17,060 matches
-
de cu totul altă natură, în parlament, la bursă, licitații, federații de fotbal. Și, totuși, ce s-a întâmplat cu ei? Erau și nu mai sunt - deloc și nicăieri. Amănunțite, sistematice investigații, prin mijloacele curente rămân fără nici un efect. Trebuie recurs la noi tehnologii, la aparatură din dotarea spațială. Discrete cercuri de influență știu ceva, dar nu fac destăinuiri profanilor. O asemenea neprețuită sursă ne-a atras atenția asupra unui fenomen întâlnit cu relativă frecvență și discernabilă repetabilitate numai în Statele Unite
De disparitione baronorum by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14160_a_15485]
-
petroliere? D.A.: Dar răposatul președinte cecen Dudaiev amenință deja acum 10 ani că va arunca în aer centrale nucleare în Rusia. A.G.: Da, dar n-a făcut-o. Trebuie să distingem între niște vorbe imprudente și voință de a nu recurge la terorism, dorința afirmata în permanență de actualul președinte cecen Mahadov. Trebuie negociat cu Mahadov, altminteri, tinerele generații, care n-au cunoscut din partea Rusiei decît o brutalitate și o cruzime de neimaginat nu vor mai suportă asta și vor deveni
Dialog despre terorism by Dan Alexe () [Corola-journal/Journalistic/14182_a_15507]
-
personaj care s-a „fofilat" ca să facă față greutăților cu care s-a confruntat, greșesc? - Aveți dreptate, am încercat să mă strecor, cu conștiința împăcată de a fi ocolit ispita și repetatele „chemări" să activez pentru regim. M-am „fofilat" recurgînd la diferite subterfugii: cîte o mică recenzie, cîte un mic eseu, cîte un articol, dar rar, întrucît conștiința nu mă lăsa să mă angajez total în ceea ce se aștepta de la mine. Precum am mai spus, eu am fost un personaj
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
de ce or fi spunând unii capabilitate în loc de capacitate, de ce condiționalitate în loc de condiții, de ce, de la un timp, cum observa excedată și Ioana Pârvulescu, locație în loc de... loc? Ce să mai spunem despre limbajul buruienos, verde, crezut popular, plin de sevă, la care recurg unii publiciști deveniți moderatori celebri de emisiuni. Dar ce să mă mir de aceștia, când cineva pe care eu îl socoteam critic literar, dl Dan-Silviu Boerescu, îi propunea șăgalnic moderatorului de la "Acasă" ca data viitoare să aducă în emisiune o
Cine aprinde beculețul? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14203_a_15528]
-
suprafața, când se adresează națiunii, să zicem, un Mitică Dragomir, senatorul fost fotbalist. Dar cine mânuiește beculețul, aceasta este problema. Cine sesizează greșelile, cine le clasifică în mici, mijlocii și mari? Dacă ar fi după mine primul la care aș recurge ar fi George Pruteanu, cu tot eșecul legii sale neinspirate. L-aș rechema, ca să vorbim tehnic, pe post. P.S. Scrisesem această notă când am aflat, de la un "telejurnal", că legea Pruteanu, întoarsă din drum de Președinte, este din nou în
Cine aprinde beculețul? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14203_a_15528]
-
ale autocenzurii. Oprit a-și exprima întrutotul concepția de homo religiosus, Nicolae Balotă își oprește, din cînd în cînd, în chip voluntar, demonstrația pentru a introduce cîte o notă de apropiere în raport cu ideologia oficială. Fără a se trăda prea mult, recurge la o "mediere", la un compromis între vederile d-sale intime și cerințele instanțelor diriguitoare. Rezultă hibrizi între spiritualitatea religioasă de fond și doctrina marxist-leninistă, atee, propagandistică. Astfel Claudel, deși se recunoaște că e "spiritualist", se vede împins către polul
Pornind de la literatura franceză(III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14223_a_15548]
-
