289 matches
-
la 22 iunie/2 iulie 1633. Chiar în ctitoria sa ieșeană, Adormirea Maicii Domnului (cunoscută astăzi sub numele ctitorului), ridicată și închinată la Patriarhia de Ierusalim, tabloul votiv demult s-a destrămat, iar ceea ce avem astăzi nu este decât o recompunere modernă, făcută cândva în secolul al XIX-lea2, după descrierea chipului domnului făcută de Miron Costin și după bănuite asemănări cu chipurile care s-au păstrat ale contemporanilor săi. Despre vechiul portret votiv a lăsat o urmă Paul de Alep, care
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a fi un raport privilegiat Între autor și publicul sau, scrierile literare angajează numeroși experți (critici, comentatori, germaniști, romaniști și comparatiști) Însărcinați să claseze operele, iar raportul cu statul poate juca aici un rol determinant, chiar dacă nu Întotdeauna vizibil. Deși recompunerea «uneia» sau «mai multor» literaturi germane după 1989 constituie o situație specială, sunt posibile totuși comparații, examinând felul În care exilul intelectual și literar din diferite țări a fost reîncorporat În literaturile «naționale» ale fostelor «țări socialiste». Profesionalizarea meseriei de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
nu atât importanța „realizărilor”, cât înregistrarea experiențelor de viață ale celor care se străduiesc să le facă posibile. Acuitatea reporterului, gata întotdeauna să decupeze instantanee din cotidian și să surprindă faptul divers, se asociază preocupării pentru recuperarea „culorii locale”, a recompunerii unei atmosfere, tehnică exersată cu precădere în evocările despre Nicolae Bălcescu (Un palid oaspe calcă, din Sicilii), Emil Racoviță (A ști sau a nu ști), Lucian Blaga (Albastrul Lancrăm), Nicolae Labiș (Băiatul din fotografii), în dialogurile cu Dimitrie Cuclin, Grigore
RUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289399_a_290728]
-
în casa veche) sau apetența pentru surprinderea contururilor grotești ale unor siluete, precum mătușile Nebunei, domnișoara Vinga ș.a. Farmecul retro al acestor amintiri înrămate provine nu neapărat din povestea de tip bildungsroman, deși autoarea dovedește talent de povestitor, ci din recompunerea „impresionistă” a unei atmosfere: broderiile sale narative prind în ochiurile lor tocmai inefabilul unui timp pierdut, cu care autoarea pare să se identifice. Memorialistica din Evocări de călătorie (1970) și cea cuprinsă în volumul Din petece colorate (1977), inferioară valoric
STERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289925_a_291254]
-
pe evocarea unor personalități ale culturii universale (Tolstoi, Hemingway, Vermeer). Inima, ca simbol al sentimentelor, este declarată, emfatic, filtrul acestor impresii adunate de pretutindeni: „Inima-mi însă în ovalu-i are/ Pământu-nscris ca un cardioglob”. Mai interesante sunt poemele care încearcă recompunerea unei atmosfere, dezvoltarea câte unui episod anecdotic pornind de la pânzele unor pictori celebri. SCRIERI: Fierul dracului, București, 1957; Fișă personală, București, 1963; Pietre de râu, București, 1966; Istorie de veghe, București, 1970; Întoarcerea la lucrurile naturii, București, 1971; Douăzeci de
STOIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289946_a_291275]
-
de unde și ispita autorului de a construi - pentru „eroii” săi - un decor adecvat: voluptatea descrierii Ploieștilor postbelici în capitolul despre Nichita Stănescu, de pildă, atrage cititorul în capcana unui început de adevărată operă epică. Și exemplele sunt mai numeroase. Asemenea recompuneri „arheologice” nu trebuie totuși să înșele: accentul cade totdeauna pe judecata critică și ea e, în multe cazuri, judicioasă și rezistentă. La fel de înșelătoare poate să apară reconstituirea istorică din Dimineața poeților, unde S. pare a-și acorda o „vacanță” de la
