5,656 matches
-
artist și filozof vîrstnic, tinerețea să fie cea care-i dă cîștig de cauză femeii. Așa ceva îi poate necăji pe unii bărbați. R.B.:V-ați referit la o superioritate. Dar vîrsta nu este nici merit, nici dezavantaj. Să revenim la receptarea diferențiată a cărții. In ziarul italian "LA REPUBBLICA", romanul a fost favorabil întîmpinat chiar de un filozof! F.T.:Da. Mi se pare că în Italia există mai mulți fani ai lui Cioran decît în Germania. Am fost încurajată de articolul
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
italiană ce a devenit imediat un "caz literar" datează din 1958) în traducerea lui Alexandru Balaci și până de curând, cu prilejul ultimelor reeditări ale celebrei traduceri a lui Tașcu Gheorghiu. Nu vreau să detaliez aici această instructivă panoramă a receptării românești. Totuși nu pot trece sub tăcere două plăcute nostalgii pe care ea mi le-a stârnit: una, pentru că am regăsit în puține pagini nume ilustre ale italienisticii și în general ale culturii noastre de calitate (alături de Balaci și Tașcu
Lampedusa văzut de români by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14081_a_15406]
-
pe mâna unor asistenți sociali amatori." ; "nimic nu e mai nimicitor pentru suflet decât orice laudă ce ți se aduce în New York Times Book Review"; "Suntem guvernați, în cercurile academice și jurnalistice ale zilelor noastre, de puritane feministe."; "poezia și receptarea ei deopotrivă au fost aproape distruse de ciuma insidioasă atât de potrivit numită «corectitudine politică»". Lăsând gluma la o parte, e un pic aiuritor, dacă nu de-a dreptul incomprehensibil, să citești în cartea lui Harold Bloom - care se întâmplă
Harold Bloom, Cabala și Geniile by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14072_a_15397]
-
un excepțional congener al lui Mircea Eliade, și apreciat de acesta fără rezerve, cum se vede în Memorii. Un spirit febril, obosit prematur de o prea mare încordare, poliglot și gânditor original în glosarea filosofiei clasice, religios și agresiv în receptarea suprarealismului etc. etc., Stelian Mateescu a sfârșit într-o ireparabilă tulburare mentală. Medalionul scris de Florin Faifer este excepțional. Scurt și cuprinzător. La antipod se situează eseul "Confidenta", care nu e alta decât Lucrezzia Karnabatt. L-am citit râzând, mereu
Un fidel al Mnemosynei by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/14104_a_15429]
-
asemănătoare dar și variat-interpretative pe aceeași temă: luciditatea, fantasticul, inițiativa în depistarea noului, stilul și limbajul, motivul primenirii acestora, ierarhia valorilor, mesajul scrisului, raționamente și implicații. Dificultatea alegerii și arta opririi la ceea ce este mai convingător expresiv crește pe măsura receptării paginilor semnate de numele de autentică valoare ale literaturii noastre critice. Un plus de informație aduce acest capitol prin introducerea pentru prima oară a comentariului semnat de Constantin Amăriuței, a scrisorii lui Cioran, a balanțelor interpretative propuse de Monica Lovinescu
Ficțiunea realității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14112_a_15437]
-
Irina Marin Tentația analizelor pragmatice o regăsim și în volumul Caragiale. Discurs și expresie al lui Aurel Buzincu, apărut anul acesta la Editura Universității din Suceava. Autorul este preocupat de receptarea operei caragialiene în zilele noastre și pornește de la "insatisfacția față de actualitatea lui Caragiale." " Nu față de actualitatea lui în sine," ni se precizează mai departe, "ci față de modul de a se concepe, reprezenta și explica actualitatea artistului prin datul - întâmplător în raport cu
Pragmatică în loc de analiză by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14132_a_15457]
-
citate din cronici, în loc să urmărească o idee, urmărește ordinea alfabetică a semnatarilor. În lipsă de altă cheie de "analiză", ar fi fost, în orice caz, de preferat, ordinea cronologică a acelor extrase critice, măcar ar fi sugerat ceva din evoluția receptării unui film... Apoi, un ochi limpede în plus n-ar fi fost de lepădat. Dacă el ar fi existat, n-am fi aflat, la p. 24, că George Littera a fost "critic și istoric de teatru"! Sau n-am fi
