386 matches
-
În sensul acesta pot fi consultate articolele publicate de-a lungul ultimilor ani în revistele menționate. Creația lui Șerban C. Andronescu este rodul unei îndelungi acumulări spirituale, a unei cercetări asidue, a decantării și filtrării prin propria sensibilitate a informațiilor receptate, redate apoi umanității printr-o exprimare fluentă și elevată. Analogiile sale estetice, teoria originală a spațiului - timp în artă și literatură creează un univers în care cele două elemente coabitează armonios. Prezentarea prin comparație a structurilor plastice, alăturate textelor literare
REDUTABIL INTELECTUAL SI PATRIOT ROMAN de ION MĂLDĂRESCU în ediţia nr. 72 din 13 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344862_a_346191]
-
toate acestea știri negative n-ar fi decât material informativ. Dar dacă se îndepărtează religia din școală și nu-i mai înveți pe copii frica de Dumnezeu și dragostea de aproapele, atunci sigur că aspectele negative vor fi mai puternic receptate. Ei le vor lua ca exemplu, iar caracterul formativ al mass-media nu își atinge scopul. - Părinte Nicolae, care credeți că este cauza principală a agresivității din România zilelor noastre? - Este un răspuns foarte greu pe care trebuie să-l dau
EDUCAŢIA MORAL-RELIGIOASĂ AR TREBUI SĂ FIE IMPERATIVUL VREMII NOASTRE!... – DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/346320_a_347649]
-
Minerva, un editor pe cât de exigent, pe atât de cultivat în mijlocirea interacțiunii autorului cu cititorii - Ana Munteanu, un cadru prin excelență al educației făcute prin valoarea cărții - Librăria Cărturești, precum și o diversitate rezonanță de exponenți ai versului rostit, cântat, receptat critic și dus mai departe, toate acestea la un loc au asigurat cadrul lansării celei de-a doua ediții, revizuită și adăugita, a volumului Testament. Antologie de poezie română modernă/Anthology of modern romanian verse, în traducerea poetului australian de
POEZIE ROMÂNEASCĂ PESTE TIMP ŞI PESTE LUME de FLORIN IONESCU în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374651_a_375980]
-
precizie, receptorul mesajului? Este o persoană, un grup sau o structură organizațională? Care este nivelul de cunoaștere a conținutului? Care sunt elementele culturale care pot influența comunicarea? Unde și când: Când și unde va fi transmis mesajul astfel încât să fie receptat și utilizat? De ce: Care este scopul urmărit în comunicare (informare/ influențare/convingere)? Ce efect dorește emițătorul să obțină? Acesta din urmă, efectul, este esențial pentru judecarea oricărei comunicări (din punct de vedere managerial), existând mai multe trepte de efectivitate: *Receptarea
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
de efectivitate: *Receptarea comunicării: pentru ca profesorii din școală să poată desfășura o activitate planificată trebuie, în primul rând, ca directorul să aibă grijă ca datele despre acea activitate să ajungă la cei implicați pe diverse canale. *Înțelegerea mesajului: odată mesajul receptat, este bine ca directorul, prin diferite proceduri de feed-back, să se asigure că este înțeles conținutul lui de exemplu, dacă este vorba de o convocare la o dată și într-un loc anume, adresată profesorilor este bine să se verifice dacă
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
comunicare de gând, simțire, acțiune”. Perspectiva amintită este astăzi una dintre cele mai rodnice direcții teoretice contemporane de analiză a comunicării (Ghiglione, R., 1986). Accepțiunea propusă include câteva axiome: * Comportamentului uman, în ansamblul său, îi este intrinsecă dimensiunea informațională, care, receptată și corect decodificată, devine comunicare; * A comunica înseamnă cu mult mai mult decât a stăpâni cuvintele; putem vorbi fără să comunicăm și să ne „împărtășim” celorlalți fără a rosti niciun cuvânt. Prin natura misiunii sale, omul școlii este obligat să
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3059]
-
