2,690 matches
-
Fondi srl și alții împotriva Italiei, paragraful 109). Având în vedere principiul aplicabilității generale a legilor, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forța lucrurilor, formule mai mult sau mai puțin vagi, a căror interpretare și aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică
DECIZIA nr. 204 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258550]
-
legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, „La ordonanțele de urgență preambulul este obligatoriu și cuprinde prezentarea elementelor de fapt și de drept ale situației extraordinare ce impune recurgerea la această cale de reglementare“. Observăm că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 a fost adoptată - astfel cum reiese din preambulul acesteia - în considerarea faptului că schemele de personal ale instanțelor judecătorești sunt subdimensionate, cu referire la faptul că
DECIZIA nr. 327 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258412]
-
a unor situații ipotetice într-o lege, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat în mod constant, statuând că, din cauza principiului generalității legilor, conținutul acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile-tip de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. De asemenea, numeroase legi se folosesc de eficacitatea formulelor mai mult sau mai puțin vagi pentru a evita o rigiditate excesivă și a se putea adapta la schimbările de situație (de
DECIZIA nr. 271 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259450]
-
ar produce în lipsa luării măsurilor legislative propuse. De asemenea, potrivit art. 43 alin. (3) din același act normativ, la ordonanțele de urgență preambulul este obligatoriu și cuprinde prezentarea elementelor de fapt și de drept ale situației extraordinare ce impune recurgerea la această cale de reglementare [art. 43 alin. (2)]. Există mai multe filtre plasate consecutiv pe parcursul procesului de luare a deciziilor pentru a se asigura că sunt îndeplinite criteriile de justificare a ordonanțelor de urgență: 1. Secretariatul General al
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
obligatoriu un preambul în care să fie justificată urgența; conform art. 43 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, preambulul trebuie să cuprindă prezentarea elementelor de fapt și de drept ale situației extraordinare ce impune recurgerea la această cale de reglementare; ... – nota de fundamentare a proiectului trebuie să cuprindă, prezentate distinct, elementele obiective ale situației extraordinare care impune reglementare imediată, nefiind suficientă utilizarea procedurii parlamentare de urgență, precum și eventualele consecințe negative care s-ar produce
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
în lipsa reglementării prin ordonanță de urgență; ... g_2 - descrierea pericolului de natură să afecteze interesul public în lipsa adoptării ordonanței de urgență prin raportarea la cel puțin următoarele elemente: pericolul se abate semnificativ de la obișnuit și acest pericol impune recurgerea la această cale de reglementare pentru evitarea unei grave atingeri a interesului public; ... g_3 - descrierea consecințelor negative care se pot produce prin neadoptarea soluției legislative preconizate prin ordonanța de urgență; ... g_4 - justificarea imposibilității utilizării unui alt instrument legislativ ce ar
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
reglementate de art. 475 din Codul de procedură penală. În concret, modul de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 295 alin. (1) din Codul penal este pe deplin determinabil atât prin raportare la conținutul legal al infracțiunii, cât și prin recurgerea la surse doctrinare sau jurisprudențiale, nefiind necesară intervenția Înaltei Curți de Casație și Justiție prin intermediul mecanismului de unificare a practicii judiciare. Referitor la cea de-a doua întrebare, se constată că din modul în care aceasta a fost formulată
DECIZIA nr. 31 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258246]
-
speciale, în condițiile în care pretinsa urgență a măsurii dispuse în anul 2010 s-a perpetuat până în prezent, iar Guvernul a anticipat-o până în anul 2021. Obligația Guvernului este ca în asemenea situații să justifice caracterul excepțional al recurgerii la ordonanțele de urgență pentru a oferi Parlamentului posibilitatea aprecierii juste a măsurii respective; or, în pofida prevederilor clare ale Constituției, Guvernul s-a substituit Parlamentului, emițând fără nicio reținere ordonanțe de urgență. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018
DECIZIA nr. 281 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258418]
-
se pot emite numai în cazuri excepționale, când în mod obiectiv nu este posibilă adoptarea unei legi de abilitare sau a unei legi dezbătute în procedura de urgență. Datoria Guvernului este ca în asemenea situații să justifice caracterul excepțional al recurgerii la ordonanțele de urgență pentru a oferi Parlamentului posibilitatea aprecierii juste a măsurii respective. Or, Guvernul a ignorat o asemenea obligație firească. “ ... 19. Se afirmă că, deși nu a fost aprobată de Parlament, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018