Pădurea lui Ciulei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14145_a_15470]
-
cotidienelor mai sus enumerate, numai din perspectiva delirului ideologic, prin care amplifică, preiau, refuză ori ademenesc faptele, din perspectivele și semnificațiile proprii orientării lor. Dar numai în măsura în care aceste particularități de comportament se resimt, mai mult sau mai puțin brutal în receptarea operei. Astfel, „Perisabilul" Caragiale, Cum se plătesc trădările, Jubilația "provinciei" literare, Și totuși...Caragiale, Nelimitata devoțiune reflectă în timp, dacă nu chiar concomitent, orice negație promovată de Anghel Demetriescu, Gh. Panu, Pompiliu Eliade, E. Lovinescu sau altele similare, lipsite de
Citirea periodicelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14167_a_15492]
-
fie privită din două puncte distincte de vedere. Ce aduce nou: colaborarea lui Caragiale la Telegraful", ignorată de Șerban Cioculescu și evidențiată abia de I. Cremer în 1964, deși semnalată răuvoitor de Al. Macedonski, încă din 1896; adevărata imagine a receptării tragediei în versuri Roma învinsă de D. Parodi; riposta cotidienelor ale căror pagini ar fi rămas îngropate dacă nu ar fi fost solicitate de pasiunea investigării și a nevoii de verificare a tuturor celor antrenați în asemenea activitate anevoioasă și
Citirea periodicelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14167_a_15492]
-
pe care romanul lui Vladimir Nabokov, Lolita, l-a avut, încă înainte de apariția lui în 1955, asupra editorilor americani, asupra criticii de specialitate, asupra cititorilor din Europa și din Statele Unite. În anii șaizeci, s-a creat o enormă vîlvă în jurul receptării Lolitei, a tehnicii construcției narative, a invenției lingvistice aproape inepuizabile și, în primul rînd, a temei romanului:povestea devoratoare a iubirii dintre un bărbat matur, rafinat, intelectual francez, și a nimfetei Lolita, o fetiță americană de doisprezece ani, cel mai
Fantastica aventură a lui Humbert Humbert și a iubitei lui, Lolita by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14287_a_15612]
-
el versuri erotice și dezabuzate. Analiza pe care criticul o face fiecăruia dintre poemele de tinerețe ale lui Duiliu Zamfirescu pornește de la o încadrare în curentul literar european, stabilirea unor afinități elective cu poezia înaintașilor români, un scurt excurs prin receptarea critică și extragerea ideii poetice de bază și a principiului creativ fundamental pentru diversele epoci ale creației scriitorului. Așadar, un demers cu intenții exhaustive. Informația bogată asupra poeziei italiene a perioadei adaugă veridicitate concluziilor critice. Ioan Adam stabilește circulația temelor
Identificarea surselor by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15019_a_16344]
-
Friedrich Sieburg în urmă cu peste patru decenii romanului Halbzeit a alimentat de-atunci și pînă azi judecățile critice stereotipe pe marginea lui Martin Walser, despre care se spune că este un maestru al discursurilor echivoce. Oricum, opera sa favorizează receptări derutante și din pricina dezechilibrului dintre calitățile retorice și cele narative ale discursului, dintre vehemența limbajului și fragilitatea structurilor epice sau cea a personajelor. Nici judecățile critice ale lui Marcel Reich-Ranicki despre cărțile lui Martin Walser, emise de-a lungul a
Furtună într-un pahar cu apă tulbure by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15007_a_16332]
-
București și altul din Cluj, Oradea, Alba Iulia, Satu Mare, Baia Mare, Chișinău, Timișoara, Brașov etc. etc. Sunt deosebiri doar de talent, cultură, stil, viziune, forță expresivă, adică doar de natură scriitoricească. Restul e competiție (cel mai adesea surdă) de acces la receptare critică, premii, clasamente, burse, călătorii peste hotare, amiciții loby-stice pentru cine știe ce funcție în organe de conducere etc. în ce mă privește, oriunde am viețuit (și scris) - la Cluj, la Baia Sprie, la Baia Mare, la Oradea (din primăvara lui 1989 și
