257 matches
-
care se întorcea de la război. Riccardo răspunde cu această cavatina, spunând că el nu merită această prețuire. În schimb aceste laude se cuvin viitoarei sale mirese, Cuniza. După cavatina, Riccardo cântă o cabalettă. Rezumat: Leonora își deplânge soarta într-un recitativ și o arie. Aflăm că în perioada în care tatăl ei era plecat la război împotriva lui Ezzelini da Ramano, ea a rămas acasă în castelul tatălui ei. Sub un nume fals, Riccardo, Conte de Salinguerra, a întâlnit-o și
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
giorno din actul ÎI Rezumat : Abigaille a găsit un document care probează că ea nu este fiica lui Nabucco, ci a unei sclave care fusese una din soțiile lui Nabucco și care fusese condamnată la moarte pentru nașterea ei. În recitativul care precede aria, Abigaille descrie dorința ei de răzbunare, dar în momentul când își începe aria își schimbă starea de spirit și vorbește despre dragostea pe care o resimte pentru Ismaele. Rezumat: Aceasta rugăciune este către Dumnezeul evreilor, Jehova. În
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
opera Gerusalemme. După premieră de la Scală, ziarul Gazzetta Musicale din Milano scria: ” Așadar maestrul Verdi a transformat muzică operei I Lombardi în cea a operei Gerusalemme, adaptând, adăugând și îmbogățind partitura pe ici pe colo cu noi cadențe și noi recitative, utilizând o orchestrație mai îngrijita pentru paginile vocale sau introducând și pagini noi precum acel Preludiu, având un stil grandios și foarte frumos, sau acel duettino introductiv, pentru soprana și tenor.” Reporterul care a asistat la reprezentația de la Veneția a
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
până la sfârșit câștig de cauză, dar numai după o ceartă zgomotoasă cu primadona. Verdi s-a opus la divizarea actului ÎI în două tablouri (Piave dorea să termine actul în sala tronului), a modificat mai multe scene și a scurtat recitativele oriunde a putut. Piave a rămas răspunzător numai pentru versificație care nu-l prea interesa pe Maestru. Erau unele versuri care, prin metaforele nesăbuite pe care le conțineau, au rămas proverbiale. Dramă lui Victor Hugo Hernani fusese reprezentată cu mare
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
moștenitorii domeniului Șanț’Agață din Villanova sull’Ardă dețin un manuscris autograf al operei Stiffelio că și un numar de circa 60 de pagini de schițe ale compozitorului. Din manuscrisul care a supraviețuit lipseau doar primele 27 de măsuri ale recitativului care precede duetul Lină - Stankar și 24 de măsuri din începutul stretei corului final și din rugăciunea care precede finalul operei. Copii ale acestui manuscris au fost furnizate grupului de lucru Giuseppe Verdi din cadrul Universității din Chicago iar o ediție
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
simți că Verdi a eliminat suflul dramatic al operei, adesea scoțând noul și înlocuindu-l cu clișee scenice. Corul din Stffelio cu profundă tentă religioasă, care folosea un psalm conceput în termenii lui Basevi, este consolidat de un impresionant arioso recitativ pentru basul Jorg - cel care reprezintă pe parcursul operei Stiffelio conștiința eroului principal. Primele cuvinte ale lui Jorg din O sânto libro (actul I, scena 1) sunt rezumate în septetul Colla cenere disperso din același act formând o melodica cu conotații
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
-l fredonez, precum La donna è mobile din Rigoletto, dacă ar fi dorit acest lucru. Nu există nici pe departe o penurie de melodii frumoase în Simon Boccanegra, dar ele sunt întrețesute cu subtilitate în partitura într-un tot, în timp ce recitativele extinse - este pentru prima dată când Verdi compune pe un text în proza - înaltă și intensifica schimbările dramatice. Boccanegra, copleșit de sentimentul de vinovăție, atinge statutul eroic prin menținerea nobleței și compasiunii care caracterizează postura lui de Doge. Boccanegra nu
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Carlo nu este nici pe departe o cârpăceala. Cu această operă Verdi a făcut un mare pas înainte spre înălțimile geniului sau, catre Aida, Otello și Falstaff. Una din marile inovații ale operei o constituie conversația muzicală. Nu mai regăsim recitative, ci mai mult un fel de conexiuni lirico-dramatice într-o formă nouă, prin compunerea dialogurilor. Portretizarea muzicală a personajelor, intensificarea interacțiunii dintre orchestră și părțile vocale, ne demonstrează o lărgire a orizontului, o mai mare adâncime de tratare și o
