736 matches
-
Cu toate aceste costuri, reproducerea sexuată este cea mai răspândită formă de reproducere. De ce? Cei mai mulți dintre cercetătorii care au încercat să răspundă la această întrebare consideră că avantajele evolutive majore aduse de reproducerea sexuată rezidă în îmbogățirea diversității genetice prin recombinare și crossing-over. Moran (1996) consideră că, atâta vreme cât variabilitatea necesară evoluției unei populații sau specii depinde mai degrabă de combinațiile noi ale alelelor preexistente decât de mutațiile noi, o populație sau specie cu reproducere sexuată va fi pregătită să dea reacții
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
dea reacții adaptative la presiunile selective ale factorilor de mediu. În plus, deși cele mai multe dintre mutațiile noi sunt neutre, există totuși anumite mutații dezadaptative. Într-o populație cu reproducere asexuată, spre deosebire de o populație cu reproducere sexuată în care are loc recombinarea genetică, dacă apare o mutație nouă, aceasta va rămâne „blocată” la nivelul descendenților indivizilor asexuați. Muller (1932) a comparat acest fenomen cu o roată dințată care se poticnește la fiecare mutație nouă apărută într-o linie de indivizi cu reproducere
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
asortare pozitivă, deci se va ajunge la o creștere progresivă a frecvenței heterozigoților (Aa) și o reducere a frecvenței homozigoților (AA și aa). 1.3.7.6. Consecințe evolutive ale împerecherilor non-aleatorii Pe lângă selecția naturală, driftul genetic, fluxul genetic, sau recombinarea, împerecherile non-aleatorii pot acționa ca o forță a evoluției. Orice abatere de la patternul aleatoriu al împerecherilor poate produce schimbări vizibile ale distribuției gentotipurilor într-o populație. O singură generație în care au loc împerecheri aleatorii poate însă restabili echilibrul genetic
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
gene, cât și în regiunile care nu codifică proteine. Seturile de SNPs par a fi moștenite în bloc (haplotipuri). Aproximativ 60% dintre genele cunoscute au cel puțin un SNP cu o frecvență de 1% sau mai mare. 4.2.2. Recombinările O altă sursă de variație interindividuală este reprezentată de recombinare - producerea unor combinații genetice. Recombinarea cromozomială poate fi intercromozomială - între cromozomi „întregi”, prin asortarea independentă a cromozomilor omologi - sau intracromozomială - între „părți” de cromozomi, prin schimbul reciproc și egal de
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
de SNPs par a fi moștenite în bloc (haplotipuri). Aproximativ 60% dintre genele cunoscute au cel puțin un SNP cu o frecvență de 1% sau mai mare. 4.2.2. Recombinările O altă sursă de variație interindividuală este reprezentată de recombinare - producerea unor combinații genetice. Recombinarea cromozomială poate fi intercromozomială - între cromozomi „întregi”, prin asortarea independentă a cromozomilor omologi - sau intracromozomială - între „părți” de cromozomi, prin schimbul reciproc și egal de gene între cromozomii omologi. 4.2.3. Complicații ale patternurilor
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
moștenite în bloc (haplotipuri). Aproximativ 60% dintre genele cunoscute au cel puțin un SNP cu o frecvență de 1% sau mai mare. 4.2.2. Recombinările O altă sursă de variație interindividuală este reprezentată de recombinare - producerea unor combinații genetice. Recombinarea cromozomială poate fi intercromozomială - între cromozomi „întregi”, prin asortarea independentă a cromozomilor omologi - sau intracromozomială - între „părți” de cromozomi, prin schimbul reciproc și egal de gene între cromozomii omologi. 4.2.3. Complicații ale patternurilor de transmitere mendeliană Transmiterea informației
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
mutații cromozomiale”, se produc prin rupturi cromozomiale și, ulterior, reunirea anormală a capetelor cromozomilor rupți sau generarea unor rearanjamente cromozomiale. Anomaliile structurale apar fie ca urmare a acțiunii unor factori mutageni pe parcursul vieții intrauterine, fie spontan, datorită unor erori de recombinare. Anomaliile structurale pot implica unul sau doi cromozomi. Caracteristicile principalelor anomalii cromozomiale structurale vor fi abordate în continuare (după Watson, Baker, Bell, Gann, Levine și Losick, 2005; Covic, Ștefănescu și Sandovici, 2004; Harper, 1998; Gelherte, Collins și Ginsburg, 1998). 8
