260 matches
-
rândul populației cu scopul de a o deruta și a o determina să se alăture clerului. La Qom și în mai multe orașe erau organizate diverse acțiuni de revoltă, dintre care cea mai zguduitoare era incendierea unui cinematograf. Forțat de recrudescența luptelor conduse personal de aiatollahul Khomeini, la insistențele Frontului Național, intelectualitatea, recunoscând gravitatea situației, a adresat șahului o scrisoare deschisă, solicitându-i din nou să guverneze pe baza prevederilor constituției: să garanteze libertatea presei, eliberarea prizonierilor politici și să accepte
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
comentator american de politică externă, spunea într-o carte consacrată acestui fenomen că între 1936 și 1981 s-au dat peste 109 definiții terorismului, dar nici una dintre ele nu este suficient de cuprinzătoare. Britanicii printre primii care au reacționat față de recrudescența fenomenului terorist în a doua jumătate a acestui secol îl defineau astfel într-o lege: ,,folosirea violenței în scopuri politice, incluzând orice recurgere la violență în scopul de a plasa publicul sau orice secțiune a publicului într-o stare de
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
rămâne valabil și pentru alte coordonate geografice. Originile terorismului religios sunt îndepărtate și ele se regăsesc atât în Orientul Mijlociu, cât și în India. De-a lungul secolului trecut terorismul a îmbrăcat forme etnice, naționaliste sau ideologice, însă se observă o recrudescență a terorismului religios, deși puține organizații teroriste pornesc, în acțiunile lor, de la motivații exclusiv religioase. Terorismul religios are o anume "audiență", spre deosebire de alte forme de terorism. Teroriștii obisnuiți apelează la simpatia membrilor comunităților ale căror interese susțin că le apără
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
Fanatismul religios și Superterorismul amenințare majoră actuală Originile terorismului religios sunt îndepărtate și ele se regăsesc atât în Orientul Mijlociu, cât și în India. De-a lungul secolului trecut terorismul a îmbrăcat forme etnice, naționaliste sau ideologice, însă se observă o recrudescență a terorismului religios, deși puține organizații teroriste pornesc, în acțiunile lor, de la motivații exclusiv religioase. În urmă cu patru decenii, de pildă, nici unul dintre cele 11 grupuri teroriste identificabile nu erau religioase. Astăzi se cunosc aproape 50 de astfel de
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
rând analiza îndeplinirii obiectivelor și nu în mod special efectele sau măsurile post-conflict. Acest aspect a putut fi cel mai bine observat în timpul campaniei din Irak (operatiunea "Iraqi Freedom"): analizând perioada post-conflict vom putea observa cu ușurință efectele campaniei militare: recrudescență fenomenului terorist, conform unor date ale Institutului Internațional de Studii Strategice (IISS) aproximativ o mie de teroriști, recrutati din mai multe țări islamice, pătrunzând pe teritoriul Irakului de la declanșarea operațiunii ,,Iraqi Freedom" la 19 martie 2003. Ulterior operațiunii militare din
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
arsenalul logistic al organizațiilor teroriste având caracter organizat, îndeosebi prin folosirea unor documente vamale false sau formale, folosirea unor legături infracționale în strainătate, precum și trecerea frontierei prin alte locuri decât cele impuse controlului vamal. În România fenomenul a cunoscut o recrudescență în anii 1980, având ca principală sursă accentuarea crizei economico-sociale. După 1989, creșterea fenomenului infracțional, îndeosebi pe segmentul infracțiunilor de violență la limita actului terorist, a fost favorizat de starea de provizorat în toate sectoarele vieții sociale, politice și economice
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
producerea lor" (Vulcănescu, 1997: 128). Astfel, cele două forme de viață, orășenească respectiv țărănească se dezvoltă paralel, forța și dinamica fiecăreia fiind funcție de variabile diverse și complexe. În perioade de prosperitate orașele se dezvoltă, iar în celelalte satul are o recrudescență pe care unii nu și-o explică, dar pe care Vulcănescu o vede ușor de explicat "dacă ne gândim că satul organizat mai firesc e mai adaptat să reziste la dezorganizarea raporturilor dintre oameni" (Vulcănescu, 1997:130). Cei care considerau
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
agregate în jurul unui set minim de valori culturale împărtășite global. Dacă dimensiunea economică este cea mai vizibilă, dimensiunea culturală este cea mai controversată. Nu de puține ori, în spațiile academic, politic, și chiar popular, revigorarea în lume a identităților și recrudescența separatismelor etno-culturale după 1989 au fost considerate apanajul tendinței de localizare ca reacție opusă la globalizare, fapt care pune serios sub semnul întrebării posibilitatea emergenței unei „conștiințe globale”. Ca vector al celorlalte dimensiuni, cea tehnologică semnifică expansiunea globală și uniformizarea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
