KorAP: Find »[drukola/base=reconfortare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...7 >

170 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314

a elitelor locale, formată din politicieni naționaliști și de dreapta. Această alianță de dreapta a pus bazele unui sistem de sclavie sexuală militară, în cadrul căruia femeile din țările ocupate erau forțate să se prostitueze. „Femeile de reconfortare”tc "„Femeile de reconfortare”" Cazul așa-numitelor „femei de reconfortare” (Tomiokaxe "Tomioka, Emiko", Yoshiokaxe "Yoshioka, Mutsuko", 1995) e un exemplu brutal de sclavie sexuală instituționalizată, care dezvăluie adevărata natură a statului patriarhal japonez din perioada celui de-al doilea război mondial. Diversele structuri statale

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
naționaliști și de dreapta. Această alianță de dreapta a pus bazele unui sistem de sclavie sexuală militară, în cadrul căruia femeile din țările ocupate erau forțate să se prostitueze. „Femeile de reconfortare”tc "„Femeile de reconfortare”" Cazul așa-numitelor „femei de reconfortare” (Tomiokaxe "Tomioka, Emiko", Yoshiokaxe "Yoshioka, Mutsuko", 1995) e un exemplu brutal de sclavie sexuală instituționalizată, care dezvăluie adevărata natură a statului patriarhal japonez din perioada celui de-al doilea război mondial. Diversele structuri statale discriminatorii se reuneau în această instituție

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
mult decât sistemul caselor de toleranță controlate de stat în vreme de pace, servea interesele sexuale ale agresorilor militari prin violarea drepturilor omului, sacrificarea demnității și sănătății mintale și fizice a femeilor și exploatare sexuală. Caracterul agresiv al „locurilor de reconfortare” se manifesta prin două aspecte paralele. În primul rând, Japoniaxe "Japonia" - ca stat - era cea care le aducea pe victime la condiția de sclavie - neputincioase și neajutorate din cauza statutului lor de locuitori ai unor țări colonizate și ocupate (Coreeaxe "Coreea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
Acesta constituie un exemplu șocant de stat puternic care amenință demnitatea umană și securitatea cetățenilor țărilor mai slabe și ai celor ocupate; astfel, la temelia instituției prostituției se aflau relațiile de putere dintre state. În al doilea rând, „locurile de reconfortare” erau o variantă militară a sistemului caselor de toleranță controlate de stat, parte integrantă a societății patriarhale nipone. La baza lor stătea exploatarea pe criterii de gen și transformarea corpului femeii în bun de consum, atitudine cu o îndelungată tradiție

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
criterii de gen și transformarea corpului femeii în bun de consum, atitudine cu o îndelungată tradiție în cultura japoneză. Valorile patriarhale din inima sistemului au dus la reprimare și exploatare la periferia sa. Acest aspect dual al cazului „femeilor de reconfortare” a devenit o chestiune de interes public în anii ’90, ca urmare a dezbaterii pe tema Fondului Femeilor Asiatice. Guvernul japonez și-a declinat responsabilitatea juridică pentru aservirea „femeilor de reconfortare”, netrebuind astfel să ofere nici o compensație victimelor și înființând

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
periferia sa. Acest aspect dual al cazului „femeilor de reconfortare” a devenit o chestiune de interes public în anii ’90, ca urmare a dezbaterii pe tema Fondului Femeilor Asiatice. Guvernul japonez și-a declinat responsabilitatea juridică pentru aservirea „femeilor de reconfortare”, netrebuind astfel să ofere nici o compensație victimelor și înființând acest fond pentru a tempera criticile. Raportorul special al ONU pentru violența împotriva femeilor, Rhadika Coomaraswamyxe "Coomaraswamy, Radhika", a explicat clar faptul că, deși fondul putea fi văzut ca o expresie

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
fond pentru a tempera criticile. Raportorul special al ONU pentru violența împotriva femeilor, Rhadika Coomaraswamyxe "Coomaraswamy, Radhika", a explicat clar faptul că, deși fondul putea fi văzut ca o expresie a preocupării morale a poporului japonez pentru soarta „femeilor de reconfortare”, el nu putea înlătura nevoia de a acorda despăgubiri, care era responsabilitatea legală a statului japonez. Răspunderea duală a poporului/națiunii, pe de o parte, și a statului, pe de altă parte, e un concept greu de înțeles pentru niponi

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
victimele exploatării sexuale forțate. Pe lângă asumarea responsabilității legale, Japoniaxe "Japonia" ar fi trebuit să își modifice și atitudinea față de prostituție pentru a înfrânge structurile patriarhale care făceau posibilă existența unei astfel de sclavii, iar dezbaterea prezentă privind soarta „femeilor de reconfortare” arată că acest obiectiv e departe de a fi atins. Încheierea războiului din Pacific nu a însemnat și sfârșitul sclaviei sexuale militare, ci începutul unei noi etape, caracterizate prin expansiunea sclaviei sexuale comerciale. Apariția industriei moderne a sexului după 1945tc

