187 matches
-
proces activ și constructiv, ce are loc întotdeauna într-un context, deci este situativ, multidimensional și sistemic. Rezultatele învățării nu pot fi prevăzute, deoarece procesele de construire a realității sunt individuale și situaționale” (Siebert, 2001b, p. 31). Procesul învățării este recursiv: se desfășoară pe baza unor structuri mentale existente, care, prin implicarea lor în construirea cunoașterii, se reorganizează, se modifică și evoluează. Realizarea învățării în viziune constructivistă presupune o schimbare de paradigmă: trecerea de la paradigma normativă la cea interpretativă. Este, de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
proces activ și constructiv, ce are loc întotdeauna într-un context, deci este situativ, multidimensional și sistemic. Rezultatele învățării nu pot fi prevăzute, deoarece procesele de construire a realității sunt individuale și situaționale” (Siebert, 2001b, p. 31). Procesul învățării este recursiv: se desfășoară pe baza unor structuri mentale existente, care, prin implicarea lor în construirea cunoașterii, se reorganizează, se modifică și evoluează. Realizarea învățării în viziune constructivistă presupune o schimbare de paradigmă: trecerea de la paradigma normativă la cea interpretativă. Este, de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
model de fundal care să fie insensibil la modificările de mediu în fundal, dar suficient de sensibile pentru a identifica toate obiectele de interes aflate în mișcare. Tehnicile de modelare a fundalului pot fi clasificate în două categorii: nerecursive și recursive. O tehnică nerecursivă utilizează o fereastră de aproximare pentru estimarea fundalului. Ea memorează într-un buffer cadrele video anterioare și estimează imaginea de fundal pe baza variațiilor în timp ale fiecărui pixel din buffer. Tehnicile nerecursive sunt înalt adaptive deoarece
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
Pe de altă parte, cerințele de stocare pot fi semnificative dacă este vorba despre un trafic lent. Având un buffer de mărime fixă, această problemă poate fi parțial rezolvată prin înregistrarea cadrelor video la o frecvență a cadrelor mică. Tehnicile recursive nu necesită un buffer. În schimb, ele actualizează recursiv un singur model de fundal pe baza fiecărui cadru de intrare. Ca o consecință, cadrele de intrare precedente de la momente de timp mult anterioare pot influența modelul curent de fundal. În comparație cu
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
semnificative dacă este vorba despre un trafic lent. Având un buffer de mărime fixă, această problemă poate fi parțial rezolvată prin înregistrarea cadrelor video la o frecvență a cadrelor mică. Tehnicile recursive nu necesită un buffer. În schimb, ele actualizează recursiv un singur model de fundal pe baza fiecărui cadru de intrare. Ca o consecință, cadrele de intrare precedente de la momente de timp mult anterioare pot influența modelul curent de fundal. În comparație cu tehnicile nerecursive, tehnicile recursive necesită mai puțin spațiu de
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
buffer. În schimb, ele actualizează recursiv un singur model de fundal pe baza fiecărui cadru de intrare. Ca o consecință, cadrele de intrare precedente de la momente de timp mult anterioare pot influența modelul curent de fundal. În comparație cu tehnicile nerecursive, tehnicile recursive necesită mai puțin spațiu de memorare, dar orice eroare în modelarea fundalului poate persista pentru o durată mare de timp. Detecția prim planului compară cadrele video de intrare cu modelul de fundal și identifică pixelii de prim plan candidați din cadrul
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