DECIZIA nr. 317 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257939]
-
de libertate ce poate fi dispusă în faza de urmărire penală față de suspect sau de inculpat, de către organul de cercetare penală sau de către procuror, după caz, pe o durată de cel mult 24 de ore. Aceasta implică recurgerea la constrângere și pierderea libertății de mișcare a suspectului sau a inculpatului în privința căruia este dispusă, motiv pentru care constituie o restrângere considerabilă a libertății individuale, persoana în cauză fiind izolată de societate și supusă interogatoriului preliminar. ... 17. La
DECIZIA nr. 133 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258324]
-
și obiectivitate crescută, cu privire la exercitarea funcției de primar. Cu privire la caracterul necesar al măsurii, Curtea reține că funcția de primar presupune exercitarea atribuțiilor referitoare la bugetul local și atribuții privind serviciile publice asigurate cetățenilor, ceea ce justifică recurgerea la stabilirea unei asemenea incompatibilități. Curtea mai observă, de asemenea, că există un raport rezonabil de proporționalitate între cerințele de interes general - exercitarea cu imparțialitate a funcției publice și cele de interes individual - protecția dreptului fundamental la muncă al autorului
DECIZIA nr. 160 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258337]
-
d) din Legea nr. 85/2006. În acest sens s-a relevat că a existat o orientare jurisprudențială care susținea soluția de atragere a răspunderii patrimoniale pentru fapta prevăzută la art. 138 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2006, prin recurgerea la prezumția simplă că evidența contabilă nu s-a ținut în conformitate cu legea, câtă vreme administratorul social nu a pus la dispoziția practicianului în insolvență evidența contabilă, neținerea contabilității fiind o faptă negativă generală care nu poate fi dovedită
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
de la Veneția în Avizul final privind proiectul revizuit de amendamente constituționale privind sistemul judiciar din Albania, paragrafele 46 și 47; se mai invocă Avizul Comisiei de la Veneția nr. 924/2018, paragraful 88, prin care aceasta se pronunță în favoarea recurgerii la procurori anticorupție specializați pentru a combate și sancționa corupția din justiție, și nu pentru o structură specială de parchet care să instrumenteze infracțiunile săvârșite de magistrați, indiferent de natura acestora. Se mai invocă Avizul Comisiei de la Veneția nr.
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
stabilit și de Curtea de Apel Pitești (Încheierea din 7 iunie 2021). De asemenea, nici noua structură creată nu îndeplinește aceste criterii, întrucât nu se pot identifica imperativele obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției care să justifice recurgerea la procurori anume desemnați pentru instrumentarea cauzelor ce privesc magistrați, indiferent de natura infracțiunilor săvârșite, și nu la procurori specializați. Acest nou mecanism nu este însoțit de garanții specifice care să permită, pe de o parte, să se înlăture orice
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
a emite un act de aplicare legal. ... 20. Având în vedere principiul aplicabilității generale a legilor, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forța lucrurilor, formule mai mult sau mai puțin vagi, a căror interpretare și aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică
DECIZIA nr. 766 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253210]
-
Justiție și curților de apel din 14-15 iunie 2019. ... 51. Sub aspectul obiectului recursului în interesul legii, acesta se circumscrie dispozițiilor art. 514 din Codul de procedură civilă, întrucât privește o problemă de drept soluționată diferit de instanțele judecătorești, finalitatea recurgerii la această instituție juridică fiind asigurarea interpretării și aplicării unitare a legii, condiție care se reține a fi îndeplinită. De asemenea, se constată că autorul sesizării, Avocatul Poporului, se regăsește printre titularii dreptului de sesizare prevăzuți de art. 514 din
DECIZIA nr. 5 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253108]
-
înlăturate printr-o reflexie mai aprofundată a judecătorului cauzei“. ... 59. Tot în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a apreciat că, pentru a fi în prezența unei veritabile chestiuni de drept, care să justifice în mod real recurgerea la mecanismul hotărârii prealabile, este necesar să se constate „caracterul complex sau, după caz, precar al reglementării, de natură a conduce, în final, la interpretări diferite, precum și a dificultății completului în a-și însuși o anumită interpretare“ (Decizia nr.