vederi extremiste, care publică de ani buni În România. Așadar, cu excepția unor lucrări deosebite, colorată În alb și negru, istoriografia postcomunistă suferă Încă de incapacitatea de a aborda cu luciditate și seriozitate un subiect extrem de important și fragil (prin prisma recrudescenței extremismului - vezi alegerile din 2000). În „Prefața pentru ediția În limba română”, semnată de Radolph L. Braham (editorul primei ediții, apărută În 1997), se face precizarea că volumul a adunat comunicările prezentate la Conferința Internațională a Oamenilor de Știință organizată
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
tentă naționalistă, fabricate În slujba regimului Ceaușescu. Deci actuala condamnare a mareșalului și a crimelor comise În timpul dictaturii sale nu are un scop sincer, ci este utilizată ca propagandă politică pentru a cîștiga Încrederea puterilor occidentale, precum și pentru a acoperi recrudescența antisemitismului postcomunist. „Prefața” lui Michel Berenbaum familiarizează cititorul cu Împrejurările În care s-a desfășurat Holocaustul În România, arătînd totodată de ce istoriografia română a ocolit voit acest dureros subiect timp de aproape jumătate de secol. Cauzele (p. 11) pentru care
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
1. În mai multe rânduri, în special în 1919, dar și la sfârșitul lui 1920, la finele lui 1921, apoi la mijlocul anilor ’20, la începutul anilor ’30 și chiar în timpul celui de-al doilea război mondial, au fost momente de recrudescență a circulației ideilor privitoare la o prezumtivă federație între România și Ungaria. În toate aceste momente, zvonurile referitoare la acțiunile promotorilor unei astfel de uniuni - o idee evident paradoxală și cu un potențial exploziv imprevizibil - au circulat în diverse medii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
să-și susțină deschis proiectul, ci doar au tatonat partea română, pentru a identifica un posibil viitor pentru ideea respectivă. În sfârșit, probabil că elementul decisiv ce a înghețat pentru o perioadă intențiile maghiare de apropiere de România a fost recrudescența tensiunii dintre statul român și marile puteri învingătoare în perioada octombrie noiembrie 1919. Unii lideri unguri au început să spere că ar mai fi putut exista șanse ca soarta Transilvaniei să nu fi fost stabilită definitiv, că Ungaria ar mai
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
pentru că în general locurile de muncă tradițional ale albilor sunt ocupate de negri (Bobo, 1988). Combinată cu cea a echității și justiției distributive, teoria deprivării relative explică la modul substanțial diferite tipuride proteste și revolte sociale, acte de terorism și recrudescența mișcărilor de dreapta. Actualmente studiul relațiilor intergrupale cunoaște, așa cum pe larg se expune și în lucrarea tradusă din franceză: Stereotipuri, discriminare și relații intergrupuri (1997, coord. R.Y. Bourhis și J.F. Leyens), numeroase încercări de conjuncție a teoriilor menționate mai
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
europene și asiatice, și a originilor epistemologice ale funcționării ei. În cel mai bun caz, din istoria metafizicii a preluat elemente disparate, un fel de categorii supuse refolosirii grosiere. Și totuși e de admis că problema rămâne considerabil mai complicată, recrudescențele teozofice sau măcar minime simpatii apărând pretutindeni unde mai degrabă nu te-ai aștepta. Chiar și Musil, bunăoară, scria În jurnalul său din 19202, refăcând lecturi către zona Rudolf Steiner, că teozofia e antidogmatică și intuitivă, pereche de atribute care
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
actuale și tendințe ale riscurilor Conform statisticilor realizate pentru ultimii 35 de ani la nivel global, numărul marilor catastrofe a crescut necontenit, cu o accelerare netă la sfârșitul anilor ’80, cu repetarea evenimentelor extreme, atât naturale cât și tehnologice. Această recrudescență a evenimentelor catastrofice, cât și a costurilor lor, poate fi pusă pe seama mai multor factori, însă rolul esențial este atribuit creșterii vulnerabilității comunităților umane. O altă caracteristică a riscurilor contemporane este aceea a diversificării lor. În sistemele geografice actuale, tot
CONSIDERAŢII PRIVIND RISCURILE INDUSTRIALE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Adrian GROZAVU, Florentina GROZAVU () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_916]
-
literatura patriarhal idilică. Triumfă perspectiva medelenistă, întrucât Monica exprimă poezia și statornicia fericirii conjugale, în timp ce rivalele ei ilustrează trei proiecții ale amorului corupt. Presa vremii și o mare parte a criticii au reproșat autorului nu numai artificiozitatea metaforică, ci și recrudescența senzualismului și naturalismului în descrierea avatarurilor erotice ale protagonistului. Ultima parte a trilogiei, inegală ca valoare, vădește imposibilitatea unui acord între medelenismul originar și noua treaptă a existenței eroilor, precum și neputința reconcilierii între universul lor inițial și vremurile de acum
TEODOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
s-a încercat evitarea prin suicid a „sfârșitului apocaliptic iminent al lumii”, par să aibă mai multe șanse de a „fascina” decât un psihoterapeut, căruia îi este interzisă până și reclama de cabinet, tocmai pentru a nu trezi așteptări false. Recrudescența iraționalismului a fost obsesia secolului XX, iar plăcerea „regresiei de vârstă” în grup poate fi trăită intens, indiferent dacă ești laureat al Premiului Nobel sau posesor de Oscar. L.A.: Cum îți explici reacția foarte dură a ceaușeștilor față de meditația transcendentală
