20,470 matches
-
Popovici, George Sofronie, Romulus Seișanu, Nichifor Crainic, Octavian Goga, Mihai Ralea, G. Călinescu, D. Stăniloae, Al. Claudian, S. Mehedinți, Tr. Brăileanu, M. Manoilescu, toate în colecția ,Ethnos" a Editurii Albatros. Caracteristica cea mai generală a cărții este factura ei documentară, recunoscută chiar de C. Schifirneț în volumul I, unde declară că ,vocea exegetului" este mai slabă și promite o mai pregnantă prezență a sa în volumul următor, care, în opinia noastră, cu toate adaosurile, rămâne precumpănitor biografic. Cartea ne oferă o
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]
-
Leo Șerban: Într-un cataclism planetar. Andrei Manolescu: În luptă dreaptă, la peste 100 de ani. Proust: Mai bun - și iubit. 23.Greșelile care-mi inspiră cea mai mare indulgență. Dan C. Mihăilescu: Cele cauzate de foame. Andrei Manolescu: Cele recunoscute. 24.Deviza mea. Andrei Gorzo: Fac și io ce pot! Matei Martin: Cine se scoală de dimineață cade singur în ea." Nu disprețuiți sensibilitatea nimănui, spunea Baudelaire într-una dintre Rachetele-Artificiile sale, sensibilitatea fiecăruia e geniul său. Astăzi, cînd insensibilitatea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11511_a_12836]
-
culpabilității (Capăt al osiei lumii / rogu-te, nu osândi!) de a se lăsa răpit de exigențele terestre (Sunt doar metalul în febră, / magmă terestră, nu stea) - totul scăldat într-o melancolie crepusculară, atât de favorabilă poeziei. Poetul-gânditor își asumă bucuria, recunoscută ca vremelnică, punându-se sub legea argilei: Margine-mi este argila / Lege de-asemenea ea . Poezia erotică a lui Lucian Blaga poate fi și voioasă, aproape ușoară în aparență, precum în ,Catrenele fetei frumoase" - o suită de zece ,definiții" ale
Lucian Blaga, lirica postbelică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11566_a_12891]
-
tristețe, că va pleca din România. Ca mulți alți prieteni, colegi, cunoscuți neîmpăcați cu sistemul autohton și originala lui scară de valori. În țărișoara lui "cine", nu a lui "ce", a nepotismului ridicat la rang de cutumă, nu a meritului recunoscut și recompensat ca atare, tânărul nostru avea patru-cinci slujbe (realizator la Radio Iași, profesor plătit cu ora la Facultatea de Litere, redactor la revista "Timpul", colaborator la cotidianul "Monitorul", traducător la Editura Polirom), muncind nu mai mult de șaisprezece ore
America, America... by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11599_a_12924]
-
să mă cunoști, îți dau cheia. Tuturor le par de neînțeles, zgomotos, provocator - așa și sunt. Niciodată destul! Toată viața încerc să ajung la cineva, să câștig pe cineva, să mă fac auzit; mai mult, să mă fac în fine recunoscut. Strig, urlu, mă lupt, vreau să grămădesc succes peste succes. Dacă ceilalți nu mă laudă îndeajuns, mă laud singur. Inutil. Da, înțelege-mă, complet inutil. Dar nu știi de cine vorbesc. Ești un copil al mamei?" "Al tatălui." "Toți cei
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
să fie - în "republica literelor" universale - recunoscut ca un participant util, un colaborator "chiar necesar", "în calitate de coleg, confrate", adică "un colaborator român efectiv" și "neconvențional", adică "neoficial". Și-a împlinit oare Adrian Marino acest vis? Fost-a el, în adevăr, recunoscut, de oamenii de cultură occidentali drept unul dintre ei, unul "de-al lor"? Citindu-i atent - în perspectiva Europei occidentale - volumele sale despre Europa culturii, despre Occident, despre "confrați" întru cultură din diverse țări occidentale - un răspuns fără ezitare nu
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
