ascuțimea ei, se împiedică într-un limbaj ciudat, trudnic, cu o sintaxă dificultoasă și un lexic aproape neverosimil. E o mare discrepanță între mobilitatea gândirii
Un critic caustic by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9181_a_10506]
-
și eventual formatul cărții. Dacă este o traducere, vom adăuga și numele traducătorului, precum și titlul original și data primei apariții a cărții. Atragem atenția că recenzia nu trebuie să semene cu un proces-verbal, ci ea trebuie să oglindească indirect personalitatea recenzentului și să răspundă clar ca și opera luată în discuție la întrebările: cine? ce? unde? când? cum? și de ce? Iată un model de recenzie a unei cărți: Melania Livadă - George Călinescu - poet și teoretician al poeziei București, Cartea Românească, 1982
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
în același tren, într-o situație dostoievskiana. Cu o diferență notabilă: dramatismul întâmplărilor e analizat în sine, si nu în raport cu evoluția viitoare a eroilor. Aici se află și originea inabilităților de amorsare a acțiunii. Una dintre ele - sesizată încă de recenzenții contemporani - se referă la faptul că un rănit muribund nu putea fi trimis neînsoțit acasă (v. E. Hartly Grattan, 1926: 11). Altă constă în insuficientă explicare psihologică a deciziei a doi dintre călători - nimeriți din întâmplare în același tren - de
Primul Faulkner (I) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6859_a_8184]
-
din monologuri la rând? l Desăvârșit întru totu-i poemul acesta, limbajul, ideea, Ritmul; un lucru doar îi lipsește, că nu e poem. l Poți să diseci anatomic limbajul, dar numai cadavru-i; Spiritul, viața n-atinge cuțitul cel grosolan. Recenzentul Sosi un oaspete-ntr-o seară, Ce nu mi-a fost defel povară; Stăteam ca de-obicei la cină; El s-a-ndopat și-n burta plină Cărăbăni tot ce-am păstrat. Apoi, de bin' ce săturat, Il duse dracu-n alte
Johann Wolfgang Goethe - Arte poetice by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7463_a_8788]
-
Cântecul nunului, Pământ și apă... în marea sa admirație pentru opera lui Caraman monografistul nu se raportează și la unele rezerve care au fost formulate de cei care au scris, de pildă, despre Colindatul... Nu aflăm care a fost opinia recenzenților P. P. Panaitescu, Valentin Gr. Chelaru, Hr. Vakarelski, Ovid Densusianu. Acesta din urmă a remarcat că "bibliografia, foarte bogată, mai ales pentru slavi, putea fi totuși dusă mai departe", că trebuia să se folosească și colindele din reviste, că originea
Destinul unui cărturar by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/7954_a_9279]
-
dintr-una veche, de renume - iar în cazul lui Mateiu Caragiale erau cel puțin trei. Foarte frumoasă cronica lui Marius Chivu la romanul Cartea șoaptelor al lui Varujan Vosganian și se vede că, pur și simplu, romanul i-a plăcut recenzentului, l-a convins. Atât de tare încât încheie așa: „Cartea șoaptelor este cel mai bun, mai ambițios și mai durabil roman românesc de la Orbitor încoace". După o asemenea afirmație Cronicarului nu-i rămâne decât să ia romanul și să-l
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6816_a_8141]
-
așa cum este normal în două situații: la selecția autorilor recenzați (pe bază de afinități, sunt urmărite sensibilitățile care consună sau măcar sunt compatibile cu cea a autorului) și în comentarea acelor aspecte ale creației lor care fac să vibreze inima recenzentului. Pornind de aici, nu avem a ne aștepta la pamflete, texte demolatoare, poeți puși la zid. În general, Constantin Abăluță scrie despre scriitorii care îi plac și încearcă să-și motiveze părerile. Atitudinea lui seamănă cu aceea a vizitatorului unei
Tablouri dintr-o expoziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6825_a_8150]
-
mult începi să scrii regretabil de prost. Noul Caragiale... ...a fost descoperit și el se numește Radu Pavel Gheo. Vestea aceasta atît de promițătoare ne-o aduce tînărul critic Mircea Pricăjan, în nr. 11-12 din revista orădeană FAMILIA. Din păcate, recenzentul volumului Numele mierlei își distribuie spațiul tipografic pentru a acoperi mai multe apariții editoriale: Testamentul de ciocolată de Marian Coman, Când vine vremea gîștelor sălbatice de Cristian Robu-Corcan, Miruna, o poveste de Bogdan Suceavă, Arta de a muri pe timp
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7586_a_8911]
-
e înșelător. La firul ierbii, poate părea nu mai mult decât un artificiu îndemânos de marketing. La vârful ei, în schimb, modelul tutelar al lui Woody Allen (și nu al lui Camil Petrescu, cum s-ar grăbi, vai, să descopere recenzenții didactici) se face imediat simțit. Nu numai că Andi, jurnalistul provincial de investigații mutat politicos din departament în departament, se trezește, la o analiză naiv revelatorie, părăsit, fără nici un motiv logic, de toate iubitele, dar felul schizoid în care se
Rrromanul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7516_a_8841]