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
comerciale. Apariția industriei moderne a sexului după 1945tc " Apariția industriei moderne a sexului după 1945" Înfrângerea suferită de japonezi pe 15 august 1945 a marcat sfârșitul unei sclavii sexuale militare reglementate de stat, ale cărei victime au fost „femeile de reconfortare”. În aceeași zi, poliția din Tokyo a organizat o întâlnire a proprietarilor de case de toleranță din oraș, pentru a discuta despre punerea la dispoziția forțelor de ocupație a unor „locuri de reconfortare”. Astfel de centre, coordonate de o asociație

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
ale cărei victime au fost „femeile de reconfortare”. În aceeași zi, poliția din Tokyo a organizat o întâlnire a proprietarilor de case de toleranță din oraș, pentru a discuta despre punerea la dispoziția forțelor de ocupație a unor „locuri de reconfortare”. Astfel de centre, coordonate de o asociație fondată în acest scop, au fost înființate la Omori, Mukojima, Yoshiwara și Siiuzaki, cu fonduri furnizate de Banca Kangyo Ginko. Astfel, deși sclavia sexuală militară a luat sfârșit, ea a fost imediat înlocuită

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
îndârjită exploatării coreencelor de către aceștia din urmă. Feministele japoneze au început să colaboreze cu cele din Coreea și, în 1970, au purtat discuții intense cu privire la turismul sexual nipon. Unul dintre rezultatele acestei cooperări a fost faptul că soarta „femeilor de reconfortare” a fost adusă în atenția publicului din întreaga lume. Nu la fel au stat lucrurile la nivel guvernamental. Ca parte a cooperării economice stipulate în tratat, guvernul japonez a început să finanțeze măsuri de sprijinire a turismului coreean, un asemenea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
un nou tip de consens, în cadrul căruia femeile nu sunt văzute ca beneficiari pasivi, ci ca parteneri la guvernarea locală. 12tc "12" Genizarea democrației patriarhale japoneze cu „dublu standard”:tc "Genizarea democrației patriarhale japoneze cu „dublu standard” \:" cazul „femeilor de reconfortare” și sclavia sexuală militarătc "cazul „femeilor de reconfortare” și sclavia sexuală militară" Kinhide Mushakojitc "Kinhide Mushakoji" Democrație și democratizaretc "Democrație și democratizare" Sectoarele clandestine din cadrul „societăților democratice”, unde practicile nedemocratice continuă să domine sunt cele care fixează limitele procesului de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
nu sunt văzute ca beneficiari pasivi, ci ca parteneri la guvernarea locală. 12tc "12" Genizarea democrației patriarhale japoneze cu „dublu standard”:tc "Genizarea democrației patriarhale japoneze cu „dublu standard” \:" cazul „femeilor de reconfortare” și sclavia sexuală militarătc "cazul „femeilor de reconfortare” și sclavia sexuală militară" Kinhide Mushakojitc "Kinhide Mushakoji" Democrație și democratizaretc "Democrație și democratizare" Sectoarele clandestine din cadrul „societăților democratice”, unde practicile nedemocratice continuă să domine sunt cele care fixează limitele procesului de democratizare. Pornind de la sectorul sexual al economiei globale

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
le victimizează devin țintele unei stigmatizări nejustificate. Voi clarifica structura epistemologică a discursului cu dublu standard, ce sprijină acest sector ascuns al aservirii și discriminării bazate pe gen, printr-o analiză a spațiului discursiv ocupat de dezbaterea privind „femeile de reconfortare”, care a avut loc în anii ’90, în Japoniaxe "Japonia". Această controversă a fost una dintre rarele ocazii în care sclavia sexuală a devenit tema unei discuții publice și a adus față în față trei poziții opuse, fiecare propunând soluții

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
societatea civilă continuă să ignore această realitate - și e una dintre cele mai nedemocratice instituții ascunse din democrațiile contemporane ce au încă nevoie să fie „democratizate”. Dezbaterea care a avut loc în Japoniaxe "Japonia", în anii ’90, cu privire la „femeile de reconfortare”, victime ale sclaviei sexuale instituite de statul nipon în timpul celui de-al doilea război mondial, ne oferă ocazia de a examina caracterul clandestin al acestei instituții și ocultarea epistemologică particulară pe care se bazează. Această dezbatere publică recentă din Japonia