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
apărută ca o consecință a unui deficit câștigat (în demență). Se urmărește a se aprecia din punct de vedere psihologic indicele de deteriorare intelectuală (I.D.). 4.1.5. Imaginația și tulburările ei Imaginația este procesul ce rezultă din combinarea și recombinarea imaginilor din experiența anterioară și constă în dobândirea unor imagini noi fără a vrea un corespondent în realitate sau în experiența noastră personală. Procesele imaginației umane au un rol deosebit de important în viața individului, în special în relația lui cu
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
organizație complexă. În opinia sa, suntem încă departe de o teorie a sistemelor adaptive complexe dar care s-ar putea baza în viitor pe interdisciplinaritate, experimente pe calculator, principiul de corespondență (Bohr) și o matematică a proceselor competitive bazate pe recombinare. „În final, avem nevoie de generalizări riguroase care definesc traiectoriile produse prin interacțiunea dintre competiție și recombinare... O matematică potrivită trebuie să se desprindă de metodele tradiționale și să accentueze caracteristicile persistente ale traiectoriile evolutive departe-de-echilibru generate de recombinare.” W
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
s-ar putea baza în viitor pe interdisciplinaritate, experimente pe calculator, principiul de corespondență (Bohr) și o matematică a proceselor competitive bazate pe recombinare. „În final, avem nevoie de generalizări riguroase care definesc traiectoriile produse prin interacțiunea dintre competiție și recombinare... O matematică potrivită trebuie să se desprindă de metodele tradiționale și să accentueze caracteristicile persistente ale traiectoriile evolutive departe-de-echilibru generate de recombinare.” W. Brian Arthur, un alt lider al Școlii de la Santa Fe, vorbește despre trei moduri în care sistemele
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
pe recombinare. „În final, avem nevoie de generalizări riguroase care definesc traiectoriile produse prin interacțiunea dintre competiție și recombinare... O matematică potrivită trebuie să se desprindă de metodele tradiționale și să accentueze caracteristicile persistente ale traiectoriile evolutive departe-de-echilibru generate de recombinare.” W. Brian Arthur, un alt lider al Școlii de la Santa Fe, vorbește despre trei moduri în care sistemele devin complexe atunci când ele evoluează (On the Evolution of Complexity - în Complexity by Cowens, Pines and Meltzer (editori), 1995). Mai întâi, el
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
achizițiilor. Și anume apare întrebarea: se poate încă miza, din perspectiva integrării socio-profesionale eficiente, eficace, doar pe transferul și aplicațiile simple ale achizițiilor școlare (cunoștințe, priceperi, abilități), în rezolvarea situațiilor-problemă ale realității? Sau este nevoie de reconsiderarea utilizării acestora, de recombinarea lor amplificată, de antrenarea și a altor achiziții noi, pentru rezolvări de performanță? Sau este nevoie de o mobilizare nouă, restructurare a tuturor achizițiilor, adaptare la situații și context, cu trecerea de la "metafora transferului de cunoștințe" la "metafora mobilizării tuturor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sesizate, percepute în mod clasic (caiete, mape, fișe) sau prin apel la multimedia. Metode pentru formarea imaginilor mentale: • Experiența directă, • Modelarea, • Exercițiile de procesare și reprezentare • Prin înregistrare, reactualizare, orientare, integrare relaționare; • Prin selectare, asociere, corelare, comparare. • Prin prelucrare, combinare, recombinare, transformare, generare, scanare. • Prin sistematizare, codificare, structurare, organizare, schematizare, integrare, modelare, proiectare mentală, generalizare, esențializare. • Prin redare a construcțiilor în scheme, grafice, hărți cognitive, simboluri, schițe, liste de cuvinte-cheie, tabele, titluri, desene, exemple, analogii, metafore, texte, soluții, rețele, Metode inductive