acestea inclusiv ca modalități de adaptare/readaptare permanentă a acestui act la valențele contextului. (b) Comunicarea-subiectivitate/intersubiectivitate Actul comunicării reflectă, în general, o modalitate de concretizare a subiectivității, respectiv intersubiectivității comunicative în diferitele componente ale mesajului codificat/transmis de către locutor, receptat/decodat de către interlocutor. Astfel, subiectivitatea, abordabilă pluridimensional ca subiectivitate a locutorului, ca subiectivitate a interlocutorului, a ,,spectatorului" la un act comunicativ etc. (primele două fiind avute în vedere cu precădere în capitolul de față) implică, în logica oricărui demers relațional
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
capitolul de față) implică, în logica oricărui demers relațional/comunicativ, intersubiectivitatea, rezultat al coroborării coordonatelor ,,individuale" ale situației de comunicare. Subiectivitatea este înțeleasă în context comunicativ ca atribut al subiectului locutor, respectiv interlocutor, atribut impregnat în mesajul codificat/transmis, respectiv receptat/decodificat într-o anumită situație de comunicare; relevante sunt, în acest sens, precizările pe care literatura de specialitate le face în ceea ce privește comunicarea de tip didactic în condițiile în care, de exemplu, educatorul ,,comunică [și] ceea ce este el ca om, așa cum
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
este, de cele mai multe ori, subiectiv în această alegere, preponderent prin prisma orizontului de așteptare care-l caracterizează, dar și din considerente de tip contextual, gen stare de spirit, disponibilitate la nivel temporal, relațional etc.) să decodeze sau nu un mesaj receptat, respectiv să dea un feed-back (pozitiv sau negativ) locutorului; un copil poate, de exemplu, să nu se raporteze la mesajul transmis de către educator, fie din rațiuni de ordin subiectiv care trimit către sfera interlocuto-rului-copil, fie ca urmare a subiectivității locutorului-educator
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
caracterizează ca particularități de vârstă și individuale, relaționale, de mediu etc. subiecții 28 educației; contextul educațional general generat de o anumită politică educațională, reflectată în documentele avansate de ministerul de profil; conținutul și forma ,,mesajului" educativ 29 codificat/transmis, respectiv receptat/decodificat; avem în vedere, în acest sens, conținutul în general ,,normat" (vezi documentele), abordat însă în maniere diferite, adaptate particularităților celorlalte componente ale sistemului; vezi, de exemplu, valorificarea comunicării verbale (orale/scrise), nonverbale (gestică 30, mimică, direcția privirii, apropierea/depărtarea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
desenarea elementului preferat, a unui element pe care l-ar adăuga imaginii etc. 8.4.3. Activitatea de memorizare Memorizarea este o activitate care implică subiectul educației atât ca receptor de mesaje orale, cât și ca emițător al mesajelor orale receptate memorate, în condițiile în care: * ca receptor, copilul percepe: succesiunea de sunete corelate semnificațiilor; valențele expresivității limbii române (prin valorile stilistice conținute de poezii); un anumit conținut, corespunzător unei anumite teme; valori noi ale vocabularului limbii române de unde necesitatea activizării
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
crearea de condiții optime manifestării și dezvoltării achizițiilor copilului la nivelul limbajului și a celorlalte componente ale formării sale; * optimizarea socializării etc.; codul valorificat de către locutor în construirea mesajului se impune a corespunde celui utilizat de interlocutor în decodarea mesajului receptat; prin prisma diferențelor relevate de sfera subiectivității (percepută bilateral), cadrul didactic/adultul este, în primul rând, cel care trebuie să aleagă în mod corespunzător codul, eventual să adapteze, să accesibilizeze unele dintre componentele acestuia; precizăm că nu este avut în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
