85 matches
-
de la C21 la C29 și produce un ulei finit cu vâscozitate de aproximativ 13 cSt la 50°C. Distilate (petroliere), rafinate cu solvent și hidrocracate, deparafinate; ulei bază nespecificat 649-495-00-0 295-306-6 91995-45-8 L [Amestec complex de hidrocarburi lichide obținute prin recristalizarea distilatelor petroliere rafinate cu solvent, hidrocracate și deparafinate.) Distilate (petroliere) naftenice ușoare, rafinate cu solvent, hidrotratate; ulei bază nespecificat 649-496-00-6 295-316-0 91995-54-9 L [Amestec complex de hidrocarburi, obținut prin tratarea cu hidrogen, în prezența unui catalizator, a unei fracțiuni petroliere
jrc3349as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88507_a_89294]
-
la scară mondială nu este mare, dar cronologic este de departe cea mai veche și cea mai cunoscută întrebuințare. Acidul acetic glacial este un excelent solvent protic polar, după cum s-a menționat mai sus. Frecvent este folosit ca solvent de recristalizare pentru purificarea compușilor organici. Acidul acetic pur lichid se folosește ca solvent în fabricarea acidului tereftalic (TPA), care este materia primă pentru politereftalatului de etilenă (PET). Deși reprezintă circa 5%-10 % din cantitatea de acid acetic folosită în întreaga lume
Acid acetic () [Corola-website/Science/300702_a_302031]
-
aliajelor de aluminiu și titan, pot fi, de asemenea, forjate la cald în loc să fie tratate termic. Celelalte materiale trebuie să fie durificate pirntr-un proces propriu de forjare. Forjarea la căldură extremă este definită ca prelucrarea metalului peste temparatura sa de recristalizare. Principalul avantaj al forjării la căldură extremă este faptul că efectele tensiunilor de durificare din metalul deformat sunt anihilate prin procesul de recristalizare. Celelalte avantaje includ: Dezavantajele forjării la căldură extremă sunt: Forjarea la rece este definită ca prelucrarea metalului
Forjare () [Corola-website/Science/311505_a_312834]
-
proces propriu de forjare. Forjarea la căldură extremă este definită ca prelucrarea metalului peste temparatura sa de recristalizare. Principalul avantaj al forjării la căldură extremă este faptul că efectele tensiunilor de durificare din metalul deformat sunt anihilate prin procesul de recristalizare. Celelalte avantaje includ: Dezavantajele forjării la căldură extremă sunt: Forjarea la rece este definită ca prelucrarea metalului sub temperatura sa de recristalizare, dar, de obicei, la o temperatură apropiată de cea a camerei. Avantaje: Dezavantaje Există multe, diferite și disponibile
Forjare () [Corola-website/Science/311505_a_312834]
-
la căldură extremă este faptul că efectele tensiunilor de durificare din metalul deformat sunt anihilate prin procesul de recristalizare. Celelalte avantaje includ: Dezavantajele forjării la căldură extremă sunt: Forjarea la rece este definită ca prelucrarea metalului sub temperatura sa de recristalizare, dar, de obicei, la o temperatură apropiată de cea a camerei. Avantaje: Dezavantaje Există multe, diferite și disponibile modalități de forjare, totuși acestea pot fi grupate în trei mari categorii: Procesele obișnuite de forjare includ: laminare, swagging, zimțare, forjare în
Forjare () [Corola-website/Science/311505_a_312834]
-
3.3. Preparare în laborator Acidul benzoic este ieftin și se poate obține ușor. O trăsătură neobișnuită a acestui compus este ca punctual sau de topire este egal cu masa (122). Pentru toate sintezele, acidul benzoic poate fi purificat prin recristalizare din apă, având o solubilitate mare în apă fierbinte și o solubilitate mică în apă rece. Evitarea solvenților organici pentru recristalizare face ca acest experiment să fie sigur. 3.3.1.Prin hidroliză Ca și orice alt nitril sau amidă
Acid benzoic () [Corola-website/Science/310904_a_312233]
-
ca punctual sau de topire este egal cu masa (122). Pentru toate sintezele, acidul benzoic poate fi purificat prin recristalizare din apă, având o solubilitate mare în apă fierbinte și o solubilitate mică în apă rece. Evitarea solvenților organici pentru recristalizare face ca acest experiment să fie sigur. 3.3.1.Prin hidroliză Ca și orice alt nitril sau amidă, benzonitrilul și benzamida pot fi hidrolizate la acid benzoic sau la bazele sale conjugate în condiții acide sau bazice. 3.3
Acid benzoic () [Corola-website/Science/310904_a_312233]
-
supraconductori și componentele electrice reprezintă doar o mică parte din producție. Niobiul e un foarte bun element microaliator pentru oțel. Adăugarea niobiului în oțel cauzează formarea carbidului și nitrurii de niobiu în structura oțelului. Acești compuși îmbunătățesc rafinarea cristalitelor, încetinirea recristalizării, și întărirea prin precipitare a oțelului. Aceste efecte în schimb cresc tăria, puterea, formabilitatea, si sudabilitatea oțelului microaliat. Otelurile inoxidabile microaliate conțin sub 0,1% niobiu. E o importanță adiție pentru otelurile microaliate care sunt larg folosite că și componente
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
de la 0,1% la 0,2%) au fost folosite pentru a reduce granulația cromului, molibdenului, titanului și zirconiului. E de asemenea folosit pentru a crește rezistența aliajelor de aluminiu-magneziu. Adăugarea de ytriu aliajelor îmbunătățește în general lucrabilitatea, mărește rezistența la recristalizarea la temperaturi mari și crește considerabil rezistența oxidării la temperaturi ridicate. Ytriul poate fi folosit pentru a dezoxida vanadiul și alte metale neferoase. Ytria e folosită la stabilizarea formei cubice a zirconiei pentru a fi folosită în fabricarea bijuteriilor. A
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
roci sedimentare (detritus, nisip, gips, sare, calcar). Procesele endogene (din profunzimea pământului) duc la formarea rocilor magmatice și metamorfitelor - formarea rocilor metamorfice (de transformare) se produc cu rocile care sunt supuse la temperaturi și presiuni foarte mari producând deshidratarea și recristalizarea rocii (gnaisuri, șisturi, marmura).Rocile magmatice se formează la adâncimi mari, ieșind la suprafață sub formă de magmă, în cazul când magma rămâne în staturile profunde unde prin răcire devine plutonit (granit), vulcanitul (lava) se formează din aceeași magmă care
Geologie () [Corola-website/Science/298339_a_299668]