caz oarecum extrem, suficient de nuanțat, latura "idealistă" a privirii sale neafectând grav luciditatea criticului; opinia sa "datează" totuși, citită astăzi, căci creditul acordat de tânărul din 1953 celui care ordonase reprimarea "cu lovituri de tun" a unor revolte și recursese la "eliminarea uneori brutală a curentelor ’anarhiste’ și mic-burgheze’" ori criticase "fără milă" chiar la marii scriitori admirați, "valorile muribunde", nu putea fi, totuși, un spirit prea democratic... Maurice Nadeau, se vede însă limpede, nu se confunda, chiar în acei
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
de altfel, și cele din edițiile precedente, nu aveau ce căuta în spațiul public și în zona verde a orașului Baia Mare din pricina spaimei viscerale pe care autoritățile o resimt în fața acțiunilor private și a capitalismului, în general, Victor Florean a recurs la cea mai simplă și mai eficientă soluție pe care o are la îndemînă un om liber (liber atît de prejudecăți, cît și de obligații administrative!): și-a amplasat lucrările, deocamdată din ultimile două ediții, pe proprietatea sa de șapte
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
în urmă cu patru ani modului stereotip în care mass-media evocă ororile Holocaustului era neîndemînatic articulată, ambiguă. Impresia lăsată era aceea că scriitorul ar fi pledat pentru o eliberare de sub presiunea unui trecut ce nu mai vrea să treacă. El recurgea chiar la termenul de măciucă morală. Președintele de-atunci al Consiliului central al Evreilor, Ignatz Bubis, l-a cotat pe Walser drept un incendiator. A izbucnit o dispută îndelungată, penibilă și delicată, căreia i-a pus capăt tocmai cotidianul "Frankfurter
Furtună într-un pahar cu apă tulbure by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15007_a_16332]
-
orașul, cu trăsura la pas după el; Pantazi are grijă să i se păstreze masa de la birtul franțuzesc, "cu sfințenie" și numai în colțul cel mai îndepărtat. Hipertrofiatul prezumțios, Gore Pirgu, plănuindu-și căpătuială prin însurătoare, ori supremația față de ceilalți, recurgând la retorica lui 'nveninat frivolă, își construiește alaiurile întoarcerilor acasă, pe măsura perspectivei sale valorice, voit apăsate de batjocură, umilire și ricanare: flașnete, urși, călușari, paparude. Pe targă, pe saca, pe dric. O văduvă, și după șaptezeci și doi de ani de
Ideea totalității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15047_a_16372]
-
spunea odată un lingvist, anume că substantivele, mai ales, au tendința de a se desprinde de originele lor naturale sau spontane, abstractizându-se din ce în ce mai mult până la pierderea identității veritabile. Nu-mi mai aduc aminte numele lingvistului. Deși, mă suspectez... Unii recurg la alții, însușindu-și afirmațiile lor scrise, fără să-i citeze. Mie, câteodată, mi se întâmplă inveres: pun pe seama altora, din prudență, ceea ce, de fapt, îmi aparține. Exces de modestie? O grijă exagerată?... Așa, răsfoind un vraf de hârtii desperecheate
Fel de fel by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15070_a_16395]
-
cu preocupările, cu atitudinile și reacțiile noastre curente, fie pe făgașul acelorași opinii, fie pe al altora care nu mai puțin ne incită, survolînd, ca-n viață, mai multe domenii, făcînd comerț de idei și impresii tot ca-n viață, recurgînd frecvent, spre a relua termenul eseistului, la racursiuri, adică la "prescurtări"ale unei problematici presupusă mai amplă, mai bine zis inepuizabilă precum misterul existenței însăși. Evident, o producție de o asemenea factură trebuie să aibă o cotă de originalitate, id
O specie "demodată"? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15069_a_16394]
-
Roxana Racaru Pentru că, după experiența modernistă, "cuvintele se scutură și mor/ și să le ștergi să le tot ștergi/ este oribil", Ionel Ciupureanu a ales în noul său volum de versuri să recurgă la rezervele lumii orale și la caricaturile ei. Viața e suspectă", violența și vulgaritatea fac parte din spectacol, ca și dejecțiile de toate felurile: "vărsare de fiere varice coacere-n părț/ negi năduf bătături/ fără înmulțire prăsire gîlci în gușă
