1,648 matches
-
Din numărul inaugural, cel mai interesant material ni s-a părut interviul cu Stephane Courtois, coordonatorul atât de discutatei Cărți negre a comunismului, după vizita lui an România. Cu aprobarea lui Radu Portocala (care a omis să treacă an casetă redacționala adresa ori telefonul revistei), dialogul acesta ar merita să fie preluat de o publicație mai bine difuzată, din țară. Iată una dintre constatările lui Courtois, după vizitarea țărilor din Est: "Ceea ce mă uimește cel mai mult de când am ănceput să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17437_a_18762]
-
academice) studiul acesta al d-lui Liviu Leonte să capete valoare referențiala. Mai ăntăi aș notă precizarea adevărată că din 1930 (deci cu trei ani ănainte de ăncredintarea conducerii către M. Ralea și G. Călinescu) revista se mută (administrativ și redacțional) la București, lăsând Iașiul fără principalul ei factor cultural. Dar până an 1933 de revista va continua să vadă, cu ultimele puteri, G. Ibrăileanu, desi rolul său de critic literar e estompat, locul său fiind nu ocupat ci ăncredintat lui
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
pe pamant." (p. 289); peste dezacorduri elementare, ca de exemplu "chiar însăși (sic!) călugării din Optina" (p. 251) ori " El și-a tăiat legătură, de către toți ceilalți, precum cu o foarfecă." (p. 258)! Cartea debutantului Paulin Lecca merită o echipă redacționala competența - s-ar fi putut descrie eufemistic starea de fapt, fără detaliile precedente, compromițătoare în plan intelectual, dată fiind condiția de arhimandrit și duhovnic la Mînăstirea Arnota a autorului. De unde înverșunarea această a s-ar putea întreba pescuitorii în ape
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
și face rapoartele tuturor consfătuirilor, plenarelor și congreselor scriitorilor, enumeră fruntașii literaturii și atrage atenția celor care greșesc; deține toate funcțiile importante: secretar general și apoi președinte al Uniunii Scriitorilor, academician, membru în Marea Adunare Națională, permanent membru în colegiul redacțional al „Gazetei literare”. Este permanent, din 1954 pînă în 1965, de partea „îndrumării artei și literaturii de către partid”, de partea realismului socialist pur, în 1962 spune că „avem nevoie de mai multe poezii militante”, atrage atenția asupra poeților de la „Steaua
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]
-
să descopere critici literari capabili să înțeleagă și să judece cărțile noi din literatura română și deci să joace rolul dificil de instanțe credibile de validare literară. Acest gând l-am avut văzând în VIAȚA ROMÂNEASCA nr. 5-6 o notă redacțională privind-o pe Cristina Chevereșan: aceasta, scriind pătrunzător despre o carte, trece un examen în ochii redactorilor de la Viața Românească, se dovedește „un critic literar de prima mână”, ale cărei opinii sunt de luat în seamă. Cei de la Viața Românească
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2402_a_3727]
-
concepută după normele gazetăriei moderne, cu texte scurte, bine scrise, ilustrate și machetate, acoperind variate domenii culturale. Cu nesemnificative excepții, revista nu face concesii "patriotismului local", astfel încît e o lectură interesantă pentru toți cititorii de limbă română. În casetă redacționala a celor două numere pe care le-am primit figurează doar Corneliu Ștefan și Sabin Orcan (nr.6) sau acesta din urmă singur (nr.7), de aceea bănuim că meritul concepției, atragerii colaboratorilor (între care nume cu greutate precum Adrian
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18174_a_19499]
-
cancan.ro a făcut următoarele precizări: "Avem planuri spectaculoase în .ro și zona de televiziune, motiv pentru care sunt fericită că le pot face împreună cu echipa cu care am lucrat și până acum. Nu vor fi modificări substanțiale în structura redacțională, ci doar de organizare a noului flux de lucru". Grupul anunță că cititorii cancan.ro vor avea acces la informații online, pe iPad și pe mobil, dar și la o "inedită structură de divertisment" prin intermediul platformei de programe TV. Potrivit
Cancan dispare de la chioșcuri () [Corola-journal/Journalistic/22064_a_23389]
-
naționaliștii ireversibili" - nimeni nu este dispus să admită existența unei enclave a reflecției critice, care desfide acest scenariu. Cum nu am semnat nici un contract cu nimeni, avem libertatea să ne expunem punctele de vedere și să urmăm o anumită strategie redacțională - de impunere a unor principii și valori - pe care o considerăm cea mai potrivită teritoriului dintre Prut și Nistru, precum și intereselor sale în întreg spațiul românesc și departe de hotarele acestuia. A mai rămas ceva în Moldova ce nu a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16707_a_18032]
-