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
15). Îl va învigora și‑l va întări iarăși prin legile sale, făcând în așa fel încât toți cei ce n‑ar voi să se închine chipului Fiarei să fie uciși. Vindecarea miraculoasă a fiarei este interpretată politic ca o recompunere artificială și de scurtă durată a imperiului fondat de Augustus. Există, așadar, un raport de tip cauză‑efect între dezintegrarea imperiului prezent (roman) și cel al Anticristului. Tiranul eshatologic va fi un Β∀<≅¬Δ(≅ Η (un „viclean”, un „răufăcător”, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ci o paletă variată de modalități poetice, un imaginar bogat; tonalitatea, domoală, este egală și se recunoaște în ea o voce postmodernă: detașată față de ea însăși și față de actul poetic, cu moderație ludică și ironică, mai totdeauna ambiguă. Dacă tehnica - recompunerea imaginii realului din fragmente disparate - nu aduce noutăți în planul structurii, poemele se disting prin naturalețe, prin firescul lor. Surprinde trecerea dintr-un registru în altul, de la jocurile de limbaj la imaginea frustă sau la inserția unui detaliu șocant, prin
SERBAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289634_a_290963]
-
vor constitui, de altfel, axul în jurul căruia se vor coagula scrierile mai importante, care urmăresc să recupereze prin memorie un spațiu matrice, satul tradițional, și să inventeze un protagonist tutelar. În cartea de debut, spre exemplu, e vorba despre o recompunere din perspectivă pseudoinfantilă a universului copilăriei în mediul rural, structurată după momente-cheie, percepute ca rituri (coacerea pâinii, culesul strugurilor, găsirea unui ou etc.), ca în povestirile Oul, Pâinea, Struguri storși, cele mai reușite proze fiind însă acelea care includ momente
SUCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290007_a_291336]
-
piardă ultimul său avanpost În Est <ref id="39">39 Solomon Wank, In the Twilight of Empire. Count Alois Lexa von Aehrenthal (1854-1912), Imperial Habsburg Patriot and Statesman, Wien - Köln - Weimar, 2009, vol. I, p. 156. </ref>. Motiv pentru care, recompunerea parteneriatului special cu Germania laolaltă cu germanizarea sistematică a elitei militare române - grație accesului În academiile militare prusace - trebuia să fie soluția alternativă a guvernului de la București pentru salvarea legăturii cu Tripla Alianță. Ea urma să compenseze ceea ce nu funcționa
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
identificare aspirau. De aceea, amintitele „tendințe”, „procese”, „constante” și „repetiții” proprii istoriei economice și sociale s-au transmutat în sfera noii istorii a vieții cotidiene (rebotezată antropologie istorică), în „habitudini” și „comportamente” colective (alimentare, sexuale, productive, corporale etc.), a căror recompunere (sau construcție) s-a îndreptat, foarte curând, din dorința unui spor de clarificare, și spre domeniul reprezentărilor, al imaginarului și sistemelor de gândire, bănuite - pe bună dreptate - că se aflau la originea acestor atitudini sociale 3. Astfel redimensionat, cotidianul a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
lit. (1941), 857, Ist. lit. (1982), 942; Piru, Panorama, 143-145; Gabriel Dimisianu, „Adio, Xenia Vilari”, RL, 1969, 4; S.Damian, „Pașala”, RL, 1969, 6; George Munteanu, Trei volume de Ștefan Popescu, CNT, 1969, 30; Piru, Poezia, I, 241-242; Mihai Minculescu, Recompunerea unui portret, RL, 1977, 32; Lit. rom. cont., I, 190-191; Liviu Bratoloveanu, Nedisimulata candoare, RL, 1982, 50; Teodor Vârgolici, „De din vale de Rovine”, RL, 1987, 6; Popa, Ist. lit., II, 398-399; Dicț. scriit. rom., III, 840-842. M.Dț.
