195 matches
-
tam-nisam, Euromânia.Logic și filologic,nu? Ce se există în România, se există,prin deducțiune ... IV. JANET NICĂ - ȚAȚA DIN TAURIDA, de Janet Nică , publicat în Ediția nr. 1327 din 19 august 2014. Consecventă în a-și arăta incompetența de recenzent al unor reviste, mai bune, sau mai puțin bune, ce apar, din dragoste de cultură, în toate colțurile țării, ȚAȚA IFIGENIA, de la „Luceafărul de dimineață” „curEnume” mondial și astral, pulsează incoerent, dar plusează cu noi dovezi care îi descalifică așazisa
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
ca să-mi cârpesc și eu, din orgoliu mioritic, umorul comunist, de care dau dovadă, cu pingele culte, de la strămoșii noștri latini! Așadar, ȚAȚA DIN TAURIDA nu poate dormi de „dorul” ... Citește mai mult Consecventă în a-și arăta incompetența de recenzent al unor reviste, mai bune, sau mai puțin bune, ce apar, din dragoste de cultură, în toate colțurile țării, ȚAȚA IFIGENIA, de la „Luceafărul de dimineață” „curEnume” mondial și astral, pulsează incoerent, dar plusează cu noi dovezi care îi descalifică așazisa
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
în legătură cu moștenirile poluărilor artistice din ceea ce era cândva „Cântarea României”. Altă dezbatere ar fi „Cum putem întâmpina faptul că, din motive comerciale, multe edituri nu numai că proliferează amatoristice volume lipsite de valoare artistică, dar s-au format în jurul lor recenzenți dispuși să laude orice, a căror ignoranță sau rea credință atacă grav nivelul unui civilizat criteriu de valoare artistică?” Propunem să ducem mai departe această dezbatere făcând cu luciditate delimitarea dintre grupul literar bazat pe criterii estetice comune plus afinități
(2) DE-ALE SCRISULUI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358138_a_359467]
-
la întrebarea: „Are MIRCEA DINUTZ astfel de calități (n. mea:„intuiție și putere de sinteză ideatică” credibile, „serenitate olimpiană și inteligență apollinică a actului critic”), precum înaintașii săi celebri, întru Spiritul Critic Românesc ? etc. -atunci n-are cum un biet recenzent să facă mai mult decât autorul-„demiurgul”! Și, totuși, rămâne o ultimă întrebare (posibil de pus, în acest spațiu editorial restrâns): pe când deschiderea maximă a aripilor, pentru ZBORUL unei Istorii Oneste, Naționale și Credibile, a Literaturii Române? Pentru că biata noastră
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
eroului Jake din filmul Avatar, nu doar renunță la „binecuvântările” modernității, alăturându-se populației băștinașe, ci mai au și puterea de a explica, argumenta, de a convinge și comunica celorlalți motivele deciziei lor. Închei tot cu un citat dintr-un recenzent britanic: „(...) povestea e scrisă așa de bine, de afectuos, de delicat și mereu interesant... m-a făcut să râd și să plâng ... e de departe cea mai bună carte pe care am citit-o despre această parte a lumii” (Jason
CRONICĂ DE CARTE – WILLIAM BLACKER „DRUMUL FERMECĂTOR” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348744_a_350073]
-
se flata, harul fiindu-i doar la direcție, nu și la actul critic. Ca și Novikov care, după doctorat și-a zis că e istoric, nu critic literar. Tot așa cum, în cazul său fericit de scriitor adevărat, nu făcătură de recenzenți ca ceilalți, Zaharia Stancu, suspendat, a făcut jocul de a pleca de la președinția Uniunii Scriitorilor, dar s-a păstrat la Teatrul Național director, ne făcând parte din organizația de acolo și, până să se observe lucrul acesta, a reușit toate
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345172_a_346501]
-