DECIZIA nr. 5 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253106]
-
pe care o riscă în virtutea acestora. Totodată, având în vedere principiul aplicabilității generale a legilor, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forța lucrurilor, formule mai mult sau mai puțin vagi, ale căror interpretare și aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică
DECIZIA nr. 771 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252560]
-
din Codul penal respectă standardele de calitate a legii, impuse de dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, sensul cuvântului „aparținând“ putând fi determinat de către destinatarii normei juridice criticate - prin utilizarea semnificației obișnuite a acestuia și, la nevoie, prin recurgerea la consultanță juridică de specialitate -, permițându-le acestora să își adapteze conduita la exigențele sale. ... 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3
DECIZIA nr. 771 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252560]
-
din 14 iunie 2019, Curtea Constituțională a învederat că, având în vedere principiul aplicabilității generale a legilor, Curtea de la Strasbourg a reținut că formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forța lucrurilor, formule mai mult sau mai puțin vagi, a căror interpretare și aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică
DECIZIA nr. 792 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252547]
-
Fondi - S.R.L. și alții împotriva Italiei, paragraful 109). Având în vedere principiul aplicabilității generale a legilor, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forța lucrurilor, formule mai mult sau mai puțin vagi, a căror interpretare și aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică
DECIZIA nr. 719 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252555]
-
cum ar fi, exemplificativ, amenzile de orice fel, obligațiile fiscale accesorii ori sumele confiscate. Or, dacă legiuitorul a considerat că nu se impune perceperea de accesorii fiscale pentru obligațiile bugetare echivalente sumelor datorate cu titlu de sancțiune, rațiuni identice și recurgerea la argumentul de interpretare logică ubi eadem est ratio, eadem lex esse debet justifică o interpretare asemănătoare a dreptului și în privința unei instituții juridice cu o componentă sancționatorie, cum este cazul majorării cu 20% din valoarea prejudiciului infracțional, prevăzută
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, „La ordonanțele de urgență preambulul este obligatoriu și cuprinde prezentarea elementelor de fapt și de drept ale situației extraordinare ce impune recurgerea la această cale de reglementare“. ... 4. Cu privire la motivarea urgenței, se observă că, în cauză, preambulul ordonanței de urgență cuprinde o motivare in extenso a diferitelor soluții legislative promovate în cuprinsul său. Singura fundamentare pentru adoptarea textului criticat sar
DECIZIA nr. 756 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251754]
-
judecată. Astfel, se susține că textul de lege criticat, în interpretarea dată de instanța supremă, încalcă dreptul constituțional la un proces echitabil și îngrădește accesul liber la justiție, pentru că impune o sarcină excesivă părții, de natură a face imposibilă recurgerea la calea de atac a revizuirii, dat fiind faptul că pretinde părții îndreptățite să se substituie subiecților oficiali ai procesului penal în ceea ce privește aprecierea asupra intervenirii vreunui impediment legal în exercitarea acțiunii penale și să antameze judecățile de
DECIZIA nr. 746 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251915]
-
în lipsa reglementării prin ordonanță de urgență; g_2 - descrierea pericolului de natură să afecteze interesul public în lipsa adoptării ordonanței de urgență prin raportarea la cel puțin următoarele elemente: pericolul se abate semnificativ de la obișnuit și acest pericol impune recurgerea la această cale de reglementare pentru evitarea unei grave atingeri a interesului public; g_3 - descrierea consecințelor negative care se pot produce prin neadoptarea soluțiilor legislative preconizate prin ordonanța de urgență; g_4 - justificarea imposibilității utilizării unui alt instrument legislativ ce ar
HOTĂRÂRE nr. 443 din 30 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253645]