-
sonete..., îngrijită de Cornel Ungureanu (1984) și mai ales Integrala prozei literare (1998) și Opera literară. Proza. Poezia. Dramaturgia. Documente biografice. Manuscrise sechestrate. Manuscrise regăsite (2000-2003), amândouă alcătuite cu un remarcabil profesionalism de Roxana Sorescu. Perfectă cunoscătoare a subiectului, notează recenzentul, ea revine adesea la o idee esențială: unitatea creației voiculesciene. Din sumarul volumului, cred că Liviu Grăsoiu ar fi putut renunța, fără să piardă nimic, la unele articole patetice, ca Imn muncii, sau ocazionale ca La centenarul lui Voiculescu. De
Un devotat by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7544_a_8869]
-
În cea mai recentă carte a lui, Eugen Negrici definea inspirat canonul, în înțeles românesc, drept o "fabrică de sfinți". Din nefericire, avea dreptate. Și în această privință, vulgata ține loc de competență. E de prisos să investigăm câți dintre recenzenții Istoriei l-au citit pe Harold Bloom înainte de a specula voios în marginea subiectului. Avertizat, spre deosebire de aceștia, de mutația de sens, Manolescu se simte dator să localizeze adecvat termenul: Prima lui evocare de la noi se datorează lui Virgil Nemoianu, care
Câteva concluzii (IX) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7311_a_8636]
-
care se află în suferință" aici, cea a comentariilor de carte: "Trecând peste precaritatea înțelegerii și improprietatea limbajului, comentariile respective denotă o anume lipsă a discernământului critic". Citatele oferite sunt, într-adevăr, ilustrative pentru tonul "de-a dreptul ditirambic" al recenzentului. Ce-i facem însă cu cronicile, majoritatea ditirambice, din Litere? Pe cât e de mic formatul revistei, pe atât de gonflate sunt epitetele pe care le întâlnim de pildă la Georgeta Adam. Comentând textele Carolinăi Ilica, exegeta ajunge la asemenea enormități
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7610_a_8935]
-
Barbu, Anton Holban, M. Blecher), teoreticianul, criticul și istoricul literar Călinescu e citit simultan ca romancier, poet și dramaturg. Poligrafia triumfă, în toate cazurile, în fața strictei specializări. Emblematice în acest sens sunt resuscitările de care au parte memorialistul Topârceanu sau recenzentul Sorescu. Oricum, invocata dominație a lui Călinescu mi se pare, sub aspect critic, incompletă. Tăietura frazelor vine, la Manolescu, de altundeva. Ironia lui e permanent disimulată, niciodată megalomană. Formulările lapidare exclud muzicalitatea mai multor măsuri. Iată Noaptea furtunoasă povestită în
Câteva constatări by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7470_a_8795]
-
de dispariție, deci, o altă prejudecată, la care n-am mai avut loc să mă refer săptămâna trecută. Aceea care stabilește că meritul teoretic principal al Istoriei ar consta în citarea opiniei altor exegeți. Adjectivul din titlu, greșit tradus de recenzenții de ieri sau de azi, ar corespunde nemijlocit planului receptării. (Și Călinescu și-a propus, de altfel, o viziune critică a istoriei literaturii, cu destul timp înainte de H.R. Jauss. Critică, adică exclusiv estetică, e cazul să o spunem.) Or, noutatea
Câteva constatări by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7470_a_8795]
-
literar de la noi să nu folosească ghilimelele. În plus, personal am descoperit în decupajul prin lipsă ori prin adaos practicat aici de Manolescu, un mare număr de sentințe revizioniste implicite. Ce mă deconcertează cu adevărat e faptul că același tânăr recenzent care astăzi impută genului cronicii o inerentă superficialitate pleda ieri (mai exact în 2005, în cea de-a doua culegere de articole a sa, București Far West) pentru statutul aproape academic al gazetăriei acesteia hebdomadare: "Cronica literară ar fi, așadar
Câteva prejudecăți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7491_a_8816]
-
am reușit să evadăm nici până astăzi.” (p. 130) Extrapolând puțin, avem formulată în rândurile acestea nu numai o idiosincrasie, dar și o opțiune cât se poate de onestă pentru normalitatea estetică. Multe din aparenteleconcetti critice care au stârnit suspiciunea recenzenților se justifică fără rest prin prisma acestei declarații de imparțialitate. În primul rând, delimitarea lui Mircea Cărtărescu de modernism nu are nimic belicos. (Și dovezi există suficiente în carte.) Rezervele sunt față de câteva dintre valorile standard, de altfel foarte ușor
Big is not beautiful by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5942_a_7267]
-
recenzie apărută în bilunarul newyorkez, care pare să fi conținut o serie de imprecizii. Din notă - ca și, probabil, din orice istorie literară a Americii de Sud, la care eu una însă n-am acces - aflăm că Trei tigri triști, pe care recenzentul NYRB o acuzase de apolitism, apăruse anterior cu un alt titlu, Vista del amanecer en el tropico, și cu o puternică încărcătură politică; Cabrera Infante mai publicase și un volum de proză scurtă, Asi en la paz como en la