POPESCU-25. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288946_a_290275]
-
bine stăpânite, evenimente din trecut (aici, din perioada de sfârșit a războiului) văzute prin caleidoscopul mișcător al amintirilor. De altfel, autorul excelează în registrul prozei scurte, de varii dimensiuni, găsind în fragmentarul viziunii subiective a naratorului-actant un mijloc adecvat de recompunere a realului la nivelul limbajului. Deseori apelează la lungi monologuri pigmentate cu rememorări de dialoguri, asumate însă de aceeași voce narativă, ca un gând neîntrerupt transcris în plan literar. Unele reușite ale acestei tehnici sunt certe și au fost confirmate
RADULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289098_a_290427]
-
Fiecare din cele trei tomuri va furniza câte unul din capitolele „romanului în trei povestiri sau trei povestiri într-un roman” intitulat Ta-ram-ta-ta sau Cinci băieți și dulcea libertate (2000), unde aceste episoade disparate sunt redistribuite într-o încercare de recompunere a unui destin pe modelul romanului-puzzle. Și două romane anterioare, Prin defileu (1975) și Uitarea și neuitarea inocenților (1983), sunt construite pe aceleași jocuri de clarobscur ale memoriei subiective. În vreme ce primul ridică din apele timpului continentul trecutului în folosul unui
RADULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289098_a_290427]
-
pornind de la diferitele „urme” pe care le-a lăsat acesta. Reconstrucția presupune o metodologie relativ diferită de cea necesară descrierii obiectelor prezente. În acest sens, în toate disciplinele istorice sunt dezvoltate metode comune de analiză a izvoarelor istorice și de recompunere a caracteristicilor obiectelor trecute. Viitorul, pe de altă parte, ridică alte probleme. El este o realitate care însă nu există. El va fi. Viitorul deci nu poate fi nici descris cu mijloacele investigării prezentului și nici reconstituit cu mijloacele disciplinelor
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
noile filiații, introduse prin noua căsătorie, relațiile cu generația ascendentă (a vârstnicilor) se degradează. Nu putem Însă să nu recunoaștem că, În ciuda tuturor evenimentelor neplăcute ce pot afecta (sau chiar afectează) o filiație și deși sunt slăbite prin separare și recompunere conjugală, legăturile dintre generații rezistă, În ansamblul lor. Concluzia noastră este că filiația Își are rădăcinile În axa stabilității construcției familiale. Dinamica generațiilor. Raporturile dintre generații și schimbarea socială Analizele transmiterilor culturale și ale solidarităților Între generații s-au ghidat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
circumstanțele în care s-au desfășurat. Aceeași modalitate de abordare a temei se regăsește atât în Tradiționalism și modernitate în deceniul al treilea (1980), cât și în Anii treizeci. Extrema dreaptă românească (1995), unde, ca și în lucrările precedente, după recompunerea cadrului general, se conturează precis panorama evoluției literaturii în aceste perioade, cu evidențierea conexiunilor dintre creațiile individuale și orientările ideologice integratoare. Metoda subliniază aproape inevitabil operația de explicare și de contextualizare, lăsând în plan secund analiza critică, de unde și o
ORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288593_a_289922]
-
feniciene asupra vieții și morții, care poate fi atât citire modernă a lumii vechi, cât și trăire a istoriei și este realizat sub semnul celor două mari teme, scrisul și singurătatea-moarte. În Nerușinarea (2002) tristețea lumii vine din descompunerea și recompunerea materiei într-o lume părăsită de credința în zei. Într-o anumită măsură aici apar reflexe ale teoriei epicureene a formării corpurilor prin căderea atomilor într-un clinamen, căci organicul și anorganicul se metamorfozează ciclic. SCRIERI: Vară indiană, București, 1984
MORAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288239_a_289568]
-
