706 matches
-
și orașe „să distrugă comuna țărănească și să o Înlocuiască cu o economie colectivă subordonată statului”. Cu orice preț. Teoria extrem-modernismului autoritar și practica șerbiei Deși trecerea la colectivizarea „totală” era determinată În mod direct de hotărârea partidului de a rechiziționa o dată pentru totdeauna pământul și recoltele obținute de pe el, ea era o decizie trecută prin filtrul extrem-modernist. Cu toate că bolșevicii nu erau cu toții de acord asupra mijloacelor, erau convinși că știu exact cum trebuie să arate În cele din urmă agricultura
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
se strângea toată suma, venea poliția și scotea la licitație tot ce găsea (bivoli, mobile, bijuterii), până când se adunau banii respectivi. Acest sistem Îi stimula pe notabilii comunității - care dețineau cea mai mare parte a bunurilor ce meritau să fi rechiziționate - să aibă grijă ca impozitele să fie achitate la timp. Această generalizare este valabilă și pentru formele socialiste moderne de agricultură cooperatistă. De pildă, În Ungaria, o dată cu crearea cooperativelor, a „dispărut” din registre o suprafață foarte mare de teren agricol
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cu ei ierni geroase, inundații, invazii de lăcuste, epidemii de ciumă și nesfârșit rău“17. Împărtășindu-le credința, el exemplifica prin abuzurile și silniciile autorităților de ocupație în anii campaniei din 1828-1829, când oamenii fuseseră puși la jug în locul animalelor rechiziționate pentru necesitățile frontului. Alături de cauzele externe, cele interne deja amintite (ilustrate prin despotismul unor domni de tipul lui Alexandru Lăpușneanu, calificat drept „Nero al Moldovei“) au contribuit la degradarea constantă a condițiilor de viață a moldo-valahilor, determinându-l pe autor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
administrative. Ca să se poată înțelege mai bine de ce consider o asemenea lege „strâmbă”, precizez că nu era un moment de calamitate naturală sau de alt ordin (în care devine firesc să-ți ajuți semenii, oferindu-le adăpost) sau să se rechiziționeze casa - ca în război. Nu era nici o măsură realmente aplicată tuturor (cum menționam, «conducerea», «nomenclatura» în genere ocupau vile luate cu japca și aveau la dispoziție toate camerele; nu puțini invadau casele altora, care erau strămutați la marginea orașului sau
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
universal sau pentru drepturile politice ale femeilor, iar după 1914, gazeta participă activ la campania pentru intrarea în război alături de Franța și Anglia. Drept urmare, în octombrie 1916, A. este suspendat de comandamentul german de ocupație, clădirile redacției și tipografia fiind rechiziționate. După război, director și președinte al consiliului de administrație este tot C. Mille. Situația financiară precară a ziarului îl obligă însă, în august 1920, pe cel ce se afla la conducere de un sfert de secol să cedeze drepturile sale
ADEVARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285191_a_286520]
-
voi spune nimănui că am fost aici și voi uita că am vindecat pe cineva. Uită și tu. Sfatul meu este însă să-l duci de-aici înainte să treacă trei zile. Soldații aveau să socotească că satul, apoi să rechiziționeze niște cai pentru a-și continua urmărirea. Caută un alt adăpost; cel mai bine în pădure. Soldații romani nu știu de glumă... Cu siguranță sunt pe urmele lui - și, din câte știu eu, nu au dat greș vreodată. Dacă îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
perdelele și să se meargă în urma carului, apoi se lăsă pe perne, cu o mână pe pântece și cu cealaltă la gât, în locul unde apăsaseră degetele lui Valerius. Strigătele îl anunțară că ajunsese la destinație. Zări vila pe care o rechiziționase și i-o dăruise lanistului Manteus ca sediu pentru Ludi. Zări poarta de la intrare și zidul năpădit de plante agățătoare. Nu avea ferestre. De-a lungul lui erau mai multe santinele. În fața porții, sub copaci, se zăreau mai multe tarabe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
care se numea Taurus, după arhitectul care-l concepuse, fusese incendiat de Nero. Vitellius își adună în grabă arhitecții și construi, în apropiere de podul Milvius, un amfiteatru din lemn împodobit cu statui luate din templele din provincie, cu fântâni rechiziționate din grădinile patricienilor, cu plase de aur și cilindri rotativi de fildeș ce aveau să apere publicul de atacurile animalelor sălbatice cu care urmau să lupte gladiatorii. Pe arhitravele celor douăsprezece porți care dădeau în arenă, Vitellius porunci să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