O carte care se vrea șocantă by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15166_a_16491]
-
Deși n-a ajuns, ca Adorno, în America, și n-a apucat să producă o critică sistematică asupra culturii de masă, Walter Benjamin a devenit o figură de prim plan peste ocean. Teoreticieni ai filmului, istorici ai culturii, critici literari recurg la rigoarea celui care a surprins, în momentul în care tehnologiile de masă începeau să deformeze cotidianul, tensiunile dintre cultura de elită și kitsch, dintre romantism și modernitate, literatură și film. în Europa se știe mai mult despre Benjaminul preocupat
A citi, în ciuda ... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15204_a_16529]
-
mai depărtate în configurare), însă cuvântul folosit în traducere sugerează o linie metaforică, poate chiar astrologică. Una din premizele lui Benjamin fiind că nu istoria ne ajută să înțelegem prezentul, ci prezentul ne face să înțelegem istoria, faptul că a recurs la sugestia astrologică devine de înțeles. Momentul, lumea nebună și anormală în care a trăit Benjamin, lumea care, în fond, nu-i nici astăzi mai bună, face de înțeles această interpretare. Cuvântul constelație apare deseori la Walter Benjamin, de pildă
A citi, în ciuda ... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15204_a_16529]
-
conștiința critică românească. Pe de o parte, se vorbește despre "escrocul de catedră", "cabotinul", "vîndutul", ba chiar "imbecilul" (sic!) Nae Ionescu, așadar despre un ins profund nociv, un soi de Rasputin al intelighenției noastre, care n-ar fi ezitat a recurge chiar la plagiat (ca și cum ar fi fost vorba de cărți scrise cu propria mînă și destinate tiparului, iar nu de niște cursuri rostite, pe care alții le-au transcris și editat!). O umoare neagră cum smoala îi acoperă orice merit
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15244_a_16569]
-
Firește, dezicerea de sine și transferul eului în alte ipostaze trădează un impuls demoniac. Sfidarea Creației apare însoțită de autosfidarea creaturii, nemulțumită de chipul său și arborînd masca. Se cuvine însă a menționa în acest punct și un nou, consolator, recurs la originar. Civilizațiile străvechi utilizau masca și travestiul, neavînd o comportare naturalistă, ci una artificială. Revenirea la natură e, în pofida aparențelor, o caracteristică a unor societăți obosite (romantismul neconstituind decît un stigmat al epuizării!). Astfel că estetica urîtului, variantă al
O Veneție "monstruoasă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15268_a_16593]
-
a fi percepute individualizat, este aceea a lui Horia Bojin. Pe lîngă faptul că își construiește forma pe mai mulți vectori și în mai multe planuri, el implică și culoarea în strategiile expresive ale sculpturii și,pînă la un punct, recurge chiar la un camuflaj al materialului sub volubilitatea directă a tonului cromatic. Și pentru că tot am adus în discuție insinuarea unui alt element pe traseul discursiv al lemnului, și anume culoarea, cel care duce procedeul pînă la nivel de colaj
Bata Marianov se întoarce by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13388_a_14713]
-
La fel putem trata orice gen de traducere, discutîndu-i metodă. Să presupunem că dorim să traducem Povestea vorbei. Cum procedăm? Apelăm la dicționarul de secol XIX sau alegem să literalizăm? Michaela Mudure și Richard Proctor consideră, implicit, că trebuie să recurgem la literalizare pentru a păstra acea “Romanianess”, adică identitatea romanesca. Așa cum ar trebui păstrată identitatea engleză într-o situație analoga. După părerea mea există două opțiuni. Ori păstrezi identitatea literalizînd și adaugi echivalentul în notele de subsol, dublînd traducerea cu