model de fundal care să fie insensibil la modificările de mediu în fundal, dar suficient de sensibile pentru a identifica toate obiectele de interes aflate în mișcare. Tehnicile de modelare a fundalului pot fi clasificate în două categorii: nerecursive și recursive. O tehnică nerecursivă utilizează o fereastră de aproximare pentru estimarea fundalului. Ea memorează într-un buffer cadrele video anterioare și estimează imaginea de fundal pe baza variațiilor în timp ale fiecărui pixel din buffer. Tehnicile nerecursive sunt înalt adaptive deoarece
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
Pe de altă parte, cerințele de stocare pot fi semnificative dacă este vorba despre un trafic lent. Având un buffer de mărime fixă, această problemă poate fi parțial rezolvată prin înregistrarea cadrelor video la o frecvență a cadrelor mică. Tehnicile recursive nu necesită un buffer. În schimb, ele actualizează recursiv un singur model de fundal pe baza fiecărui cadru de intrare. Ca o consecință, cadrele de intrare precedente de la momente de timp mult anterioare pot influența modelul curent de fundal. În comparație cu
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
semnificative dacă este vorba despre un trafic lent. Având un buffer de mărime fixă, această problemă poate fi parțial rezolvată prin înregistrarea cadrelor video la o frecvență a cadrelor mică. Tehnicile recursive nu necesită un buffer. În schimb, ele actualizează recursiv un singur model de fundal pe baza fiecărui cadru de intrare. Ca o consecință, cadrele de intrare precedente de la momente de timp mult anterioare pot influența modelul curent de fundal. În comparație cu tehnicile nerecursive, tehnicile recursive necesită mai puțin spațiu de
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
buffer. În schimb, ele actualizează recursiv un singur model de fundal pe baza fiecărui cadru de intrare. Ca o consecință, cadrele de intrare precedente de la momente de timp mult anterioare pot influența modelul curent de fundal. În comparație cu tehnicile nerecursive, tehnicile recursive necesită mai puțin spațiu de memorare, dar orice eroare în modelarea fundalului poate persista pentru o durată mare de timp. Detecția prim planului compară cadrele video de intrare cu modelul de fundal și identifică pixelii de prim plan candidați din cadrul
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
de date acumulată timp de sute de ani. Descoperirea sa a fost revoluționară și a nedumerit profund economiștii, care nu credeau că prețul bumbacului poate fi prezis. Ceea ce descoperise Mandelbrot a fost numit ulterior fractal. Un fractal reprezintă o serie recursivă de șabloane repetate la infinit pe diferite scale. Cel mai cunoscut fractal este fractalul Mandelbrot. Formele și procesele din natură reflectă diferitele iterații ale acestor fractali, fiind întâlniți în sistemul circulator, bronhiile din plămâni, frunzele plantelor, țărmurile insulelor, forma rocilor
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
unul din aceste cazuri (cel în care punctul de mijloc pică în blocul de 1uriĂ este mai departe despărțit în două cazuri. Cele patru cazuri sunt arătate în figura 11. În fiecare caz arătat este conținută lema. Sortatorul bitonic Combinând recursiv semi-cleaner, ca în figura 12, putem construi un sortator bitonic, care este o rețea ce sortează secvențe bitonice. Primul etaj al unui BITONIC-SORTER[n] constă în SEMICLEANER[n], care, conform lemei 3, furnizează două secvențe bitonice având dimensiunea pe jumătate
REŢELE DE SORTARE APLICAŢIE by ŞTEFAN OLTEAN () [Corola-publishinghouse/Science/91709_a_107360]
-