secrete militare, Updike este unul dintre acei (prea puțini rămași, din păcate) pe care îi bucură mirosul de cerneală proaspătă a paginii de ziar, sau luciul coperții de revistă. Format în echipa celebrului "The New Yorker", în a cărui comitet redacțional a lucrat din 1955 pînă în 1957, rămînînd însă un colaborator fidel pînă în prezent, Updike este dovada vie a influenței benefice a presei asupra literaturii. Există în acest volum un farmec distinct, deși greu de explicat, al ne-structuratului
Gazetăria de substanță by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16829_a_18154]
-
inculpat de justiția franceză, iar parchetul român știa de acest lucru." Iar titlul pe care îl dă Azi articolului din Le Figaro e unul care n-are nici o legătură cu cel apărut în ziarul citat. În Azi apare următorul titlu redacțional: "Le Figaro" din 13-14 mai se întreabă: Cine profită de pe urma crimei?". Or, titlul din cunoscutul cotidian francez era Nori negri deasupra candidaturii lui Ion Iliescu. Tot în Azi e publicat Istoricul legăturii dintre Emil Constantinescu și infractorul Adrian Costea în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17081_a_18406]
-
de ținută: Aurel Gurghianu, Virgil Ardeleanu, Leonida Neamțu. Doar că după un an și jumătate, eram trecut, împreună cu un alt "echinoxist", Aurel Șorobetea, pe o jumătate de normă. Așa am dus-o vreo 15 ani, așa pățiseră în urma reducerii organigramelor redacționale și Virgil Mazilescu, Lucian Raicu și Dana Dumitriu la România literară. Aceeași muncă, salariu 1/2. De fapt, scriptic, până aproape de Revoluție, așa am rămas, când a fost pensionat un coleg de mult pensionabil și am revenit la situația din
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
a făcut el în minunata zi de mai? A citit memoriile lui Petre Pandrea și reviste literare. Deși ar avea acum chef să scrie mai curînd despre mandarinul valah (ar fi atîtea de spus!), prioritatea o au revistele fiindcă obligațiile redacționale nu țin cont de chefuri. * În ATENEU nr. 3, Vasile Sporici prezintă și traduce un fragment din Ființă și cunoaștere. Eseu despre Lupasco, ultima carte a lui B. Fondane, rămasă inedită pînă în primăvara 1998, cînd a fost publicată de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17116_a_18441]
-
și publicații de specialitate: Teatrul azi, Scena, Semnal teatral, Ultimat și Okean. Circulația lor este lunară sau trimestrială, continuitate clară avînd Scena și Teatrul azi. Aceasta din urmă este și cea mai veche revistă, apărută în 1956 cu un colegiu redacțional care suna cam așa: Camil Petrescu - președinte, Horia Deleanu - redactor-șef, Aurel Baranga, Radu Beligan, Mihail Davidoglu, Lucia Demetrius, Dan Nasta, Irina Răchițeanu, George Vraca, Liviu Ciulei, Șt. Aug. Doinaș, Florian Potra. Din sumarul unui număr din aprilie 1956 putem
Vocile specialiștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15891_a_17216]
-
după 45 de ani, un articol înfierat ca antisovietic, antisocialist, , poate fi la fel de bine interzis ca anticapitalist, bolșevic, ." Altădată e vorba de un memoriu adresat șefului cenzurii pentru o abatere de la linia partidului în urma căreia autorul fusese îndepărtat de munca redacțională. Aproape că nu mai contează situația istorică, memoriul e produsul unei epoci care trebuie înțelese ca atare, ce mă interesează pe mine azi ca cititor nepăsător politic e un amănunt (intimist, mic-burghez, impresionist!): peste memoriul unui tînăr comunist, șeful cenzurii
Precizări etice și estetice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15963_a_17288]
-
Borcilă, Virgil Stancu, Matei Călinescu (și el Visiting Professor la Universitate), Marius Jucan, Corin Braga și Berszán István. Textul nu e însoțit de informațiile necesare situării lui, nici datat. Nici filosoful nu e prezentat, cum se obișnuiește, într-o casetă redacțională. Am avut chiar pînă la un punct, impresia că masa rotundă este fără prezența lui. Singurele date cît de cît precise ni le oferă Liviu Cotrău, în introducere, dar fiind vorba de Rorty ca despre o mare personalitate etc., nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15651_a_16976]
-
1. Pentru ziarist, în afară de instabilitate, se pune problema unei cascade de adaptări urgente la alt tip de a face presă (căci sîntem departe de o concepție unitară), la alt tip de disciplină, la alte condiții de lucru, la alte structuri redacționale, la alte pretenții, la alte tipuri de publicații, la alte categorii de subiecte, la alte genuri publicistice. Privit din afară, ar putea fi și un avantaj: multi-specializarea. Vă asigur că nu e nici o fericire. În plus, e o utopie: un
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
fie neapărat comparabilă cu a alteia (cine e "superior"? un campion la haltere sau la alergări sau la box?), d-sa privește textele mai scurte de la înălțimea unui leu care ar măsura niște furnici: "Doar "culegeri"", "cronici de actualitate, comenzi redacționale pe termene scurte", "eterne foiletoane, uitate adesea de la o săptămînă la alta". Pentru a se întreba cu malignă voluptate și a-și da un răspuns pe măsură: "Ce va "rămîne" efectiv de pe urma acestei incontinențe critice? Din păcate prea puțin", uitînd