că dorurile se vor șterge,/ simțurile aleargă oarbe-n vechile unghere../ Dislocate din memorie, amintirile/ vor popula o lume de repaus și mistere." Cartea mai cuprinde și un consistent dosar al receptărilor critice, care impresionează prin pluralitatea accepțiunilor găsite de recenzenți, nume sonore ale peisajului cultural autohton. Nu putem decât să salutăm această nouă apariție editorială a poetei Cristiana Maria Purdescu, axată pe nostalgii, vise și multă sensibilitate, împreună cu atât de fecundele neliniști creatoare exprimate fără rezerve, asumate plenar. OCTAVIAN MIHALCEA
PARADIGMA NELINIȘTII CREATOARE DE OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378082_a_379411]
-
Întrucît intermedierea reprezentată într-un mod neobișnuit sporește complexitatea structurii semantice a unei narațiuni, corespondența exactă dintre forma narativă și unul dintre cele trei tipuri ideale de situații narative dacă este posibil așa ceva nu este în mod necesar dezirabilă. Primii recenzenți ai ediției germane a Situațiilor narative tipice în roman au pornit adesea de la premisa că un asemenea lucru ar fi de dorit, o greșeală care a fost probabil cauzată de formularea imprecisă a descrierii originale a funcției tipurilor. În virtutea clarității
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
într-un purtător de cuvînt nedeghizat al autorului, atunci cînd se lansează în discursuri despre imperialismul britanic din India sau Birmania 30. Un exemplu oarecum diferit este Robert Musil, al cărui roman Omul fără însușiri a fost interpretat de primii recenzenți drept "eseu actorial" (figurierter Essay), pornindu-se de la premisa că există un grad mare de identitate între personajul Ulrich și autorul Musil. Însă Musil a arătat clar în ce măsură conta pentru el intermedierea conținutului eseistic prin Ulrich: "Dar pot să spun
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
autohton sunt N. Gheorghiu (Grigore Alexandrescu), Ion Climer (Pentru d-ra Elena Văcărescu), Aurel G. Stino (Un dușman al lui George Coșbuc: Gr. Lazu), T.T. Socolescu (Amintiri despre Octavian Goga). Pe lângă aceștia, în G.c. se manifestă un pluton compact de recenzenți, producția lirică interbelică fiind comentată de D. V. Păun, N. Chiriac-Dimancea, I. Constantinescu-Delabaia, Perpessicius, N. Crăciun, Al. T. Stamatiad. Literatura străină, cu precădere lirica, intră în preocupările revistei atât prin traduceri directe, cât și prin prezentarea generală a operei unora
GAZETA CARŢILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287186_a_288515]
-
1892 la R.ș. colaborează cu poezia Cele trei porunci Al. Macedonski. Mai scriu Traian Demetrescu, Petru Vulcan, N. Burlănescu-Alin, G. T. Buzoianu, C. D. Fortunescu, P. Andreescu și I. Culescu. Gh. Țițeica, viitorul matematician, își continuă aici activitatea de recenzent literar inaugurată, înainte de 1890, în câteva efemere reviste editate de el la Turnu Severin. La „Poșta redacției” din numărul 6 (aprilie 1892) i se răspunde unui tânăr, Ștef. Iosif, din București: „Încercați mereu. Este un început”. În numărul următor, din
REVISTA SCOALEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289259_a_290588]
-
Horea, Ion Lăncrănjan, Nicolae Dragoș, Gheorghe Tomozei, Daniela Crăsnaru, Eugen Barbu, Ion Caraion, Constanța Buzea ș.a.), iar a doua, aproape permanentă, conține în primul rând articole despre cărți de călătorie, dar și însemnări cu privire la volume de proză, poezie, eseuri, principalul recenzent fiind Emil Manu. Apar, de asemenea, și texte critice sau istorico-literare mai ample, îndeosebi cu ocazia unor comemorări: Francisc Păcurariu, Centenarul Liviu Rebreanu, Al. Raicu, Liviu Rebreanu la centenar, Anda Raicu, Hasdeu - marele necunoscut, Al. Piru, Călinescu și Eminescu, I.D.