mesaj (de exemplu, Doamna educatoare arată copiilor capra. = ,,...arată capra pentru activitatea de educație fizică", ,,... arată capra din partea dreaptă a grădinii zoologice", ,,arată capra din cartea cu povești", ,,...arată marioneta" etc.); * încurajarea copiilor preșcolari de a lua poziție față de cele receptate/de-codate/interpretate prin asumarea rolului opus celui de vorbitor (întrebări adresate vorbitorului), respectiv prin însăși reacția lor etc. Lectura educatoarei, povestirea, repovestirea (realizată de cadrul didactic sau de un copil în acest caz accesibilizarea mesajului nemaifiind relevantă 273, în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
public-țintă caracterizat prin deschiderea către decodarea mesajului de tip literar vs. public-țintă caracterizat prin deschiderea către decodarea unui mesaj non-literar; canalul ales: scris vs. oral/scris, audio/video; raportul m1 m2, dintre mesajul codificat/transmis de către emițător (m1) și mesajul receptat/decodat de către receptor (m2): în mai mare măsură, m1 ≠ m2 vs. m1 ≈ m2; feed-back-ul dat: (cititorul nu oferă, în general, feed-back, scriitorului, mai ales când este vorba despre receptarea textului literar într-un context decalat temporal, uneori de secole, față de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
alege să-i confere inițiativa, curaj și tărie de caracter, trăsături care în mod obișnuit erau întâlnite la reginele crude precum Lucrezia Borgia. Mesajul politic are un aspect important în lucrările de tinerețe ale lui Verdi, așa cum a fost el receptat pe scenele din Italia. Totuși acest fapt este adesea supraestimat. Oricum, sentimentul patriotic poate fi găsit și în Ernani: de la coruri ("Și ridesti îl Leon di Castiglia") până la arii ("Ernani involami all'abborrito amplesso"), semnificând respingerea cârmuirii austriece. Se poate
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
ambiguitate. Așa cum arată Jean Davallon (1980, pp. 192-193), toate elementele aduse În prim-plan au semnificații extrem de clare, sunt imediat lizibile și comunică un mesaj hegemonic: „Grija pentru lizibilitate ș...ț presupune controlul și modelarea felului În care mesajul este receptat și descifrat, ceea ce Înseamnă, de fapt, să impui destinatarului un anumit cod de interpretare a lumii. Sesizarea imediată a sensului presupune posedarea acestui cod. Transparența semnelor marchează astfel victoria evidenței ideologice”. Studiul procesiunilor și paradelor evidențiază grija organizatorilor de a
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a corpului grosier nu-i poate afecta integritatea. </footnote> (fapt vizibil pentru clarvăzător), chiar dacă nițeluș estompat având în vedere absența pranei automate aferente materialului organic lipsă (v. nota 26), și și îndeplinește rolul de a transmite corpului astral senzațiile fizice receptate , fără a aștepta moartea corpului fizic pentru a-i prelua memoria. amintește de fenomenul repercusiune, adică faptul că o leziune produsă corpului eteric se traduce într’o leziune a corpului grosier. </footnote>. Credem că fenomenul nu este surprins decât parțial
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
Învățare. Elementele de feedback indică rezultatele și progresele imediat obținute, semnalizează eventualele dificultăți sau greșeli ivite, facilitează depășirea sau corectarea acestora, prin operații specifice atașate feedbackului (repetiții, exersări, sarcini suplimentare, sprijin acordat la momentul oportun etc.), contribuie la consolidarea datelor receptate, la stimularea Învățării, la Întreținerea motivației. Validarea demersului cognitiv Îi ajută astfel pe elevi să Învețe cum să Învețe, să conștientizeze efectele propriilor eforturi, să-și evalueze fiecare pas făcut, să atingă un anumit nivel al dezvoltării metacognitive, al capacității
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
