187 matches
-
recuperată recursiv și, implicit, reflexiv, provenind din spiritualitatea modernității timpurii. De aici rezultă și că: (M1.1) La nivel experimental, deîncapsularea și reîncapsularea reprezintă procese de tranziție spre un nou tip de societate fluidă și, așa cum vom vedea, fractală și recursivă. (M1.2) Este posibil ca recuperarea unor valori ale spiritualității moderne timpurii, în speță a drepturilor fundamentale ale individului, să se "reîncapsuleze" în societatea actuală sub forma unor reguli formale la nivelul instituțiilor "reformate". Această restructurare poate lua, printre altele
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
fi descrisă în limbajul clasic al geometriei euclidiene; (p3) este, în genere, autosimilară, adică fiecare element component reproduce imaginea întregului; (p4) prezintă o dimensiune fractală mai mare decât dimensiunea topologică; (p5) poate fi, de obicei, definită prin reguli simple, eventual recursiv. (v. Boutot, 1993/1997, pp. 33-34). Fractalii iau firește și forme simple, intuitive, atunci când forma de bază este la rândul ei simplă. Astfel de exemple se pot regăsi atât în natură, cât și prin intermediul imaginației umane sau prin intermediul proiectării cu ajutorul
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
intervenției panoccidentale în Irak: valorile democratice nu par să se impună, iar panideea islamică pare să opună o tot mai mare rezistență conflictuală. Putem vorbi, în astfel de cazuri, de spații de divergență. O atenție deosebită trebuie acordată aici agresării recursive a hărții mentale a Mitteleuropei. Unii autori vorbesc despre "agresarea hărții mentale în Europa Centrală și de Sud-Est": "Specificul geopolitic al României provine din aceea că se află sub presiunea a două sau mai multe panidei, care imprimă uneori României
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
un simulator de viață reală, cotidiană. În interiorul mediului SL pot fi găsite locații spațio-temporale în care se pot practica însă jocuri, inclusiv interactive, ceea ce sugerează o "viață terțiară". Nu mai este decât un pas de la această "third life" până la restructurarea recursivă, deci fractală, a vieții cotidiene a cetățeanului odinioară real. Apoi, granița dintre participarea socială la structurile virtuale, alternative, și "viața reală" tinde să dispară în SL. Rezidența în SL presupune drepturi și libertăți comunitare virtuale, la fel ca în RL
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
noutate. Elementul de noutate este mai degrabă reprezentat de viteza de propagare, înmulțire și penetrare în cercurile de utilizatori ai fenomenului pe care îl numesc aici catalimbaj. Un caz particular al "esențializării" limbajului este reprezentat de ceea ce putem numi "acronime recursive": de pildă, numele companiei "Cyganus", care înseamnă Cyganus, Your GNU Support, GNU fiind, la rându-i, acronim recursiv pentru unul dintre sistemele de operare pe computer ("GNU's Not UNIX", unde UNIX este un sistem de operare alternativ ș.a.m.
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
utilizatori ai fenomenului pe care îl numesc aici catalimbaj. Un caz particular al "esențializării" limbajului este reprezentat de ceea ce putem numi "acronime recursive": de pildă, numele companiei "Cyganus", care înseamnă Cyganus, Your GNU Support, GNU fiind, la rându-i, acronim recursiv pentru unul dintre sistemele de operare pe computer ("GNU's Not UNIX", unde UNIX este un sistem de operare alternativ ș.a.m.d.). Iată în continuare (Tabelul 4) câteva exemple (din cele câteva milioane) de acronime folosite în limbajul universal
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
și geostrategie prin înghețarea conflictelor Comunicare lingvistică Galaxia Gutenberg Mediamorfoze catalimbaj Percepție ontologică Univers universuri multiple metavers Agenți sociali Individualitate indistinctă. Turbulențe Societate structurată disipativ, bazată pe indivizi identici aprioric. Identitate socială mai presus decât cea personală Individualizarea reflexivă. Valorizarea recursivă, prin stractificare. Structură societală a modernismului Structurare (impunerea setului valoric al modernității inițiatoare) Destructurare (postmodernitate; relativizare axiologică) Restructurare. Izomodernitate fractală; structuri disipative Grupări sociale Diviziuni în colectivitățile comunitare Apariția și teoretizarea conflictului de clasă, în cadrul sistemului de stratificare Restructurarea ierarhiei
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
omului". Societăți, prin contrast, în Occidentul evoluat. Politică a conviețuirii, cooperării și negocierii Principiul identității de sine în cadrul modernității Societatea cunoașterii axiomatice; progres gnoseologic, politic și societal Teleologia istorică; societate a căutării de cale și de sine istoricistă Societatea cunoașterii recursive, reflexive. Multiculturalism Axiologie a drepturilor fundamentale (naturale) Drepturile la viață, libertate, egalitate, securitate, proprietate Aceleași drepturi, cu interpretări alterate și variabile Corectitudine politică Percepție asupra modernizării românești Forme fără fond Izomorfoze fără atractori Modernitate tendențială Tabel 9. Modernitate originară versus
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