manuale, editați și reeditați în tiraje considerabile, de la cota cărora nu se sfiau - unii - să aplice palme și alte corecții morale regimului politic. Poetul, chiar și cel mai ermetic, reprezenta o voce în spațiul nostru public, o autoritate consacrată și recunoscută, un model, fie și malgré lui, pentru toate categoriile de cititori. Situația s-a schimbat radical după Revoluție, când libertatea intrată prin toți porii în organismul social nu a mai avut nevoie de poezie (și de literatură, în general) pentru
Minimalism by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11674_a_12999]
-
Scrisoarea lui Lavoisier, un mic roman de mistere distorsionate de înțelegerea unui copil, înțelept și trist, în felul Catiei din Interior. Prima parte, numită Abel și Abel, e despre teama de un real "mare", dătător de vertije. Neînțelegerile dintre părinți, recunoscute, ca în oglindă, în familia lui Miriam, aparent perfectă, însă atinsă, de fapt, de nenumărate "mutații", duc la plecarea tatălui, căutat de fiica-povestitoare, întîi prin scrisori, apoi de-a binelea, în 21 de ani de peregrinări. Adevărate, sau doar voyages
Roman de mistere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11812_a_13137]
-
Rodica Zafiu Despre folosirea particularităților dialectale moldovenești în textele muzicii actuale am mai discutat, chiar recent, în această rubrică. Fenomenul - recunoscut și comentat chiar de criticii muzicali și de public - merită însă mai multă atenție, pentru că pune în discuție o chestiune lingvistică neglijată sau chiar evitată conștient în cultura românească. Varietățile regionale ale limbii române au fost minimalizate și condamnate la
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]
-
mod de a concepe și a face compoziție. De altfel, școala de compoziție spectrală reprezintă în contemporaneitate singura grupare consistentă de compozitori cu o estetică proprie, o tehnică de lucru, o tradiție, o direcție și, de aceea, un viitor. Deși recunoscută, ea are toate șansele să dispară însă foarte curând, în cazul în care nu se reformează. Însă aceasta este altă discuție. Dar ce se întâmplă în România? Care este situația la noi? Anul trecut observam tot în paginile acestei reviste
DES-FOSILIZAREA (II) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12936_a_14261]
-
auzit însă ca vreuna dintre celelalte etnii care trăiesc în Transilvania (maghiară, germană, evreiască) să fie o înfocată adeptă a metisajului. Or, în acest caz, focalizarea pe români (care, mult timp, în Transilvania nici măcar nu aveau un statut de etnie recunoscută) este vag necinstită și rău-intenționată. Poate că involuntar, prin lipsa de referire la ceilalți, Victor Neumann face un rechizitoriu al comportamentului etnic-naționalist și etnic-cultural al românilor. Pe fond are dreptate, dar așa cum prezintă lucrurile (nu se vorbește deloc de etno-naționalismul
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
informatori care vă spionau fiecare mișcare în acei ani, dar, cu o singură excepție (Vasile Băran), refuzați să le deconspirați numele pentru a nu fi cel care «aruncă piatra» (în accepția biblică, desigur); totuși, unii dintre ei pot fi ușor recunoscuți. Printre ei, un caz special este I. M. care apare în dosar sub numele de cod Mirel și Dorin, critic și publicist pe care l-ați considerat prieten timp de 34 de ani. Care au fost relațiile între dv. după
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
ateu. Ei nici astăzi nu văd nimic rău în această colaborare. Aceasta este drama morală și spirituală a acestor țări. Traducerea autorilor antici și postantici greco-latini cunoaște, în ultimii ani, o revigorare, centrele universitare și academice de tradiție sau edituri recunoscute propunând diverse colecții, care și-au câștigat deja notorietatea prin ediții bine realizate, comparabile, până la un anumit punct, cu cele apărute în diverse culturi europene. Recent, în seria Scriitori greci și latini a Editurii Universității din București, Ioana Costa a