ROMANIA PITOREASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289332_a_290661]
-
studii în Germania, Franța și Italia. Detașat la București, funcționează la liceele „Matei Basarab”, „Sf. Sava”, „Dimitrie Cantemir” și „Gh. Șincai”, unde desfășoară o meritorie activitate didactică. Coleg de cancelarie, din 1924, cu E. Lovinescu, frecventează cenaclul Sburătorul și este recenzent (1924-1931) la ziarul „Adevărul” (în care va susține rubrica permanentă „Buletinul cărții”), la „Adevărul literar și artistic” (unde este prezent la rubrica „Mișcarea culturală”), ca și la „Salonul literar” (Arad). Se pensionează în 1934. Mai colaborează, adesea pe teme referitoare
SAINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289435_a_290764]
-
căpetenie cari au ilustrat genul și voi motiva meritele lor”. Autorul se întemeiază pe concepția lui Ferdinand Brunetière despre evoluția genurilor literare și apelează la opiniile marilor critici despre cărțile inventariate. Aspectul didactic este dominant și în activitatea lui de recenzent. Crede în necesitatea unei „critici pur informative”, după modelul celei practicate în publicațiile franceze ale timpului. Scrise pentru cotidianul „Adevărul” și publicate, cu puține excepții, acolo, notele de lectură urmează fluxul editorial la zi. Ș. nu este preocupat de ierarhizarea
SAINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289435_a_290764]
-
închinat al doilea volum al lucrării lui E. Lovinescu, care poartă, de asemenea, un subtitlu lămuritor, Forțele reacționare. În sfârșit, în ultimul volum se oferă în sinteză structura și concluziile teoretice ale ansamblului, împreună cu răspunsurile lui Lovinescu la întâmpinările unor recenzenți și comentatori. Prin același procedeu al subtitlului, criticul își definește singur, în chip explicit, obiectul final al cercetării sale: Legile formației civilizației române, o civilizație văzută, cum s-a remarcat, ca produsul dialectic al confruntării, în sens hegelian, dintre o
SINCRONISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289696_a_291025]
-
notă, se selectează marca de referință (trimiterea) a notei respective și se apasă tasta DELETE. 4. Comentarii Un comentariu este o adnotare asociată textului (într-o poziție anumită). Comentariul poate fi adăugat de autorul documentului sau de un colaborator sau recenzent. Un comentariu este indicat în textul documentului prin marcarea cu galben deschis a textului adnotat (dacă este marcată boxa de control ScreenTips în Tools-Options-View). 4.1. Vizualizarea unui comentariu Accesul la comentarii se realizează prin acționarea comenzii Comments din meniul
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]
-
se selectează textul sau intrarea care se incorporează; din meniul Edit se alege comanda Copy; click în document unde se incorporează adnotarea și se acționează comanda Paste din meniul Edit. 4.7. Combinarea comentariilor și modificărilor efectuate de mai mulți recenzenți Dacă asupra documentului au lucrat mai multe persoane, fiecare pe copia lui, atunci combinarea tuturor modificărilor într-un singur document se realizează în doi timpi: combinarea mecanică a documentelor acceptarea sau nu a modificărilor (de exemplu incorporarea comentariilor efectuate). Combinarea
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]
-
o traducere făcută după povestirea Locotenentul Iergunoff a lui Ivan Turgheniev. Tot aici se include un articol deosebit de critic, Gramatica la noi, scris de Delavrancea, referitor la carențele de discernământ, de pregătire și chiar de gust literar prezente la unii recenzenți entuziaști, de felul lui G. Ionnescu-Gion în comentariile la poeziile „lipsite de orice duh” din placheta Coarde sparte de G.T. Djuvara. Pentru deplina susținere a opiniei sale, la final Delavrancea atașează și o epigramă acidă. Numărul 37/1885 este consacrat
UNITATEA NAŢIONALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290353_a_291682]
-