central ș...ț, ceea ce nu Înseamnă totuși o limitare a inițiativelor locale”. Autorii estimau că, datorită acestor activități, diferitele structuri ale Partidului vor dobândi autonomie financiară după doi sau trei ani. Se prevedea ca anumite dispoziții juridice să Însoțească această recompunere politico-economică: grupul parlamentar al PMUP, Încă dominant În Dietă, trebuia să accelereze, Înainte de sfârșitul anului 1989, votul unei legi a finanțării partidelor politice. Acest proiect prevedea, mai ales, reducerea impozitelor pentru partidele politice angajate În activități economice. Statutul PMUP ar
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Ceea ce este interesant de subliniat aici este faptul că Însuși Partidul a inițiat, prin legi ad-hoc date de Statul-Partid, autoaproprierea bunurilor „sale”. Această autoapropriere se Înscrie În evoluția obiectivă a regimului către abandonarea etatismului. Dislocarea finanțării tradiționale a Partidului și recompunerea ei Într-o economie mai liberă - iar modul de finanțare al Partidului Comunist Francez pare să fie modelul pentru aceasta, cel puțin atunci când cei responsabili devin conștienți că sfârșitul regimului este aproape - avea oare să fie În avantajul Partidului și
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
se apropie cât mai mult de credibil, amalgamând mai multe discursuri uneori contradictorii, dar alteori compatibile, trebuie și ea să fie interpretată În funcție „de diferitele tipuri de capital aflate În joc În câmpul pe care Îl luăm În considerare”. Recompunerea biografică, ce se efectuează În funcție de interesele indivizilor, nu este, În mod evident, expusă ca atare niciodată și, prin urmare, adesea, confesiunea ocolită, „voalată”, este cea care ne permite să Înțelegem contradicțiile și să Întrezărim ceea ce a fost aruncat În uitare
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
ca structură, expresie și funcționalitate [...] Forma textuală apropiată comunicării jurnalistice este narațiunea, ca formă a comunicării umane, cu grad mare de intersubiectivitate. Din această perspectivă, se consideră că așteptările publicului se circumscriu sferei povestirii și dialogului, forme textuale care permit recompunerea semnificațiilor și receptarea negociată, în cadrul sistemelor de referințe și de așteptări ale audienței. De aceea, marele public este interesat de cea mai nouă poveste, de ce spun ceilalți oameni despre evenimente sau persoane și de ce povestesc oamenii despre ei înșiși și
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
lămurite în supratitlu, în titlul de rubrică. Planul textului nu impune rigori deosebite. Cel mai uzitat plan ar fi cel liber (mozaic). Puțin sau deloc recomandabil este planul cronologic sau cel demonstrativ, din rațiuni lesne de bănuit. Unul este planul recompunerii epice, celălalt aparține argumentării. Important este, însă, altceva: ierarhizarea informației (noutate, interes uman etc.) și gestionarea corectă și expresivă a detaliilor de atmosferă. Peter Gross (1999, p. 65) propune o tipologie elementară, împărțind relatările în simple și complexe, de vreme ce un
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de determinări supraetajate (economicul, politicul, strategicul etc.), care impun astfel de cuplări și integrări organizatorice. „Unda de șoc” va ajunge și în zonele ce predetermină formațiunile respective. Globalizarea aduce după sine o schimbare a raporturilor politico-economice și socio-culturale, pe linia recompunerii permanente a socialului, a fluidizării acestuia în consens cu ultimele lui sensuri de evoluție. Departe de a impune staticism și închidere, ea presupune mișcare și deschidere permanentă către piste posibile. Globalizarea presupune o translocație a modelelor și proceselor, o disipare
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
dintr-un cumul de valori, ci și din mecanismele socio-culturale de generare, validare, răspândire și perpetuare a acestora. Având ca sistem de referință mediul de penetrare a culturii, observăm astăzi, în condițiile expansiunii noilor tehnologii de informare și comunicare, o recompunere a acesteia după alte principii și legi decât cele tradiționale. În condițiile mondializării informațiilor, ale creării unei noi realități - cea a cyberspațiului -, cultura însăși trebuie redefinită. Tot mai mulți teoreticieni, filosofi și antropologi vorbesc despre apariția cyberculturii. Urmând o anumită
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]