Despre cai, oale și vin by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13450_a_14775]
-
la Kant și Schiller (Capitolul 4) și, în sfârșit, la Hegel (Capitolul 5). În afară de asta, pe tot cuprinsul cărții autoarea acordă o atenție specială operelor lui Nietzsche, Derrida, Gadamer, Deleuze, Eugen Fink și alții. Faptul că, în varii proporții, autoarea recurge la instrumentele teoretice oferite de literatura comparată, filologia clasică, bibliografia germană și franceză în domeniu, nu face decât să pună într-o lumină extrem de interesantă problemele ‘strict filosofice’ abordate în carte. Cu siguranță, unul din meritele majore ale acestei lucrări
O genealogie a jocului by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/13497_a_14822]
-
să se culce pe lauri. Ca simplu microbist, cred că victoria ne-a scăpat din cauza fricii subite care l-a cuprins pe Iordănescu. În loc să-și încurajeze echipa să lupte până în ultima clipă, să pună în pericol poarta daneză, el a recurs la o șmecherie joasă: a mers pe ideea „ciupirii” câtorva secunde, dovedind, în felul acesta, că el, cel dintâi, nu credea în echipă. S-a produs, atunci, un subtil dezechilibru, o eliberare instantanee de frică a danezilor. Ca la un
„Nașu’ + Corleone = Urs Meier” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13502_a_14827]
-
însumi am scris un scurt roman care se intitulează chiar așa: Istoria Uniunii Scriitorilor din Albania văzută în oglinda unei femei. Această femeie este o prostituată. În Albania, în fața Uniunii Scriitorilor, se afla într-adevăr casa unei prostituate. Nu am recurs la o analogie vulgară sau la o metaforă vulgară, ci am întrevăzut relația între cele două elemente: clădirea impozantă a Uniunii Scriitori-lor vis-a vis de casa măruntă a prostituatei (rîde). RB: Aici realitatea o ia înaintea metaforei fiindcă, în
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
exprimarea unei anumite stări sufletești a vorbitorului care, hotărîndu-se să plece, este nevoit să iasă din situația favorabilă interacțiunii lingvistice, să întrerupă conversația. Pentru ca întreruperea să nu se facă brusc și să nu fie interpretată ca o comportare nepoliticoasă, vorbitorul recurge la adverbul apoi sau la interjecția hai (hai, la revedere; hai, pa), care constituie elemente de legătură, de trecere spre formula de despărțire” (p. 191). Descrierea e interesantă, dar se potrivește în mai mare măsură construcțiilor cu apoi și doar
„Hai pa” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13531_a_14856]
-
ce aparent le „corespund”, pentru a da finalmente, din perspectiva unei „instanțe auctoriale”, coerență istoriei și „identității” personajului principal. De altfel, chiar Sigrid Weigel a formulat cu sagacitate problemele ce apar în legătură cu biografiile despre scriitori: „Pe de o parte se recurge la mărturia textului literar, pentru a acoperi lacunele în informația biografică, și viceversa, biografiile sînt implicate în dezlegarea ambiguităților sau enigmelor textului literar, pentru a garanta soluțiile respective prin interpretarea lui biografică”. Chiar dacă mica introducere biografică a lui Wolfgang Emmerich
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
probleme de organizare atunci cînd a fost preluat de dl Nastase, ci mai degrabă premierul avea probleme cu partidul și cu aripile sale, cînd a devenit președintele PSD. Ca să fie sigur că va ține situația sub control, dl Nastase a recurs la o șmecherie. A pus un om nou în funcția de secretar general, dar l-a dublat cu unul vechi, Octav Cozminca, pe care l-a cooptat în guvern. Așa că, în realitate, titularul funcției a fost un fel de țintă
Si, totusi, de ce a demisionat Cozmin Gusa? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13758_a_15083]