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Mariette a fost numit în 1855 conservator asistent la Muzeul Egiptului din Louvre. După câțiva ani el s-a întors în Egipt unde a primit titlul de Bey. Tratarea poveștii lui Du Locle s-a materializat în împărțirea ei în recitative, scene și arii formale de către însuși Verdi și de către soția sa, Giuseppina. Pe această bază Antonio Ghislanzoni, care în tinerețea să fusese bariton pe scenă, iar acum era directorul revistei Gazetta Musicale din Milano, a scris versurile. Libretul lui Metastasio
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
a căzut în cursă. Și aceasta deși Maestrul nu se sinchisea dacă opera va vedea sau nu vreodată luminile rampei. Verdi era conștient de faptul că acum trebuia să urmeze un alt traseu componistic, departe de structurile muzicale stricte cu recitative, arii, cabalette: ceva ce încercase în decursul întregii sale cariere. Până acum, constrâns de aspectele materiale ale “afacerii” - și de așteptările publicului care frecvență sălile de operă, el se ferise de a-si conduce ideile sale la concluzia lor firească
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
la popoarele balcanice, la ucraineni și orientali, iar unele cântece lituaniene și letone poartă numele daina. D. are o melodie mult ornamentată, deschisă fanteziei improvizatoare. Ritmul este liber (tempo rubato), spre deosebire de ritmul de obicei regulat al cântecului (tempo giusto), alternând recitative (parlando) cu elemente cantabile; se cântă numai solo și cere calități muzicale deosebite cântărețului, prin dificultățile de interpretare impuse. Se pot constata diferite stiluri regionale, unele reprezentând stadii diferite de evoluție sau ilustrând influențe diferite. Se pare că d. a
DOINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286815_a_288144]
-
dar, Marie! Joacă, Marie! Păstorul tău uitat-a iară Iubita lui pentru-o mioară. {EminescuOpVIII 380} COR alt și sopran Râzi dar, Marie! Joacă, Marie! Mai sunt băieți cu ochi de foc, Cu tine toți se prind la joc. MARIA (recitativ) Eu joc numai cu Ionel, De mult mi-a fost tovarăș el; Credința sa și al său gând De mult le știu, a mele sunt; De vreți dovezi, o să vedeți, El mi le dă cu orice preț. COR DE PĂSTORI
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ochi blînd! Și vorbă să-mi trimiți Pe stele și pe vînt! De-i țese-n stative Un tort ușor de in, Gândește ca-m să-l port în ziua-n care vin. CAPĂTUL PĂRȚII ÎNTÎIE PARTEA A DOUA IONEL (recitativ) Pustiu! Pustiu! Cât ține zarea nu mișc-un ram, un vânt. Turma dragă s-au dus și parcă-s mort. Cum frunzele aleargă, Căzând pustiu, Cătîndu-și mormântul De timpuriu! În lumea cea moartă Lin ați căzut Tovarășii veștezi Celui tăcut
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de zăpadă S-așază în grămadă De lume cerul e-ndrăgit: În strai de nunt-o a-nvelit. [ECO] [O a-nvelit, o a-nvelit] IONEL Dar eu și cerul iarăși La chin suntem tovarăși, Miresele nu le avem, Suntem cu dorul logodiți. DORUL (alt; recitativ) Un om pe vârful meu senin, de unde caut lumea preste tot? Păstorul, turma ce-și lăsă, e-al meu de-acum pe vecii-vecilor. La ce visezi mâhnit așa? IONEL La ce visez? Nu mă-ntreba. DORUL Să ți-o arăt
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ușor de in, Gândește c-am să-l port În ziua ce-am să vin. De-i țese-n stative Un tort ușor de in Gândește că-i menit La ziua-n care vin. {EminescuOpVIII 397} [PARTEA A DOUA] IONEL (recitativ) Singur, singur. Cât vezi cu ochii nu se mișcă o frunză, o suflare... oile mele s-au dus, inima mea-i moartă. Cum frunze se scutur, Alerg pustiu Cătîndu-și mormântul De timpuriu! Zăceți liniștite În lumea moartă, Eu tac, împă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
alt) Râzi dar, Marie, Joacă Marie, Ciobanul tău uitat-a iar Iubita lui pentr-o mioară. COR (alt și sopran ) Râzi dar, Marie, Joacă, Marie. Mai sunt băieți cu ochi de foc, Cu tine toți se prind la joc. MARIA (recitativ) Joc numai cât cu Ionel, La joacă-mi fu tovarăș el Și gândul său e-al meu - îl chem, El știe dragi cât ni suntem. De vreți dovezi, o să vedeți. El mi le dă cu orice preț. COR DE PĂSTORI
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
bine tu, Mireasă cu ochi blînd! Trimite-mi vorbe dulci Pe stele și pe vânt. De-i țese-n stative Un tort ușor de in Gândește c-am să-l port În ziua-n care vin. PARTEA A DOUA [IONEL (recitativ )] Singur! Singur! Cât ține zarea nu mișc-un ram, un vânt... Turma dragă s-au dus -- și parcă-s mort. Cum frunze aleargă Și cad pustiu Căutîndu-și mormântul De timpuriu! În lumea cea moartă Lin ați căzut, Tovarășii veștezi Celui
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