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
discursurilor despre sclavia sexuală militară și despre sclavia sexuală în general și ne ajută să aflăm cum poate continua să existe acest sector clandestin în societăți ce susțin valorile democratice universale fundamentale. În cazul excepțional de grav al „femeilor de reconfortare”, contradicția dintre sectorul prostituției și valorile democratice devine clară, în timp ce, în situațiile „normale”, ea rămâne neobservată. În Europaxe "Europa", acest tip de dezbatere publică nu a avut loc nici în cursul Iluminismului și nici de atunci încoace, în timpul procesului de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
continuă, însă democratizarea ia acum forme variate, iar statul și societatea civilă din diverse state neoccidentale sunt locul de desfășurare a diferite procese de combinare a discursurilor de tip Gesellschaft cu cele tradiționale, de tip Gemeinschaft. Dezbaterea privind „femeile de reconfortare” reflectă această situație hibridă din multe țări neoccidentale, unde discursul moral tradițional al carității, compasiunii și grijii coexistă cu cel etic/legal formal privind drepturile universale ale individului (Bowdenxe "Bowden, Peta", 1997). Această etică a „grijii” a servit ca metodă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
stabilirii veridicității încălcărilor reclamate și asupra aspectelor juridice ale despăgubirilor, nu asupra întrebării dacă acestea sunt responsabilitatea statului sau a poporului țării respective. Totuși, în Japoniaxe "Japonia" există un discurs tradițional care a determinat abordări diferite ale problemei „femeilor de reconfortare” și care nu ține seama de discursul modern, ce încearcă să aplice logica universală a drepturilor omului. Discursul tradițional nu insistă asupra drepturilor universale ale omului și a despăgubirilor oferite de stat celor ale căror drepturi au fost încălcate de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
1998). Opoziția dintre aceste două discursuri, caracteristică tuturor țărilor neoccidentale angajate în procesul de modernizare și occidentalizare, ajută la clarificarea epistemologiei dublului standard ce definește sectorul prostituției și ca instituție publică, și ca sector privat ascuns. Dezbaterea privind „femeile de reconfortare” privește o situație specială, de război, care nu implică neapărat sectorul privat al prostituției. Totuși, continuitatea ce există între sclavia sexuală militară și cea comercială face parte din această discuție și a creat un spațiu discursiv în care cazul „femeilor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
o situație specială, de război, care nu implică neapărat sectorul privat al prostituției. Totuși, continuitatea ce există între sclavia sexuală militară și cea comercială face parte din această discuție și a creat un spațiu discursiv în care cazul „femeilor de reconfortare” este integrat contextului mai larg al dezbaterii privind industria contemporană a sexului și sectorul prostituției în Japoniaxe "Japonia". În această țară, exploatarea femeilor din estul și sud-estul Asiei continuă, chiar dacă acum e condusă de interese private, și nu de către stat

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
în Japoniaxe "Japonia". În această țară, exploatarea femeilor din estul și sud-estul Asiei continuă, chiar dacă acum e condusă de interese private, și nu de către stat (Hanochixe "Hanochi, Seiko", 1998). Motivul inițial de denunțare a statului nipon pentru instituționalizarea „locurilor de reconfortare” l-a constituit discriminarea împotriva femeilor din țările subjugate și mai puțin dezvoltate (colonii sau teritorii ocupate), ce se aflau sub dominația militară a Japoniei. Dezvoltarea recentă pe care a cunoscut-o industria niponă globalizată a sexului oferă un motiv

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
postcoloniali și cu o atitudine antidiscriminare, care consideră că forma actuală de sclavie sexuală industrială este o exploatare pe criterii de sex și rasă a femeilor din sfera de influență economică niponă, situație foarte asemănătoare cu cea a „femeilor de reconfortare” din teritoriile ocupate militar de Japoniaxe "Japonia". Cazul „femeilor de reconfortare”: sclavia sexuală militară japonezătc "Cazul „femeilor de reconfortare” \: sclavia sexuală militară japoneză" Cazul „femeilor de reconfortare” (sclavia sexuală militară de stat) este unul în care Japoniaxe "Japonia" și-a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
de sclavie sexuală industrială este o exploatare pe criterii de sex și rasă a femeilor din sfera de influență economică niponă, situație foarte asemănătoare cu cea a „femeilor de reconfortare” din teritoriile ocupate militar de Japoniaxe "Japonia". Cazul „femeilor de reconfortare”: sclavia sexuală militară japonezătc "Cazul „femeilor de reconfortare” \: sclavia sexuală militară japoneză" Cazul „femeilor de reconfortare” (sclavia sexuală militară de stat) este unul în care Japoniaxe "Japonia" și-a folosit statutul de forță colonială și/sau forță de ocupație militară

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
criterii de sex și rasă a femeilor din sfera de influență economică niponă, situație foarte asemănătoare cu cea a „femeilor de reconfortare” din teritoriile ocupate militar de Japoniaxe "Japonia". Cazul „femeilor de reconfortare”: sclavia sexuală militară japonezătc "Cazul „femeilor de reconfortare” \: sclavia sexuală militară japoneză" Cazul „femeilor de reconfortare” (sclavia sexuală militară de stat) este unul în care Japoniaxe "Japonia" și-a folosit statutul de forță colonială și/sau forță de ocupație militară pentru a instituționaliza un sistem militar de bordeluri

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
sfera de influență economică niponă, situație foarte asemănătoare cu cea a „femeilor de reconfortare” din teritoriile ocupate militar de Japoniaxe "Japonia". Cazul „femeilor de reconfortare”: sclavia sexuală militară japonezătc "Cazul „femeilor de reconfortare” \: sclavia sexuală militară japoneză" Cazul „femeilor de reconfortare” (sclavia sexuală militară de stat) este unul în care Japoniaxe "Japonia" și-a folosit statutul de forță colonială și/sau forță de ocupație militară pentru a instituționaliza un sistem militar de bordeluri, în cadrul căruia femeile și fetele din colonii și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]