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de inscripții și lipsa analogiei cu personalul civil din Dacia. Autoarei i se pot reproșa câteva lacune în investigația epigrafică, dar și limitarea analogiilor și a bibliografiei în spațiul românesc. Ea restrânge critica surselor epigrafice la cele publicate deja, fapt recunoscut, de altfel, în cadrul textului. De asemenea, chiar dacă analiza inscripțiilor este succintă și pertinentă, deseori este lipsită de considerații deosebite sau inovatoare. Cercetarea nu este uniformă, împărțirea pe capitole fiind defectuoasă: investigațiile epigrafice și iconografice trebuiau centrate mai întâi pe legiuni
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
oscilația pluralului -e/-uri: ideea că -uri e prima și cea mai frecventă formă de adaptare, pentru că nu modifică corpul fonetic al cuvîntului, -e apărînd eventual după o perioadă de asimilare) e confirmată astăzi de majoritatea împrumuturilor lexicale noi. Specialist recunoscut în albanologie, profesorul Brâncuș a urmărit permanent concordanțele gramaticale, lexicale și mai ales semantice dintre română și albaneză (de pildă, între supinul românesc și un tip de infinitiv albanez; între expesii și locuțiuni cu structură asemănătoare; în evoluții paralele ale
Cu bucurie, la aniversare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13042_a_14367]
-
acolo. Iar acum s-a sinucis din cauza soției». Fără comentarii. Cu cîțiva ani înainte, într-o discuție la Paris - mîncam la bucătărie -, X a spus: «Dar, în fond, cine este Doina Cornea?». Ca și cum ar fi trebuit să fie o personalitate recunoscută mondial pentru a avea dreptul de a se revolta. Aceeași tendință de a denigra, a defăima și a distruge. Eram tentat să spun: «Ce reprezenta Lech Walesa în 1980, cînd era un simplu șomer, a sărit gardurile șantierului de la Gdansk
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
Adevăratele “Casandre” nu au în plus față de semenii lor decît o inteligență ieșită din comun și un bun-simț pe măsură. La o asemenea “Casandră”, pe numele său Sebastian Haffner, ne vom opri acum. În general, își scriu memoriile personalitățile socialmente recunoscute care, atunci cînd nu sînt scriitori, sînt oameni politici, artiști celebri, muzicieni ori măcar generali participanți la bătălii decisive. În secolul XX, cele mai citite memorii au aparținut unor Churchill ori De Gaulle, urmate, pe treapta a doua de interes
Istoria unui german by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13053_a_14378]
-
arată în ce măsură o suită de lașități, de ocazii ratate și de conformisme poate duce la dezastru. În al doilea rînd, autorul ne demonstrează că hitlerismul a reprezentat nu doar un produs tipic german, ci (culmea ironiei!) un produs al calităților recunoscute, proprii poporului german - simțul ierarhiei, dorința de perfecțiune pînă în cele mai triviale împrejurări. “...această ambiție ciudată, tipic germană, o ambiție de excelență abstractă, ambiția de a îndeplini cît mai bine posibil o sarcină impusă, oricît de absurdă, de fără
Istoria unui german by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13053_a_14378]
-
România, sondajele editoriale pe care le provocau instituțiile de cultură, Înainte de ’89, În privința stabilirii tirajelor de carte, pentru anii imediat următori, se realizau cu ajutorul și inițiativa de orientare tematică a editorilor. Exprimându-mă laconic, se cuvine să spun că editorul recunoscut, și În nomenclatorul de salarii, reprezenta punctele de pornire și de sosire a unui manuscris În vederea evaluării În perspectiva tipăririi și difuzării lui. Sigur că este de bon ton de a dezvolta precizarea că editorul trebuia (și trebuie!) să fie