dimensiunea pe jumătate astfel că fiecare element din jumătatea de sus este cel puțin la fel de mic decât orice element din jumătatea inferioară. Astfel putem completa sortarea folosind două copii ale BITONIC- SORTER[n/2] pentru a sorta cele două jumătăți recursiv. În figura 12 (aă, recursia este arătată explicit iar în figura 12 (bă, recursia a fost utilizată pentru a arăta micile semi-cleaner-uri care compun progresiv restul sortatorului bitonic, adâncimea D(nă a lui BITONIC-SORTER[n] este dată prin recurență, cu
REŢELE DE SORTARE APLICAŢIE by ŞTEFAN OLTEAN () [Corola-publishinghouse/Science/91709_a_107360]
-
SORTER[n] folosește rețeaua cu interclasare pentru a implementa o versiune paralelă a algoritmului de sortare cu interclasare (merge sortă . Modul de construcție și operațiile de pe o rețea de sortare sunt ilustrate in figura 15. Figura 15 (a) arată construirea recursivă a lui SORTER[n]. Cele n elemente de intrare sunt sortate folosind recursiv două copii ale lui SORTER[n/2] pentru a sorta (în paralel) două subsecvențe de lungime n/2 fiecare. Cele două secvențe care rezultă sunt apoi asamblate
REŢELE DE SORTARE APLICAŢIE by ŞTEFAN OLTEAN () [Corola-publishinghouse/Science/91709_a_107360]
-
algoritmului de sortare cu interclasare (merge sortă . Modul de construcție și operațiile de pe o rețea de sortare sunt ilustrate in figura 15. Figura 15 (a) arată construirea recursivă a lui SORTER[n]. Cele n elemente de intrare sunt sortate folosind recursiv două copii ale lui SORTER[n/2] pentru a sorta (în paralel) două subsecvențe de lungime n/2 fiecare. Cele două secvențe care rezultă sunt apoi asamblate de MERGER[n]. Cazul limită pentru recursie este când n = 1, în care
REŢELE DE SORTARE APLICAŢIE by ŞTEFAN OLTEAN () [Corola-publishinghouse/Science/91709_a_107360]
-
secvență sortată constând din toate valorile de intrare. Poate fi arătat prin inducție că această rețea de sortare sortează secvențe zero-unu , și în consecință, conform principiului zero-unu (Teorema 2), poate sorta valori arbitrare. Putem analiza adâncimea unei rețele de sortare recursiv. Adâncimea D(n) a lui SORTER[n] este adâncimea D(n/2) a SORTER[n/2] (sunt două copii ale lui SORTER[n/2], dar ele operează în paralel) plus adâncimea lgn a lui MERGER[n]. Ca urmare, adâncimea lui
REŢELE DE SORTARE APLICAŢIE by ŞTEFAN OLTEAN () [Corola-publishinghouse/Science/91709_a_107360]
-
lui n. Figura 18 (a) arată o rețea de permutări P2 cu două intrări și două ieșiri care are un singur comutator care permite ca intrările să fie legate cu ieșirile direct sau în diagonală. Figura 18 (b) arată construcția recursivă a rețelei de permutări P8 cu 8 intrări și 8 ieșiri, care folosește două copii ale lui P4 și 8 comutatori. Comutatorii sunt setați ca să realizeze permutarea 40 pi= {4, 7, 3, 5, 1, 6, 8, 2}, ceea ce cere
REŢELE DE SORTARE APLICAŢIE by ŞTEFAN OLTEAN () [Corola-publishinghouse/Science/91709_a_107360]
-
a rețelei de permutări P8 cu 8 intrări și 8 ieșiri, care folosește două copii ale lui P4 și 8 comutatori. Comutatorii sunt setați ca să realizeze permutarea 40 pi= {4, 7, 3, 5, 1, 6, 8, 2}, ceea ce cere recursiv ca partea de sus a lui P4 să realizeze {4, 2, 3, 1} iar P4 de jos să realizeze {2, 3, 1, 4}. Rețele de permutare. (a) Rețeaua de permutări P2, care constă într- un singur comutator care poate fi
REŢELE DE SORTARE APLICAŢIE by ŞTEFAN OLTEAN () [Corola-publishinghouse/Science/91709_a_107360]
-
2, 3, 1} iar P4 de jos să realizeze {2, 3, 1, 4}. Rețele de permutare. (a) Rețeaua de permutări P2, care constă într- un singur comutator care poate fi setat în oricare din cele două feluri arătate. (b) Construcția recursivă a rețelei P8 formată din 8 comutatori și două rețele P4. Comutatorii lui P4 sunt setați pentru a realiza permutarea pi= {4, 7, 3, 5, 1, 6, 8, 2}. Note bibliografice Knuth conține o discuție despre rețele de sortare și