așază în grămadă! De lume ceru-i îndrăgit Și-n strai de nunt-o a-nvelit. ECO Învelit, învelit... IONEL Dar eu și cerul iarăși La chin suntem tovarăși Căci de mirese despărțiți, Suntem cu dorul logodiți. ECHO Logodiți, logodiți... DORUL (alt; recitativ) Un om pe culmea mea senină, de unde caut lumea preste tot? Păstorul turma ce-și lasă e-al meu de acum pe vecii vecilor. La ce visezi mâhnit așa? IONEL La ce visez? Nu mă-ntreba. DORUL Să ți-o
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
o certitudine. Cauzele acestui fenomen sunt multiple. Iată schițate doar câteva : a) Puternica înclinație spre ludic a copilului, tentat să introducă elemente gratuite și aleatorii, dictate doar de plăcerea jocului. Etnomuzicologul George Breazul, de exemplu, a intuit faptul că sonoritatea recitativelor copiilor este similară incantațiilor magice ale adulților, dar a remarcat în același timp faptul că, de regulă, copilul „modifică și desfigurează cuvintele, desfăcându-le cât mai mult de sensul lor propriu, real și rațional, artificializându-le sau creând, pur și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
aceștia din urmă la îndemnul primilor („preluare prin îndemnare”). Adultul a crezut că inocența și candoarea copilului sunt calități esențiale, în măsură să amplifice forța și eficiența unui demers magico- ritual. Observând asemănarea (câteodată identitatea) dintre descân- tecele adulților și recitativele copiilor, Ovidiu Papadima credea că explicația acestui fenomen „nu poate fi redusă la anexarea de către copii, în repertoriul lor, a unor descântece auzite de la cei maturi. Tonalitatea lor e în general infantilă - și aceasta poate să fi constituit o circumstanță
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
susține Pollux, invocația tip „Apari, o, amice Soare” era adresată de copii Soarelui „ori de câte ori vreun nor acoperea fața acestui zeu” (cf. 19, p. 215). Cu același scop magic, de „a ajuta” astrul solar, copiii din satele românești rostesc și astăzi recitative similare, de tipul „Răsai, Soare, frățioare...” (39, p. 252 ; 40, p. 16), sau „Ieși, Soare, din închisoare [a norilor]” (19, p. 220), sau „Luci, Soare, luci...” (40). Simptomatic este faptul că descântece magice similare sunt încă atestate (e drept, mai
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
principiul similia similibus curantur : părul auriu al copilului ademenește Soarele, voia bună reclamă vremea bună, ieșirea copilului din „închisoarea” casei (claustrare datorată ploii îndelungate) îndeamnă ieșirea Soarelui din „închisoarea” norilor. În astfel de situații, copiii posedă o gamă întreagă de recitative magice pe care le rostesc. Povestitorul nu le amintește, dar trebuie să fi fost una de tipul „Ieși, Soare, din închisoare” (19, p. 220), sau de tipul : Fugi ploaie călătoare, Că mămuca-i vrăjitoare Și te- ajunge Sfântu’ Soare Și-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
refer au supraviețuit probabil mai multe straturi succesive de practici rituale. Cea mai surprinzătoare reminiscență și cea mai arhaică practică pare a fi cea a sacrificiilor umane. Printre multiplele forme prin care este amenințată sau îmbunată stihia meteorologică apar adesea recitative de tipul : Cu sabia lui Mihai, Cu toporul Domnului, Taie capul omului (nordul Moldovei - 7, p. 574 ; 42, p. 28) ; * Cu sabia Domnului, Cu cuțitul orbului, Taie capul omului (sudul Moldovei - 8, III, p. 54) ; * Cu sabia lui Mihai, Cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
scopul „dezlegării” ploilor. În Moldova, la confecționarea din lut a antropoidului (de mărime maximă : „cea a unui copil de șapte ani”), „este urmărită și respectată, până în cele mai mici detalii, asemănarea cu modelul uman” (47, p. 116). Intonat de copii, recitativul care dublează ceremonia („Caloiene, Iene/ Du-te-n cer și cere/ Să deschiză porțile/ Să sloboază ploile...” sau „Iene, Iene, Scaloiene/ Du-mi-te la Dumnezeu/ Și te roagă tot mereu/ Să dea drumul cerului/ Ca să curgă ploile...”, cf. 19
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
etnologul prezintă foarte sistematic funcțiile rituale ale decapitării, mai ales în Europa de Sud-Est (49). Un alt argument este prezența lui Mihai în scenariul atât de sumar și cu semnificații atât de greu lizibile al invocațiilor infantile. Plecând de la un recitativ infantil clasic de meteorologie magică („Vino, Soare, pe răzoare...”), care se încheie cu versurile „Și sabia lui Mihai,/ Capul turcului să-l tai”, B.P. Hasdeu este convins că e vorba de „o mențiune autentică despre Mihai Viteazul” și luptele sale
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]