Clasicii – contemporanii lui Ion Nistor. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1447]
-
Caragiale, Gib Mihăescu, George Bacovia (poate cea mai bună ediție, a poetului, Îmbunătățită de la 1965, prin anii următori: 1972, 1981, 1987, 1990), Mihai Eminescu, Ion Barbu, Damian Stănoiu. La unele cărți, ale acestor clasici, profesorul Ion Nistor a avut contribuții recunoscute și comentate În consens. Amintesc o antologie demnă de interesul marelui universitar Ion Zamfirescu, intitulată Dramaturgia istorică română contemporană din 1988, pe care aș zice că a completat-o În această carte cu o binevenită Cronologie a dramaturgiei din perioada
Clasicii – contemporanii lui Ion Nistor. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1447]
-
de Științe din Cluj, pe baza rezultatelor pozitive obținute la examenele date în conformitate cu legea învățământului superior de atunci. De-a lungul anilor a efectuat numeroase cercetări pe diverse teme, cercetări efectuate personal sau împreună cu colaboratorii și elevii săi, lucrări unanim recunoscute prin valoarea lor științifică: Chimie analitică calitativă. Semimicroanaliză (ediția I, 1954); Curs de chimie anorganică; Metaloizi (1954-1955); Manual de lucrări practice de chimie anorganică (1961, în colab.); Chimia metalelor (vol. I, 1968); Chimia metalelor (vol. II, 1969, în colab.); Tratat
Raluca Ripan. In: În pas cu Știința by Narcis Borș () [Corola-journal/Science/1312_a_2896]
-
receptori, e alta. Mai mult, într-o societate supramediatizată cum este societatea noastră, atari confecționări pot fi preluate și transmise către milioane de oameni. Indirect, se induce maselor percepția falsă, că au de-a face cu reușite. De aici trauma recunoscută a prostului gust planetar. Ceea ce definește acest tronson de preocupare este exact căderea pe panta lucrului neprofesional, adesea jenant și neplăcut sub aspectul fizionomiei. Prin reproducere, prin multiplicare, consumatorii ajung să creadă că de fapt, în acest malaxor se găsește
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
fi îndeplinit o funcție obicinuită la Stat, fie în țară, fie în Paris chiar, ei ar fi fost socotiți la gradații și pensie; cu atât mai mult deci ei ar putea fi socotiți la fel, fiind vorba de o activitate recunoscută excepțional. Aceia și cu cei 8 (opt) ani petrecuți în America și menționați în dosarul respectiv ridică la 15 (cincisprezece) numărul anilor mei serviți în străinătate și activitatea excepțională. Mai mult. În alți cinci ani, dela 1914 până la 1919 (când
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
pentru vioară și orchestră de Stan Golestan 1. 2. Sonatina pentru vioară și pian scrisă de Paul Constantinescu la vîrsta de 20 de ani, când încă pendula între Ploiești și București a atras atenția lui George Enescu. În generozitatea să recunoscută, maestrul girează cu numele său această creație interpretând-o. În luna noiembrie 1938, Enescu da patru recitaluri la Ateneul Român. Nicolae Missir și Mircea Voicana consemnează că programul celui de-al treilea recital (18 noiembrie) include, pe lângă Bach, Mozart, Beethoven
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
esențiale, fără de care creștinismul nu ar mai fi ceea ce este. Sunt reevaluate școlile gnostice, care sunt socotite deopotrivă cu creștinismul oficial. Potrivit celor care reconstituie În acest fel lucrurile, grupul predominant este cel care a creat un canon al Scripurilor recunoscute,<footnote Le canon du Nouveau Testament: regards nouveaux sur l'histoire de sa formation, F. Amsler et al. (ed.), Geneva 2005. footnote> a stabilit unele idei teologice reprezentative și a creat o organizare ierarhică presupunând monoepiscopatul. Părerea că numai Încet
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]