Adrian Marino între lumini și umbre (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15745_a_17070]
-
Nicolae Manolescu Sînt tot mai neliniștit, în ultima vreme, de ura pe care o simt mustind în subtextul unor articole, cu sau fără caracter polemic, interviuri sau pur și simplu notițe redacționale, aruncate într-un colț de pagină. Am crezut totdeauna că orice se poate discuta sine ira et studio, pe un ton civilizat, că polemica nu exclude (vorba d-lui Octavian Paler) cordialitatea și că singurul extremism îngăduit în lumea ideilor
Ura la români by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16290_a_17615]
-
să înțeleagă ce vor instituțiile financiare internaționale din partea României. După schimbarea puterii la Palatul Victoria s-au produs schimbări și în lumea cotidianelor din București. Ziarul CRONICA ROMÂNĂ a trecut din mîna lui Horia Alexandrescu în cea a unei echipe redacționale conduse de George Cușnarencu și în care, printre numele sonore de colaboratori se află Aristide Buhoiu, fost deținător de emisiune la Tele 7 abc și pus pe liber de acolo din cauză că nu aducea audiență postului. Alt nume e cel al lui Alexandru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16343_a_17668]
-
a lui M. Eliade". În Luceafărul a publicat Cioran sub inițialele Z.P., ultimele sale texte scrise în românește. De la Caete de dor încoace, Virgil Ierunca a semnat cu pseudonimul care l-a făcut celebru. Revista a beneficiat de aportul redacțional al lui C. Amăriuței, cel puțin pentru primele numere. Din 1954, Ierunca i-a fost unic redactor. Înainte de a o descrie sumar, Cronicarul ține să amintească și de publicațiile din exil care i-au succedat sau pe care le-a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16364_a_17689]
-
Rodica Zafiu Se pare că se apropie de sfîrșit publicarea Dicționarului limbii române (DLR), dicționarul-tezaur patronat de Academia Română, început de Sextil Pușcariu și continuat după al doilea război mondial, cu anumite modificări în normele redacționale, de cercetători de la institutele de lingvistică din București, Cluj și Iași. Fasciculele apărute în ultima vreme sînt două: Tomul XIII, partea I, Litera V (V- veni) poartă ca dată a apariției, pe coperta interioară, anul 1997; pentru Tomul XIV, Litera
Ultimele litere ale alfabetului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16373_a_17698]
-
Balkon reflectă exclusiv experiențe artistice neconvenționale, opțiune perfect justificată din punct de vedere psihologic după atîtea interdicții și așteptări, sau ilustrează ideologii și diverse concepte istorico-teoretice, fapt explicabil și el ca exercițiu intelectual și ca procedeu de clarificare pentru cercul redacțional și chiar pentru cercuri mai largi, iar Ianus încă nu s-a impus pe piață și oricum preocupările sale nu privesc strict fenomenul artelor plastice. Cu alte cuvinte, mișcarea artistică vie, la zi, tendințele încrucișate și contradictorii, esteticile diacronice recuperate
Arta și mediile by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16439_a_17764]
-
din romane învață copiii noștri să vorbească și să se comporte urît!" Cronicarului îi vine să exclame: Nu de pe site-ul parlamentului află hoții de averile deputaților și senatorilor!" l ADEV|RUL de tranziție (între moartea anunțată de o echipă redacțională și o nouă viață anunțată de altă echipă) ne informează, tot vineri, 25 martie, că președintele PUR a declarat că se află la Londra pentru studii (de științe politice, firește), în ciuda zvonurilor că ar fi la tratament medical. Credem a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11874_a_13199]
-
Cristian Teodorescu Intr-o singură zi fata lui Dumitru Tinu a stricat ce a construit tatăl ei în zece ani. Sînt toate șansele ca Adevărul să-și piardă audiența după demisia în masă a echipei redacționale. Proprietara ziarului s-a înșelat crezînd că lucrurile se vor rezolva ca la Evenimentul zile. Dumitru Tinu a făcut o echipă unită, atît lucru ar fi trebuit să știe fiica lui. Or, ea nu s-a așteptat ca plecarea echipei
Adevărul fără CTPopescu și CTP fără Adevărul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11893_a_13218]
-
știe fiica lui. Or, ea nu s-a așteptat ca plecarea echipei de conducere să-i facă pe aproape toți ceilalți să-și ia lumea în cap. Teoretic, Ana Maria Tinu avea dreptate, vrînd să despartă afacerea propriu-zisă de treaba redacțională. Și poate că s-o fi săturat de Cristian Tudor Popescu, om greu de suportat. Sau poate că i s-a sugerat să se sature de el, dacă eu am înțeles bine ce voia să spună Cristian Tudor Popescu în
Adevărul fără CTPopescu și CTP fără Adevărul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11893_a_13218]