am Însurat a doua oară cu o munteancă ce stătuse cu porcii ascunși pe râu tot timpul războiului. Taica socru era om bătrân, făcuse războiul din șaișpe și credea În armată, crezuse adică până În ziua În care veniseră și-i rechiziționaseră patru juninci și doi cai lăsându-i o hârtie pe care Înainte de a muri nici n-a găsit-o la iuțeală să se șteargă cu ea undeva. Se strângeau la el În casă toate femeile singure și fetele tinere, băgau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
sângerările. La capătul unei străzi observă ceva, o sclipire aurie în apă, este Templul în mijlocul rezervorului uriaș. Un croitor stă în fața atelierului său cu o privire goală, impasibil. Trec câțiva oameni pe strada îngustă. Merg pe jos, pentru că generalul a rechiziționat tonga-urile și bicicletele pentru armată. Dând colțul, Pran se confruntă cu un spectacol neobișnuit. Trei soldați englezi, bărbați din Somerset de culoarea cărămizii, aplecați asupra unui muncitor sikh. Merg în urma acestuia, care se târăște pe stradă. — Jaldi! Jaldi! Nemernic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
scârbit. În drumul lui spre București întâlnise dovezi clare ale abuzurilor armatei ruse asupra populației. Sate întregi părăsite, păduri arse, băjenari flămânzi și înfrigurați, orășele și târguri terorizate, jecmănite, fete, neveste luate cu de-a sila, umilite, violate, ucise... Soldații rechiziționau tot, dar fără să plătească nici măcar o copeică. țarul îi vorbise consternat despre toate aceste „excese” înainte de a pleca spre Principatele Române. Iar acum amiralul se convinsese că și Marele Komandir cunoștea, auzise, citise despre ele, dar nu luase nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
asolamentul, zic. - Aplica... asoilimentu’, cum spun, acuma, regățenii. Bună, reforma, dar făcută ca dracu și ca săracu. Buuun, pământul - dar cu ce să-l lucrezi? Animale de tracțiune nu mai aveau nici țăranii-țărani, din satele așezate, darmite Mănenii... Caii fuseseră rechiziționați, toți, Încă din ’14, de cum s-a declarat războiul - pentru frontul rușilor din Galiția; boii - mâncați și ei de armată... Eu n-am apucat, dar mi-a spus Moș Iacob: Severin se Înhăma, cu nevasta, la plug, Își băgau gâturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
și o să-mi faci un serviciu scăpându-mă de el. Deschise micuța casă de bani zidită în podea și ascunsă sub dușumele chiar lângă masa lui; numără banii care se aflau în ea și clătină din cap. Va trebui să rechiziționezi cămilele de la triburile de beduini, zise. Nu am bani și nu le poți lua pe-ale noastre. — Mubarrak o să mă ajute să fac rost de ele. Se îndreptă spre ușă. Cu permisul dumneavoastră, o să vorbesc cu oamenii mei. Răspunse cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
nomade, căci evitau postul și orice contact cu militarii, după neplăcutele experiențe de la Adoras. Era trist să recunoască asta, dar militarii nu știuseră niciodată să-i atragă pe băștinași, care nu vedeau în ei decât niște străini nerușinați ce le rechiziționau cămilele, le luau puțurile și le deranjau femeile. Noaptea se lăsase grea peste întinderea pietroasă, prima hienă râdea în depărtare și stelele sfioase clipeau pe un cer ce avea să se umple în curând de ele, un spectacol minunat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
a după-amiezei, spuse inspectorul. Omul se prezentase mai devreme, dar eu n-am reușit niciodată să țin minte numele, iar descoperirea unui cadavru are darul de a-ți lua mintea de la detaliile mai prozaice. Ședeam În biroul Lindei, care fusese rechiziționat În scopul de a servi drept sală de interogatoriu. Toți cei prezenți fuseseră mânați cu acea politețe grăbită a poliției În interiorul creșei, unde erau acum păziți de un ofițer, ca nu cumva să pună la cale alibiuri unii pentru ceilalți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
mi-a spus să mă duc să dau mâncare la vaci și la cal. Calul era bine ascuns în grajd de tata, care era plecat în concentrare încă din prin luna mai. Mascase bine grajdul de teamă să nu-l rechiziționeze pentru armată. Când m-am dus să iau fân din stog, un brand tras de ruși din vârful dealului a explodat la vreo 25 metri de mine, în grădină, unde aveam vie. Câteva schije mici mi-au ciuruit fundul. Am
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
acolo. Așa cum ți-am spus, am patru amintiri pe care nu le pot uita cât voi trăi. Prima o am cu fratele mai mare, Gelu. Tata, când a plecat în concentrare, a închis calul în grajd ca să nu ni-l rechiziționeze, adică să ni-l ia forțat pentru armată. A mascat grajdul cu strujeni de popușoi de jur împrejur, lăsând o mică intrare în fața ușii grajdului pe unde să i se dea de mâncare și apă. Mama i-a spus fratelui