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fondarea și orientarea unor reviste importante, reușind - împotriva injoncțiunilor puterii - să le imprime o direcție cât mai puțin înregimentată. Exemplul cel mai caracteristic: sub conducerea sa, „Viața românească” a menținut un spirit benefic pentru atmosfera literară în anii ceaușiști, de recrudescență agresivă a ideologizării. Opțiunea pentru gândirea independentă e ilustrată de apariția în revistă a unor texte de C. Noica, N. Steinhardt, Ileana Mălăncioiu, Andrei Pleșu ș.a., de prezența unor cronici literare semnate de Cornel Regman etc. Consecvent susținător al valorilor
OLTEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288524_a_289853]
-
de observare de doi ani al lui Kordon și al., 17 pacienți din 37 tratați inițial printr-un tratament combinând TCC și SSRI au stopat tratamentul lor medicamentos timp de doi ani. Intreruperea medicației n-a fost urmată de o recrudescență a simptomelor obsesionale. Conform unui studiu al lui Maina și al., stoparea farmacoterapiei ar fi asociată unei rezistențe sporite la tratament. Pe ansamblu, studiile actuale disponibile sugerează faptul că eficiența TCC în cazul tulburării obsesionale compulsive n-a fost diminuată
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de alcool, fie singură, fie Împreună cu agresorul. Dinamica victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial Considerat de mulți specialiști, teoreticieni și educatori ca fiind un mediu securizant pentru indivizi, familia și mediul familial se confruntă, În ultima vreme, cu o recrudescență a unor forme diverse de violență și agresiune, inclusiv a unor delicte violente care au ca efect creșterea anuală a numărului de persoane victime ale violenței domestice. În perioada analizată (1.01.2002-30.06.2004), statisticile organelor de poliție relevă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
aproximativ 66,0% din totalul victimelor Înregistrate, față de numai o treime, cât reprezintă ponderea victimelor domiciliate În mediul urban (respectiv 744 de persoane). Este un indicator semnificativ care relevă din nou faptul că violența intrafamilială din mediul rural cunoaște o recrudescență ,,alarmantă”, În special pe fondul unor fenomene de ,,agresare” a ruralului și a familiei din rural din toate direcțiile și sub toate formele. La fel de relevantă este și analiza dinamicii victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial În funcție de natura sau tipul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sunt expuse ca „îndreptar literar al generației actuale”, înregistrând și nume afirmate în deceniul al patrulea, ca Emanoil Bucuța, Dinu Nicodin, Mihail Sebastian, Mircea Eliade, Anton Holban, Octav Șuluțiu, M. Blecher, Henriette Yvonne Stahl, Dan Petrașincu. Cartea reaccentuează, în condițiile recrudescenței virulente a contestării neosămănătoriste a m., dimensiunea lui militantă pentru autonomizarea artei. Admițând că esteticul poate și e normal să apară în simbioză cu valori eteronome, însă integrându-le și subordonându-le, e apărată linia maioresciană care proclamă valoarea estetică
MODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288200_a_289529]
-
din românia (evoluții și tendințe) Prof. univ. dr. MARIA VOINEA Prof. univ. dr. DAN BANCIU Criminalitatea și violența în societatea românească Evoluția societăților contemporane evidențiază faptul că, în pofida intensificării intervențiilor factorilor de control social în prevenirea criminalității, asistăm la o recrudescență și la o amplificare a faptelor de violență și agresivitate îndreptate împotriva vieții și integrității fizice a persoanelor, ce produc numeroase victime umane și prejudicii materiale, generând sentimente de teamă și insecuritate socială. Criminalitatea violentă „acoperă un spectru larg de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
declanșarea agresiunii bând fie singură, fie împreună cu agresorul. Dinamica victimelor delictelor comise cu violență în mediul intrafamilial Considerat de mulți specialiști, teoreticieni și educatori un mediu securizant pentru indivizi, familia și mediul familial se confruntă, în ultima vreme, cu o recrudescență a unor forme diverse de violență și agresiune, inclusiv a unor delicte violente ce au ca efect creșterea anuală a numărului de victime ale violenței domestice. În perioada analizată (1.01.2002-30.06.2004), statisticile poliției relevă o creștere continuă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
rural, ponderea acestora reprezentând 66% din totalul victimelor înregistrate, față de numai o treime cât reprezintă ponderea victimelor domiciliate în mediul urban (respectiv 744). Este un indicator semnificativ ce relevă din nou faptul că violența intrafamilială din mediul rural cunoaște o recrudescență „alarmantă”, în special pe fondul unor fenomene de „agresare” a mediului rural și a familiei din din acest spațiu din toate direcțiile și sub toate formele. La fel de relevantă este și analiza dinamicii victimelor delictelor comise cu violență în mediul intrafamilial
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]