REŢELE DE SORTARE APLICAŢIE by ŞTEFAN OLTEAN () [Corola-publishinghouse/Science/91709_a_107360]
-
ceea ce diferențiază tipologiile discursive de cele comunicaționale este variabilitatea istorică. Genurile discursive au la bază scenarii culturale care reprezintă tipuri familiare de interacțiune lingvistică sau simbolică. Recunoaștrea unui gen discursiv presupune extragerea unui set de scheme compus din elemente comune recursive: organizarea globală a discursului, proprietăți locale structurale, conținut tipic, expresii specifice folosite. Caracteristicile definitorii pentru un gen discursiv vizează: statutul locutorilor, circumstanțele temporale și spațiale ale comunicării, suportul și modul de difuzare a mesajului, arealul tematic abordat, modul de organizare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
verificabile la nivelul imediat inferior textului. Mai mult, în abordarea generativistă se ajunge la rezultate similare viziunii formalizate, atunci cînd se apreciază că modelul generativ al frazei este identic ori asemănător celui care produce megafraze (texte), derivate prin operații gramaticale recursive. Se poate remarca, însă, că o gramatică a textului nu este posibilă în afara stabilirii unui cadru și a unor determinări care să valorizeze vectorul sens în relație cu celelalte categorii specifice textualizării. În realitate, o viziune strict formalizată asupra textului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
viu autoproduce funcționarea sa, asigură propria sa generativitate și astfel se dezintegrează dacă se oprește din funcționare 80. A doua idee. Sistemul nervos este o rețea închisă de neuroni laterali paraleli și care acționează unii asupra altora într-un mod recursiv 81. Nu există aici nici exterior, nici interior, ci închidere. Nu se poate face nici o distincție între percepție și halucinație. A treia idee. Acest sistem nervos este cuplat la organismul care-l integrează, astfel încît structura sa se găsește constant
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
Istoria R.P.R.) al lui M. Roller încheindu-și lunga carieră de jumătate de secol. În locul ei este repusă în drepturile sale tradiționale formula "î.Hr./d.Hr.". Religia creștină, Biserica (Ortodoxă dar și cea Unită), credința răsăriteană, sunt teme ce apar recursiv și în celelalte direcții discursive (reflexivă, respectiv postmodernă) ocazionate de pluralizarea manualelor. N. Dumitrescu et al. (1999) include creștinismul ca element fundamental al "sintezei spirituale", ca dimensiune integrantă a "sintezei românești" (p. 11). Iar manualul redactat de S. Brezeanu et
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Vreau ca NUMAI ION să vină, nu și ceilalți (focus contrastiv 36) b. Ce ai vrea să facă Ion? Aș vrea caIonsă traducă introducerea. (topic) Rizzi (1997: 295-300) arată că poziția de focus este unică, pe când poziția de topic este recursivă și se poate lexicaliza și la stânga și la drepta focusului 37: (54) a. Cred că TREABA ASTA mâine ar trebui să i-o spunem lui Ion. (focus > topic) b. Cred că mâine TREABA ASTAar trebui să i-o spunem lui
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
v. discuția la Ledgeway 2012: 162-166; v. Zafiu 2013b pentru română): (56) a. DOAR PE VASILE l-am văzut ieri. b. Ce bei? O țuică beau. Astfel, structura domeniului C propusă de Rizzi (1997: 297) este următoarea, simbolul * marcând caracterul recursiv al proiecției de topic 38: (57) FORCEP > TOPP* > FOCP > TOPP* > FINP > IP Proiectarea ambelor centre C nu este întotdeauna obligatorie; de exemplu, complementizatorul că lexicalizează uniform proiecția Force; complementizatorii nonfiniți de infinitiv și supin (a și, respectiv, de) reprezintă centre
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]