vertebrele tăcerii”, „unghia norilor”, „taraful vinelor”, „loteria norilor”, „lacătele mușcăturilor”, „gleznele cântecului”, „oceanul din omidă”, „eprubeta fulgerului”, „ugerul de fulger”. Însă violentarea limbii se produce mai cu seamă prin acele „rezecții sistematice ale articolelor”, semnalate de cel mai binevoitor dintre recenzenți, Perpessicius. Acestea („umeri ca grinzi”, „cuvintele în aer se sparg precum oglinzi”, „umbrele sfințite în amurguri cum cozi”, „tâmplele ca hățuri” etc.) par să ignore simțul limbii. Efecte analoage, de ordin mai mult decât lingvistic, provoacă și unele „originalități” propriu-zis
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
vechi, câteva lecții de istorie a literaturii românești prezentate în fața studenților în anul universitar 1920-1921. Avea doi profesori față de care a nutrit o statornică admirație: Iorga și Pușcariu. Mai mult „manual îndrumător” decât carte savantă, Introducerea... (cu absențe semnalate de recenzenți) propune un unghi de analiză a fenomenului literar și cultural ce nu și-a pierdut valabilitatea. Sub semnul prețuirii valorilor literare și culturale românești, autorul caută să pună în lumină faptele ce au realizat coerența sistemului, au definit rosturile și
PROCOPOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289029_a_290358]
-
de membri, la sfârșitul anilor ’20 ajungându-se la peste 1 000 de membri (Abbott, 1999, 85-86). 5 De exemplu, double blind reviewing, Însemnând așa-numita revizuire, recenzare În anonimat, situație În care concomitent se face apel la mai mulți recenzenți, iar persoana autorului scrisului nu li se dezvăluie acestora, reducând astfel subiectivismul. Printre altele, această politică editorială ar putea să explice numărul mare de autori tineri care Începând din anii ’50 au publicat În AJS (Abbott, 1999, 129). Bibliografie Abbott
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
o anchetă inițiată în rândul scriitorilor de Editura Ciornei, autorul comentează răspunsurile celor intervievați (Cezar Petrescu, Mircea Eliade, Ion Călugăru ș.a.) și, înarmat cu asemenea argumente de autoritate, combate „conformismul nostru literar” ce se sprijină pe imitație și modă. Principal recenzent al revistei, Romulus Demetrescu reușește să nu fie nici obedient, nici convențional în judecățile sale. El remarcă două primejdii care ar pândi romanul: subiectele erotice și problematica socială ce tinde să îl asfixieze, transformându-l într-un schelet ideologizat, lipsit
PAGINI LITERARE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288615_a_289944]
-
proletcultism avant la lettre”, afirmație exagerată și inoportună, deoarece entuziasmul în fața modernității și a tehnicii era la P. autentic, de altfel în spiritul epocii. A dat și un volum de nuvele, Pe vifor (1938), cu piese fără relief deosebit, un recenzent considerând textele de aici ca pe o „întoarcere spre narațiunea liberă și simplă”, ceea ce ar însemna „literatură - adică viață, nu rebus, nu artificiu”. SCRIERI: Cascadele luminei, București, 1921; Pe vifor, București, 1938. Repere bibliografice: O. D.[Ovid Densusianu], „Cascadele luminei
PARASCHIVESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288690_a_290019]
-
transpunerilor, explicabile prin superficialitate și cunoștințe literare destul de limitate. Nu era cuprinsă poezia lui Eminescu în întregime, nici ordinea pieselor nu corespundea cronologiei eminesciene. De multe ori traducătorul nu a înțeles textul original ori l-a înțeles greșit. Și alți recenzenți (Makkai László, Ladislau Gáldi) au avut păreri similare. În urma unor controverse violente, alte două volume de traduceri ale lui K., din poezia lui Aron Cotruș (Versek, 1936) și a lui Octavian Goga (Költemények, 1938), au trezit un ecou foarte slab
KIBÉDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287712_a_289041]
-
din octombrie 1877, și este găzduită o poezie a lui Lucien Bazin, Un imn francez lui Eminescu, în traducerea lui St.O. Iosif. În 1911 și în 1912 e prezent, tot mai des, Ion Sân-Giorgiu, fie ca poet, fie ca recenzent al unor volume de versuri recent apărute, semnate de D. Anghel, Cincinat Pavelescu, St.O. Iosif sau Victor Eftimiu, autori cărora li se consacră portrete pline de subtilitate și acuitate critică. Em. Ciomac publică și el poezii sau traduceri, alături de
MOLDOVA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288219_a_289548]