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
esențializare, sesizare a sensurilor, structurare, formulare de ipoteze, schematizare; integrare în context, exemplificare. • Prin formulare de întrebări, redefinire, reorganizare, restructurare, reîncadrare, reformulare, reinterpretare, integrare în noi structuri, schimbare a perspectivei, introducerea și rezolvarea perturbațiilor, identificare de noi probleme sau experiențe, recombinare. • Prin exprimare proprie, argumentare, exemplificare, interpretare proprie, transformare, clarificare, ilustrare, extrapolare, prevedere de consecințe, explicare variată. • Prin redare verbală a construcțiilor sau în scris sau prin scheme, modele, rețele cognitive, exemple, texte redactate propriu, desene, experiențe, simboluri. Metode pentru generalizări
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
plan final de soluționare și cu variante globale sau parțiale, portofolii tematice. Utilizarea constructivistă a reflecției personale: • Sprijină învățarea • Prin formulare de întrebări, ipoteze, opinii, explicații, anticipări, deducții, analogii proprii mentale. • Prin evaluări proprii, reinterpretări, parafrazări, reorganizări, conexiuni, combinări și recombinări, evidențiere a obstaco Metode deductive Procedee, tehnici, instrumente conceptuală, formarea constructelor, • Implică pluralitatea corelațiilor, variantelor, modelelor, criteriilor, interpretărilor, atribuirilor, • Arată rolul orientării globale, inițiale în problemă, apoi explorarea ei mentală, lelor și erorilor independent, analiză a conflictului cognitiv constatat, comparare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de restricții de învins, pe baza unor cuvinte-stimul, alcătuire de tabele asociative, matrice de descoperire, matrice de decizie, proiect de acțiune în variante, metoda "statului în cap", contraargumentare, schimbarea modelului, introducere a problemei în context nou, procedee de reinterpretare sau recombinare. În același experiment desfășurat (2005-2008), ca cercetare-acțiune-formare inițială pedagogică a educatorilor, procedurile practice de aplicare a metodelor inductive, deductive și creative, au generat conceperea și verificarea valorii unor instrumente specifice, de către echipa de cercetare. Ele au constituit obiectul unei alte
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
figură (două pătrate intersectate într-un colț), situație (o sticlă de lapte plină pe jumătate). Alături de aceștia se adaugă și memoria exersată în primul rând prin necesitatea memorării etapelor de lucru specifice realizării unui produs. Obținerea unui produs nou presupune recombinarea anumitor procede, etape de lucru deja cunoscute. Refacerea acestuia se face în baza memorării parcursului de realizare, a punctării fazelor de noutate. În activitatea practică, creatoare a copilului, alături de imaginație își fac loc și elemente de ideație, intuiție, capacități de
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
fiind succesorul imperialismului și vorbește despre planetarizarea culturii ce își are rădăcinile în anii '60; Pieterse (1994) vorbește de globalizare ca emergență culturală, numind-o hibridizare structurală, adică mod de separare a practicilor sociale și culturale din formele existente și recombinarea lor în noi practici și noi forme; iar din perspectiva studiilor culturale, există voci care afirmă că prima societate multirasială, multiculturală, multicolonială s-a născut în colonii sau că globalizarea s-a născut la "periferie" (vezi King, 1991). 1.2
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
o serie de finalități ale proceselor de cyborgizare a ființei umane. Astfel, cyborgizarea individului se poate face în scop restaurator (în special în medicinăă, prin înlocuirea sau adăugarea de organe sau de funcții afectate sau pierdute, în scop reconfigurator, prin recombinarea și hibridizarea trupului sau în scop fuzionar, prin interfațare și potențare senzorial-perceptivă. Acestor accepții li se adaugă posibilele finalități ale controlului și ale exercitării puterii, efecte pe care le vom urmări mai jos. O perspectivă asupra iconului cyborgic poate într-