Ioan Moldovan "Nu sunt un fan al ideii de generație" by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/14980_a_16305]
-
o hiperluciditate a percepției ce se amplifică în actul pauper de transgresare a realului. Tînărul debutant își amorsează discursul într-o sintaxă dură în care predomină austeritatea substantivului, ceea ce induce în lector un halou ermetizant, derutînd decodificarea și făcînd dificilă receptarea". (Marin Mincu, Ziua literară, 24 iunie) Viața e în altă parte Poezia ca ultim sălaș al lui Dumnezeu", așa spunea cineva despre felul necruțător în care Kundera vede poezia în cartea sa căreia i-am împrumutat titlul. Unde este viața
Legături primejdioase by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15050_a_16375]
-
încă e privită cu antipatie. Cine o adoptă trebuie să se aștepte la nemulțumiri și adversități". Modelul lovinescian al unor astfel de rînduri e indubitabil. Tot atît de demne de atenție ne apar considerațiile următoare, privitoare la unele metehne ale receptării critice, a căror actualitate vedem că nu s-a istovit pe parcursul cîtorva decenii. Azi, e de părere Constantin Călin, "noutatea"creației e îmbrățișată suspect de repede, pînă la dispariția clasei de "scriitori neînțeleși". Multora dintre ei li se acordă un
O specie "demodată"? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15069_a_16394]
-
specificitățile discursului filmic. Ajutat de scenograful Kolio Karamfilov, Zholdak nu lasă neexploatată nici măcar un singur colțișor al spațiului scenic, îl propulsează cu actori ce îndeplinesc acțiuni dintre cele mai variate și mai niciodată inutile. Instituirea unei "dezordini organizate", a cărei receptare și decodare e de natură să nu-i lase nici un moment de odihnă spectatorului e, cred, unul dintre țelurile directorului de scenă. n Hamlet. Dreams, o mulțime mișcătoare și fremătătoare, figuri de o excepțională plasticitate, într-o mobilitate continuă, mânuind
Andryi Zholdak sau dinamitarea convențiilor by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/15093_a_16418]
-
grupul de la Pontigny, e incontestabila): "je n'ai pris que le nécessaires", "le geste de Coana Profira que șes filles mon șpentru m'ontț bien décrite (...) mă șpentru m'aț beaucoup endolorie". Nu sînt greșeli care să împiedice o bună receptare a textului, dar evident ar fi fost mai bine ca ele să lipsească dintr-o carte scoasă de o editură mai mult decît prestigioasa. Alice Voinescu, Scrisori din Costești, ediție îngrijita, studiu introductiv și note de Constandina Brezu, București, Editura
Scrisorile lui Alice by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15126_a_16451]
-
lucrurilor pe nume. în Sinapse, noua carte publicată la editura proprie, sînt adunate articolele, interviurile, sentințele, rețetele trimise țării dinspre oaza Brașov. Plus cîteva articole publicate cel puțin a treia oară, (unele sigur a cincea oară), dar de a căror receptare autorul nu e mulțumit: Postmodernismul la Porțile Orientului, S-avem și noi postmoderniștii noștri, Paradisul din tomberon. Declarația de la început, cu lipsa de interes față de cronica literară, nu e în măsură să ne liniștească și să ne asigure că într-
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
canonice, hagiografii și lucrările marilor părinți ai ortodoxiei, fapt care duce în curând la o "autohtonizare prin provincializare" a culturii bizantine și care o obligă să își caute în spiritualitatea occidentală "multe din resursele propriei modernizări". Fenomenul de descoperire, de receptare și de asimilare a valorilor creștinismului occidental va dura câteva secole. Pe acest fundal, Ion Istrate remarcă "specificitatea creativității românești șcareț constă în capacitatea de a îmbina cufundarea în sine, ca năzuință de a atinge orizontul profund al unui model