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
mai mic al marinarului, care s-a întors la Giurgiu, pe unde mâncase străbunicu-său pește, mai mult de nevoie decât de voie. 1877 îl prinsese în Bosnia, unde ținea o băcănie într-o comună de ciribiri. Băcănia i-a fost rechiziționată, iar Marcos s-a văzut bucătar de campanie în reduta Griviței, chiar sub focul rușilor și românilor. Un obuz i-a lovit cazanele și s-a văzut prizonier la români, cu un picior tăiat la lazaretul din Giurgiu. Refăcut după
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
încărcați cu geamantane, doică, pălării, țucălașe... — ...știi bine că Jean ne-ar putea pune oricând automobilul la dispoziție... Aceasta fusese singura intervenție a Sophiei. — ...știi bine că în caz că se declară mobilizarea generală, dacă te afli într-o zonă periclitată, se rechiziționează orișice, căruțe, automobile... — Ești, ca de obicei, exagerat... Și nu i se putuse smulge nimic, decât promisiunea acestei seri de excepție : o seară cu musafiri, ca altădată. Așa că repede, la geam, până apare din nou madam Ana ! Ce ciudățenie, altă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
oltenilor sau la coadă la brutărie ? Astfel, orașul arăta destul de straniu, fiind aproape lipsit de mijloacele obișnuite de circulație. Abia seara mi-am dat seama cât am fost de norocoși, aflând că nenumărate automobile, trăsuri, chiar și taximetre au fost rechiziționate în stradă și trimise spre Turtucaia. Semn că totuși lucrurile nu sunt chiar în regulă, acolo. În așa liniște, zgomotul mașinilor militare ce goneau părea și mai strident. La mari intervale de timp trecea câte un tramvai, atât de aglomerat
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
deconsiliat o asemenea joacă, riscând să pară ușurătate. Apoi rămânea problema drumului până la Cișmigiu, în condițiile în care tramvaiele se reduc tot timpul și sunt supraaglomerate, iar trăsurile și automobilele particulare nu numai foarte greu de obținut, dar putând fi rechiziționate în orișice clipă și trimise spre Turtucaia ! Cum pot eu, ca tutore, autoriza unei eleve o plimbare atât de departe de casă, în asemenea condiții ? Ialomițeanu a rămas până la sfârșit în linia comportării lui obișnuite, deși trebuie să fi observat
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
arătat cu degetul ce era de arătat dar, ghiontit de ceva lăuntric, am mai zis: Dar de unde ești de nu cunoști împrejurimile? Sunt oltean, dom 'le. Și sunt numit la Spasca în locul unui învățător fără diplomă, Brumă. Calul l-am rechiziționat și dacă n-ajung să-l dau înapoi, în loc de post am să am de-a face cu postul de jandarmi. Mergeți cu Dumnezeu. Unde să mergem? Luca îmi spune: Hai Costică la mine la Pocrovca. Stăm la mama. Mama are
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
fi vrut să mai plece nicăieri. Dar cum ordinele de repartiție erau pentru Bichigi, la Bichigi trebuia să ajungem pentru a nu crea încurcături într-o perioadă și ea mai mult decât încărcată cu nenorociri. Ne-am mutat în locuința rechiziționată de la Ilie Hudulin care mai avea una în altă parte a satului.Am încropit paturi și saltele cu scândura și paiele cumpărate și, în urma telegramei trimise la Câșlița am pornit și eu. Aici trebuia să iau cap compas iarăși Banatul
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Homestar, în prag. Nu avea haină, ci purta uniforma militară de camuflaj, pentru că abia se întorsese în oraș de la exercițiile de la unitate. Mark se uită pe fereastra lui murdară în curtea întunecoasă, gândindu-se că sosiseră forțele paramilitare să-i rechiziționeze casa pentru proiectul ăsta nou cu Așezământul natural. Maistrul militar Rupp stătea în pragul lui Mark, bătând terțete în lemnul artificial al ușii. Prin ferestre pătrundea fondul muzical al unei emisiuni despre antichități de la postul public. —Gus. Care-i treaba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Cu Tabăra admiratorilor de cocori? — Mă lupt și pierd. Ce ți-a spus despre asta? I-am văzut pe funcționarii ăia de la cadastru prin zonă, dând târcoale. Mie mi se pare că au pus ochii pe Homestar. Or să-mi rechiziționeze casa. —Ești sigur? De unde știi că erau de la...? — O echipă de tipi cu drăciile alea de topometre? Tipi care vin aici și pun dinamită la pește? Ideea îl străbătu pe Daniel, cu un val de emoție bolnavă. Întreprinzătorii făceau un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]