constructurată", condusă de state "privatizate", de state-gestionar, în locul statelor-tutore tradiționale. Toate aceste schimbări structurale reprezintă elemente constitutive ale procesului de tranzit de la societatea postmodernă la cea izomodernă, adică, potrivit ipotezei formulate la început, la "cea de-a patra hipnoză". Elementele recursive provenite din premodernitate și ocolite de "postmodernitatea" relativistă a secolului trecut rămân valabile, cu siguranță, în epoca izomodernă, acestea fiind recuperate din modernitatea Iluminismului "pre-postmodern". Însă modernitatea pe care o traversăm continuă să parcurgă vortexuri imprevizibile atât pentru teoreticienii modernității
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
excitației și deficiențele de control a impulsurilor ce creează tensiuni psihice, caracteristice TP antisociale, care e considerată ca având cea mai ridicată comorbiditate de acest gen. Problema se pune și în ce măsură consumul de alcool și substanță nu au un efect recursiv, direct toxic și prin favorizarea unor comportamente agresive ce conduc la microleziuni cerebrale repetate. Efectul psihozelor și mai ales al schizofreniei asupra personalității este de asemenea comentat. Încă din anii `70 HUBER a descris un defect de personalitate - schizoid - după
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
aglutinanta cu numeroase afixe; are sufixe care exprimă evidență (de exemplu că vorbitorul este foarte sigur de ceea ce spune); cel mai simplu sistem pronominal din lume, pronumele personale fiind împrumutate din nheengatu, o lingua franca din zona; limba fără structura recursiva; nu are propoziții și grupuri nominale intercalate; nu are cuantificatori fără scriere 296. pohnpei OR Pohnpei (Statele Federale ale Microneziei) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul oceanic micronezian latină 297. polaba LM; Polonia, Germania (în NE actualei Saxonia de Jos); dispărută
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
96, ~ filogenetica 220, ~ fonologica 19, 216, 275, ~ genealogica 121, ~ gramaticala 19, 49, 58, 76, 106, 112, 115, 116, 164, 215, 222, 264, 290, ~ incorporanta 251, ~ internă 36, ~ lexicala 19, ~ mixtă 112, ~ morfologica 116, 246, ~ morica 87, ~ narativa 100, ~ opozitivă 36, ~ recursiva 293, ~ semantica 76, ~ silabica 150, 201, ~ sintactica 37, 125, 163, 184, 187, 354, ~ sintagmatica 98, ~ sintetică 68, 114, ~a cuvîntului 51, 71, subiect 56, 90, 92, 94, 95, 96, 118, 139, 141, 142, 155, 176, 195, 196, 201, 205, 243
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
model de fundal care să fie insensibil la modificările de mediu în fundal, dar suficient de sensibile pentru a identifica toate obiectele de interes aflate în mișcare. Tehnicile de modelare a fundalului pot fi clasificate în două categorii: nerecursive și recursive. O tehnică nerecursivă utilizează o fereastră de aproximare pentru estimarea fundalului. Ea memorează într-un buffer cadrele video anterioare și estimează imaginea de fundal pe baza variațiilor în timp ale fiecărui pixel din buffer. Tehnicile nerecursive sunt înalt adaptive deoarece
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
Pe de altă parte, cerințele de stocare pot fi semnificative dacă este vorba despre un trafic lent. Având un buffer de mărime fixă, această problemă poate fi parțial rezolvată prin înregistrarea cadrelor video la o frecvență a cadrelor mică. Tehnicile recursive nu necesită un buffer. În schimb, ele actualizează recursiv un singur model de fundal pe baza fiecărui cadru de intrare. Ca o consecință, cadrele de intrare precedente de la momente de timp mult anterioare pot influența modelul curent de fundal. În comparație cu
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
semnificative dacă este vorba despre un trafic lent. Având un buffer de mărime fixă, această problemă poate fi parțial rezolvată prin înregistrarea cadrelor video la o frecvență a cadrelor mică. Tehnicile recursive nu necesită un buffer. În schimb, ele actualizează recursiv un singur model de fundal pe baza fiecărui cadru de intrare. Ca o consecință, cadrele de intrare precedente de la momente de timp mult anterioare pot influența modelul curent de fundal. În comparație cu tehnicile nerecursive, tehnicile recursive necesită mai puțin spațiu de
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
buffer. În schimb, ele actualizează recursiv un singur model de fundal pe baza fiecărui cadru de intrare. Ca o consecință, cadrele de intrare precedente de la momente de timp mult anterioare pot influența modelul curent de fundal. În comparație cu tehnicile nerecursive, tehnicile recursive necesită mai puțin spațiu de memorare, dar orice eroare în modelarea fundalului poate persista pentru o durată mare de timp. Detecția prim planului compară cadrele video de intrare cu modelul de fundal și identifică pixelii de prim plan candidați din cadrul
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
crescute. 2003 Învățarea organizațională prin rezistență Jost Gregor Rezistența la schimbare este abordată ca o forță directoare în procesul schimbării și învățării și poate fi utilă ca resursă. Rezistența este analizată ca sursă de învățare din experiență și ca influență recursivă ce emerge și întreține procesul de învățare organizațională. 2003 Principii ale leadership-ului, comunicării și muncii în echipă - schimbarea culturală într-o companie de prelucrare a oțelului Randhofer Thomas Se propune un model de implementare a schimbării organizaționale care consistă în