Despre începuturile literaturii românești by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15239_a_16564]
-
ceea ce se numește cultură înaltă, cît și popular culture, în dialoguri și eseuri scrise în același stil elegant, cu aceeași pasiune a faptelor, face ca toate aceste subiecte să apară de același rang: șocul civilizațiilor și cărțile lui Michel Tournier, receptarea lui Panait Istrati, cerul îngerilor și disfuncțiile societății românești postcomuniste, paranormalul, profețiile lui Take Ionescu, biografia lui Nabokov, slăbirea sistemului imunitar uman etc. Și chiar dacă nu sîntem de acord cu autorul în unele concluzii sau cu sursele sale bibliografice, nu
Eleganța stilului jurnalistic by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15261_a_16586]
-
și de marele public, ale cărui gusturi s-au schimbat. Popularul poet de odinioară, laureat al Premiului Național și membru corespondent al Academiei, are soarta lui Minulescu și a altora: nu mai este aproape deloc citit. O piedică în calea receptării a fost (și a rămas) dificultatea de a-l situa în istoria poeziei noastre din secolul XX. A fost contemporan cu simboliștii și cu moderniștii, fără să fie limpede dacă este, la rîndul lui, simbolist ori modernist. G. Călinescu îl
G. Topîrceanu (1886-1937) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15258_a_16583]
-
Puterile Răului); apendicele a fost abandonat (dimensiunile și costurile editării sale fiind considerate prea mari), iar cel de-al treilea volum a apărut decalat (1955) și doar cu un cuvînt de scuze din partea editorului. Pentru a mări suspansul și dificultatea receptării, pe fondul unor ambiguități ale legii americane de copyright, în 1965 apare în SUA o ediție-pirat din The Lord of the Rings. Editorul (Ace Books) procedează discreționar și așază textul în format paperback, fără a avea autorizarea lui Tolkien; cu
O POVESTE CU UN TOLKIEN by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15252_a_16577]
-
Nirenberg, de la Universitatea din New York) și “trecerii” de la Fundoianu la Fondane ( Spre noi semnificanți poetici - Marlena Braester, de la Universitatea din Haifa) completează această secțiune a volumului. Secvența dedicată operei românești a lui Fundoianu, inaugurată de studiul lui Ion Pop privind receptarea acestei opere de către critica literară din țara sa de origine (B. Fundoianu și critica literară românească) este ilustrată și de comentariile lui Leon Volovici (Universitatea din Ierusalim) despre Colaborarea lui Fundoianu la presa evreiască din România; “Se observă - notează autorul
Întâlniri în jurul lui Benjamin Fondane by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13404_a_14729]
-
din pictura noastră, sunt nu doar forme de ignoranță care îl privesc doar pe unul sau pe altul dintre criticii și istoricii români mai vechi ori mai noi, ci vicii de fond ale fenomenului însuși, o disfuncție inacceptabilă a metabolismului receptării și un impas grav al conștiinței de sine a artei plastice românești. Împotriva acestei crize de creștere a unui organism tînăr, așa cum este cultura română, împotriva frisoanelor simultane de narcisism și de ură de sine, împotriva proiectului scurt și a
Uitarea la români by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13424_a_14749]
-
și prin spiritul cameleonic în chestiuni legate de politică. Într-o epocă în care Maiorescu abia făcea auzite teoriile privind gratuitatea actului artistic, migrațiile lui Caragiale de la liberali la conservatori, de la conservatori la radicali, de la radicali la conservatori-democrați influențează totuși receptarea operei lui. Astfel, când dramaturgul trece cu arme și bagaje de la liberali în tabăra junimiștilor conservatori la Timpul, ziarul celor dintâi, Telegraful, nu ratează nici o ocazie de a-l denigra. În ciuda succesului de critică și de public înregistrat de traducerea
Oglinzi fidele și contrafăcute by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13410_a_14735]