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
regimurile acestora. Filosofia propusă de cei doi filosofi este una a devenirii și a conectării mașinilor din toate dimensiunile lumii: ansamblul mașinic deopotrivă își respinge părțile constitutive (deteritorializareă și le atrage (reteritorializareă într-un proces infinit de dezmembrare și de recombinare. Întrepătrunderea uman-tehnologic este una dintre multiplele valențe ale acestui proces mașinic al dorinței de simbioză, dorință 7 specifică „mașinilor dezirante”: Mașinile dezirante sunt mașini binare supunându-se unei legi binare sau unui set de reguli guvernând asociații: întotdeauna o mașină
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
tehnologic sau un simplu construct social. Dorința caracteristică mașinilor dezirante este procesuală, aleatorie, contingentă și materială, producând combinarea mașinilor ca trupuri dezirante: o mașină care mănâncă, o mașină care vorbește, o mașină care respiră etc. Corpurile dorinței sunt permanent supuse recombinării interne și contestării externe: întotdeauna corpul dezirant este în proces sau în devenire, în alteritate și în diferență. Alăturarea dintre corporalitate și dorință este realizată de către filosofii francezi pentru a evidenția constantele legături și simbioze conduse de forțele instabilității mașinice
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
reconciliere a contradicțiilor și a conflictelor, în timp ce conservă singularitatea și diferența. Alterând contururile clare ale ideii de corp prin navigația neliniară și discontinuă, interfața tehnologică creează noi siluete trupești, circuite și sisteme ambulatorii, precum proteza cyborgică produce noi extensii și recombinări corporale. Narcisismul și narcoza, psihoza și dandismul (vezi Lovink, 2004Ă sunt câteva dintre posibilele manifestări care rezultă în urma unor astfel de interfațări corporal-tehnologice. Prin intermediul interfeței, subiectivitatea umană este expandabilă și repoziționată, pluripotențializată în relație cu obiectele și cu spațiul, sau
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
emergența unor „organe” senzoriale mașinice la regăsirea și redimensionarea acestuia pentru asigurarea unei percepții de sine. Chestionarea modurilor perceptive și senzoriale familiare ajunge până la obținerea senzațiilor de fragmentare corporală, de ubicuitate sau de teleportare și se întinde până la posibilitatea de recombinare a simțurilor în cadrele flexibile ale unor noi tipuri de visceralitate (inclusiv sexualeă. Interfațarea poate conduce la obținerea unei concordanțe între un obiect, o stare, un loc fizice și un obiect, o stare, un loc numerice, dar poate, de asemenea
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
dintre genetic și cibernetic. Deopotrivă coordonează și este coordonat de întruchipările variate ale spațiului virtual, de fluxuri și de intensități ontologice, sociale, politice, economice, acumulează și coagulează, dar și pierde și destructurează în fenomenele încorporării. De la sedimentele identității până la fluidele recombinărilor, subiectul avataric cunoaște o gamă largă de întrupări și localizări, de impurități și de mixaje corporale, mintale și societale. Aflată sub semnul vitalității nomade, identitatea la interfață face coaliție cu alteritatea, relaxându-și și negociindu-și granițele, cu riscul asumat
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
însă ființele umane se pot ele însele confrunta cu problema transgenezei. Descoperind în sine, în propriul ADN, pe străin, pe celălalt, omul ar putea descoperi că, dincolo de propria genă, de propriul cod genetic, nu se întinde decât un șir al recombinărilor inginerești, iar ceea ce pare natural și biologic nu este decât o etapă dintr-un șir de prelucrări ale materiei genetice. O radicalizare a artei transgenice se produce în „GFP Bunny” (2000Ă, manifestare artistic-tehnologică situată la limita oricărei reprezentări tradiționale a
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]