deschisă unei noi achiziții psihosociale, ca urmare a unei noi crize de dezvoltare. Acestea apar din conflictul dintre posibilitățile de relaționare ale persoanei și cerințele mediului social. Personalitatea umană este o construcție în timp, dilemele fiecărei etape și natura influențelor receptate putând plasa fiecare nouă achiziție între variante polare. Cele opt stadii eriksoniene acoperă perioada întregii vieți. Astfel, accepțiunea lărgită a ontogenezei Ă de la momentul concepției la cel al morții Ă capătă consistență în cadrul uneia dintre primele teorii psihodinamice ale dezvoltării
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
fraze lungi, de aceea unii o caracterizează ca „memorie de lucru”. c. Memoria de lungă durată însă ne interesează în mod deosebit, întrucât ea poate conserva impresiile ani de zile, întreaga viață. Sunt numeroase dovezi că memoria cuprinde totalitatea informațiilor receptate, având o capacitate nelimitată. Ea fixează tot ce ni se întâmplă: evenimentele zilnice, ceea ce citim din cărți, reviste, spectacolele, emoțiile trăite, gândurile etc. etc. Sunt înregistrate și evenimentele sociale, mentalitatea poporului, a păturii sociale din care facem parte, se fixează
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a te împărtăși, a realiza o comuniune de gând, simțire, acțiune. Perspectiva amintită este astăzi una din direcțiile teoretice majore de analiză a comunicării. Accepțiunea propusă include câteva axiome: • Comportamentului uman, în ansamblul său, îi este intrinsecă dimensiunea informațională, care receptată și corect decodificată, devine comunicare; • A comunica înseamnă cu mult mai mult decât a stăpâni cuvintele; putem vorbi fără să comunicăm și să ne „împărtășim” celorlalți fără a rosti nici un cuvânt. Prin natura misiunii sale, omul școlii este obligat să
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
judecățile pro și contra; slaba capacitate de concretizare (sau ilustrare) a unui fenomen sau principiu învățat la ore; incapacitatea realizării unui demers ipotetico-deductiv, necesar formulării unor concluzii sau generalizări; absența spiritului critic în gândire, indispensabil manifestării unor atitudini față de ideile receptate și formularea unor judecăți de valoare proprii etc. b) Un eșec școlar de tip necognitiv, care se referă la inadaptarea elevului la exigențele ambianței școlare. Acest tip de eșec vizează, mai precis, inadaptarea la rigorile vieții de elev, la exigențele
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a confluenței teoriilor -, pe care o vom trece în revistă de asemenea. Aceste teorii utilizează diverse abodări multidisciplinare asupra creativității, combinând anumite elemente ale unor perspective unice și dezvoltându-le. Perspective mistice asupra studiului creativității Studiul creativității a fost dintotdeauna receptat - unii susțin depreciat - prin prisma asociației fenomenului cu credințele mistice. Probabil că însemnările cele mai vechi despre creativitate au avut la bază intervenția divină. Individul creativ era perceput ca un recipient gol pe care ființa divină îl umplea cu inspirație
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
la feminism în relații internaționale, nu la feminism și relații internaționale. Parcurgerea unei bibliografii extinse și înțelegerea ei sedimentată și filtrată de timp duc la concluzia că genul sau teoriile feministe își au rostul lor numai atunci când sunt scrise și receptate ca parte a domeniului relațiilor internaționale, nicidecum în cazul alăturării stranii, forțate, a două domenii distincte precum feminismul (de obicei deloc sau prost înțeles, ca termen) și relațiile internaționale. A doua observație este că, atunci când discutăm despre feminism în relațiile
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
rândul trecut: ar fi devenit inofensivă și deci anodină. Ajungem acum la „substanța operei”, în care Al. Ivasiuc declară că nu crede. Nu are substanță decât ceea ce subzistă; or, după el, opera nu subzistă: ea nu există decât în măsura în care e receptată. Audiența, ecoul, în ultimă instanță succesul - acestea fac opera. O carte scrisă într-o limbă uitată și pe care nimeni nu o citește, o statuie pe care nu o vede nimeni nu ar fi opere. Nu știu dacă Al. Ivasiuc
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]