Trei tigri (a)politici by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5732_a_7057]
-
păstram pentru mine sau le comunicam oral diferiților amici, care în genere le împărtășeau; nu-l „căutam” pe autorul Cronicilor optimistului doar pentru a descoperi lucruri juste sau încântătoare. La vremea aceea, stilul neologistic cucerise toți criticii, istoriografii, cronicarii sau recenzenții de oarecare relief; era admis fără restricții, fiind socotit „tehnic”, adică propriu unui jargon specializat; în comunism însă, se cultiva limbajul tern, voit neutru, de preferință lapidar, ca ordinele în armată și în concluzia ședințelor de partid. Călinescu avea la
Revenind la vechi cuvinte noi by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5736_a_7061]
-
Cosmin Ciotloș Cărțile lui H.-R. Patapievici (iar aceasta de astăzi, despre Ultimul Culianu, nu face excepție) îi pun în dificultate pe recenzenții obișnuiți să ia notițe sau să sublinieze ambițios paragrafele citabile. Din ele, pur și simplu, nu e nimic de decupat. Le înțelegi sau nu, prinzi din mers o arhitectură de adâncime sau o împletitură de suprafață, și gata. Altminteri, riști
Teoria ultimului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6257_a_7582]
-
tânăra generație ar fi repus-o pe picioare în ultimii ani. Personal, am mari îndoieli. Confuzia se datorează, după părerea mea, unei infuzii de capital pe piața editorială, în stare să dea întregii industrii literare un amăgitor aer glossy. Așa încât recenzenții, din ce în ce mai numeroși, creează senzația de mobilitate. Oricum, faptul că, într-un cor de entuziaști (din care nu lipsesc Al. Cistelecan și Dan C. Mihăilescu), Mircea Martin e singurul care se dezice categoric de opinia colectivă, e un îmbucurător semn al
Semnal de alarmă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6164_a_7489]
-
fost preluat de presă și a intrat în uzul comun, chiar prin știri de senzație („Recenzor băimărean agresat, în cadrul recensământului de probă”, stirilocale.biz; „Recenzor din Focșani, sechestrat și înjurat”, libertatea.ro, 23.10.2011). În comentarii, apare sporadic și recenzent („datele culese de recenzent” hotnews.ro, 20.10), care era prezent cu acest sens (și în forma recensente) la Laurian și Massim („recensenții cetăței”). Cu ironie sau cu un simț istoric exagerat, un comentator propune chiar forma cenzor; de fapt
„Agenții cu catastifele“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5169_a_6494]
-
curiozitatea de a afla părerea altora despre cărțile mele a fost o însușire destul de răspândită a criticii de care m-am ferit cât am putut, și anume suficiența. Pun pariu, fără a verifica faptul, că nici unul, dar absolut nici unul dintre recenzenții Istoriei n-a scăpat de plăcerea de a-și declara propriile aprecieri referitoare la operele analizate și, de ce nu, propriul canon. Nu sunt paranoic și nu mă cred infailibil. Țin însă să le spun tinerilor critici că păreri putem avea
De ce nu citesc ce se scrie despre cărțile mele by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5377_a_6702]
-
ei au acum alte preocupări, de exemplu facebook-ul. Să nu ne întrebăm ce-nseamnă, că ne facem de râs. Ultimul cartuș Intr-un articol din numărul 2 din 26 februarie al revistei ORIZONT, Tudor Crețu propune o interesantă tipologie (chiar dacă recenzentul o numește fenomenologie) a finalurilor. Aceasta cu aplicație directă pe recentul volum al Domnicăi Drumea, not for sale (Cartea Românească, 2009). Ar exista, așadar, exemplificate cu versuri, finaluri-capitulare, fi-naluri-blancare, finaluri-încremenire, finaluri-adresare și fnaluri-absorbție. Nu e foarte clar dacă autorul comentariului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6460_a_7785]
-
Cronicar Reclamă și reclamație În DILEMA-TECA nr. 46, martie 2010, se poate citi o recenzie la Memorii ale unui bătrân crocodil de Tennessee Williams, apărute la Editura Minerva în frumoasa traducere a doamnei Antoa-neta Ralian. Recenzentul, Bog-dan-Alexandru Stănescu, observă, pe bună dreptate, lipsa cărții din librării: dacă o vrei, trebuie să te duci după ea la sediul editurii, pe Bulevardul Metalurgiei. „Mă rog, n-aș face atâta tam-tam dacă ar fi vorba de vreun manual de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6475_a_7800]
-
asta se poate întâmpla oricui, la atâtea litere duble, n.m. Cronicar]. Adică, dacă nici asta nu e o carte pe care s-o scoți în față, nu știu ce ar mai fi." Până aici suntem cu toții de acord. Însă următoarea observație a recenzentului necesită o explicație. Comentând coperta I, Bogdan-Alexandru Stănescu ironizează ca pe o confuzie precizarea Premiul Pulitzerpentru dramă, împodobind cuvântul dramă cu trei puncte de suspensie înainte și cinci semne de exclamare după, ca și cum drama ar fi problema, iar cartea ar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6475_a_7800]