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Social Forces, 54, pp. 513-523. Simonton, D.K (1977a), „Creative productivity, age, and stress: A biographical time-series analysis of 10 classical composers”, Journal of Personality and Social Psychology, 35, pp. 791-804. Simonton, D.K. (1977b), „Eminence, creativity, and geographic marginality: A recursive structural equation model”, Journal of Personality and Social Psychology, 35, pp. 805-816. Simonton, D.K. (1978a), „Independent discovery in science and technology: A closer look at the Poisson distribution”, Social Studies of Science, 8, pp. 521-532. Simonton, D.K. (1978b), „Intergenerational stimulation
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
agenților și constituirea structurală nu sunt două fenomene independente, un dualism. Este vorba mai degrabă de o dualitate. Conform dualității structuralului, proprietățile structurale ale sistemelor sociale sunt, În același timp, mijlocul și rezultatul practicilor pe care le organizează În mod recursiv. Structuralul nu este «exterioră agenților În calitate de urme mnezice și actualizat În practicile sociale, el este, În sens durkheimian, mai mult «interioră activităților acelora. Structuralul nu este numai constrângător, el este, În același timp, constrângător și abilitant.”<footnote Giddens Anthony, La
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
să își asume o vină în privința căreia, înainte de a fi expuși mesajului conținut în discurs, se simt, cu siguranță, total "inocenți". În termenii lui Edwin Black, gestul "solitar" al lui Chapman, acela de a invita, într-un mod abrupt și recursiv, publicul "să vadă crima drept americană, mai degrabă decât coatesvilliană, [...] trebuie să fi fost suficient de inconfortabil, din punctul de vedere al celor care se considerau atât americani, cât și coatesvillieni"122. Din punctul acestora de vedere, apreciază Black, portretul
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
firme, bănci, agenții ale statului ș.a.); 2) Economia nu are un organism de control global, ci este controlată prin mecanismele de competiție și cooperare care se creează între agenți; 3) Economia are o organizare de tip ierarhic încrucișat și chiar recursiv. Unitățile (elementele) de la un nivel includ agenți și interacțiuni care sunt componente (unități) ale nivelului următor; 4) Economia se află într-o stare de continuă adaptare, agenții modificându-și permanent comportamentul și produsele; 5) Există o noutate permanentă determinată de
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
citită în orice ordine, oarecum în felul în care într-o enciclopedie cauți articolul care te interesează. Pe măsură ce se produce înaintarea în lectură se lămuresc unele teme insuficient dezvoltate inițial tocmai pentru că nu le sosise vremea. Dintr-o asemennea lectură recursivă sper să rezulte nu circularități, ci aprofundări și lămuriri. Dacă nu va fi așa, vina îmi aprține, firește, în totalitate. Gândul mi se îndreaptă cu recunoștință către prietenii, colegii sau studenții care au înntâmpinat cu interes și deschidere numeroasele mele
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ceea ce diferențiază tipologiile discursive de cele comunicaționale este variabilitatea istorică. Genurile discursive au la bază scenarii culturale care reprezintă tipuri familiare de interacțiune lingvistică sau simbolică. Recunoaștrea unui gen discursiv presupune extragerea unui set de scheme compus din elemente comune recursive: organizarea globală a discursului, proprietăți locale structurale, conținut tipic, expresii specifice folosite. Caracteristicile definitorii pentru un gen discursiv vizează: statutul locutorilor, circumstanțele temporale și spațiale ale comunicării, suportul și modul de difuzare a mesajului, arealul tematic abordat, modul de organizare
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
verificabile la nivelul imediat inferior textului. Mai mult, în abordarea generativistă se ajunge la rezultate similare viziunii formalizate, atunci cînd se apreciază că modelul generativ al frazei este identic ori asemănător celui care produce megafraze (texte), derivate prin operații gramaticale recursive. Se poate remarca, însă, că o gramatică a textului nu este posibilă în afara stabilirii unui cadru și a unor determinări care să valorizeze vectorul sens în relație cu celelalte categorii specifice textualizării. În realitate, o viziune strict formalizată asupra textului
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
prin simplificări, recurge la următoarele categorii de metode <footnote Gâf-Deac, I. (1997), op. cit., p. 93. footnote> : intuitive (brainstorming, Delphi); explorative (cercetare propriuzisă); proiective (arbori de relevanță, procedee de optimizare); prognozare liniară și dinamică, metode decizionale, analize costbeneficiu, analize cost-ecoeficiență; metode recursive (simulare). Jocul scenariilor, în realitate o simulare a raportului dintre certitudinile și incertitudinile mediului în care este proiectat obiectivul strategic, nu este important numai pentru alegerea acelui scenariu care reprezintă maximum de credibilitate și devine fundalul pe care este operată
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]