108 matches
-
2 + 2 (doi copaci mint, doi spun adevărul). Un al doilea copac (paltinul) care să spună adevărul pare superfluu - o altă cauză care mă face să cred că paltinul a fost inserat ulterior în scenariul legendei (107) . 3. În variantele redacțiunii moderne, paltinul este blagoslovit să stea „înaintea bisericii” și să „strige [= cheme] norodul la bise rică”, cu evidentă trimitere la funcția creștin-ortodoxă a toacei de paltin. Remarc cât de importantă este această funcție a palti nului, odată ce există două legende
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de demon în versiunea greacă nu apar ca atare, sau măcar în forme corupte, printre numele pe care le poartă Avestița în legendele sau rugăciunile românești. Cea mai flagrantă deosebire este cea care mă interesează acum în mod special : în redacțiunea greacă a legendei nu numai că nu apare paltinul, dar lipsește cu desăvârșire episodul cu intero garea copacilor, respectiv cu blestemarea unora și binecuvântarea altora. B.P. Hasdeu (40, pp. 205, 213) a considerat că legenda/ rugăciunea în discuție este un
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
p. 76). Ulterior, și Emil Turdeanu a adoptat acest punct de vedere (125, p. 14). Dar descântecul rusesc (din secolul al XVII-lea), considerat bogomilic de către Hasdeu și reprodus de acesta (40, p. 205), comportă diferențe și mai mari față de redacțiunile românești ale legendei Sfântului Sisinie decât redacțiunea greacă indicată de N. Cartojan. În plus, nici descântecul rusesc nu conține episodul care mă interesează : interogarea/blestemarea/binecuvântarea copa- cilor de către Sf. Sisinie. Dacă din punctul de vedere al istoriei literaturii române
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
adoptat acest punct de vedere (125, p. 14). Dar descântecul rusesc (din secolul al XVII-lea), considerat bogomilic de către Hasdeu și reprodus de acesta (40, p. 205), comportă diferențe și mai mari față de redacțiunile românești ale legendei Sfântului Sisinie decât redacțiunea greacă indicată de N. Cartojan. În plus, nici descântecul rusesc nu conține episodul care mă interesează : interogarea/blestemarea/binecuvântarea copa- cilor de către Sf. Sisinie. Dacă din punctul de vedere al istoriei literaturii române vechi problema s-ar părea că a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pe larg motivul, relevându-l în zeci de ipostaze în folclorul mitic și în textele religioase ale Eurasiei, din vestul Europei până în estul Indiei. În acest cadru, Dähnhardt a citat și legenda Sfântului Sisinie (14, II, p. 54), și anume redacțiunea română veche, secolul al XVI-lea, pe care a preluat-o din Chrestomația lui Moses Gaster (70, pp. 6-7). La rândul său, Gaster o preluase din Cuvente den bătrâni a lui B.P. Hasdeu. Faptul nu este lipsit de semnificație. Dähnhardt
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Gaster (70, pp. 6-7). La rândul său, Gaster o preluase din Cuvente den bătrâni a lui B.P. Hasdeu. Faptul nu este lipsit de semnificație. Dähnhardt, care a cam neglijat folclorul și literatura populară română, a prezentat în acest caz numai redacțiunea românească a legendei, din motive lesne de bănuit. În versiunile în alte limbi ale legendei Sfântului Sisinie, pe care le-a con sultat, el nu a găsit probabil motivul „copacii blestemați/binecuvântați”. în Europa de Sud-Est, motivul a circulat în cadrul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Excepție face rugul de mure, dar pe când acesta apare într-o unică atestare, într-o colindă a Maicii Domnului (76, p. 11), el este o constantă în ciclul de legende cu privire la Sf. Sisinie, unde rugul apare în marea majoritate a redacțiunilor, indiferent dacă episodul cuprinde patru, trei sau numai doi copaci (73 ; 74). Pe de altă parte, identitatea dintre felul cum este bleste mat rugul de Sf. Maria, în atestarea de care vorbeam („Rug afurisit,/ Să nu crești în sus./ Cine
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
rugul de Sf. Maria, în atestarea de care vorbeam („Rug afurisit,/ Să nu crești în sus./ Cine de tine s-o împiedica/ Toți te-o blestema” ; cf. 76, p. 11), și felul cum este el blestemat de Sf. Sisinie în redacțiunea veche a legendei („să fii blăstemat ! unde-ți e rădăcina ta, acolo să-ți fie vrăhul [= vârful] tău ! cine va trece pre lăngă tine, tu să-i împeadeci, iară ei să te blasteme” ; cf. 40, p. 219) ar putea fi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
direcțiunea i-a fost oferită, ca un element de succes. însă Athanasiade a pățit una bună cu directoratul lui. Într-unul din numerele Scaiului s-a publicat o zeflemea pentru un domn Ghica. Acesta s-a supărat și a trimis redacțiunii o scrisoare de protestare, cerând o rectificare. Dar în loc de rectificare, omul s-a ales cu o altă zeflemea, încă și mai sărată. Atunci d-l Ghica s a hotărât pe răzbunare. Peste câteva zile, o trupă teatrală juca la grădina
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
de 77 ani, generalul Christian Tell, fostul membru al Comitetului revoluționar de la 1848, de mai multe ori ministru și membru al partidului conservator. Lui Tell i s-au făcut funeralii naționale. Ion Brătianu a mers în urma cortegiului. Un incendiu distruge redacțiunea și atelierul tipografic al ziarului Românul. Rosetti erea sărac și n-avea alt mijloc de trai decât ziarul său. Atunci s-a format un comitet care să-i adune o sumă care, purtând numele de „Recompensă națională“, să îi fie
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
dincoace și de dincolo de Dunăre, constituie un singur stat indivizibil“. Maiorescu combate redactarea, întrebând ce caută Dunărea aci. A vorbi de România de dincoace și de dincolo de Dunăre, asta însemnează că am renunțat la Basarabia. Deputatul junimist propune o altă redacțiune, care se votează cu unanimitate de 123 voturi, mai puțin votul lui Iepurescu de la Vlașca. Noua redacție este: „Regatul României și districtele sale de dincolo de Dunăre formează un stat indivizibil...“ Discuția asupra revizuirii se oprește în loc când vine în dezbatere
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
între plenipotențiari asupra traseului liniei în care comitele Corti dorește ca Silistra să fie coprinsă, precum și asupra termenilor cari ar putea să-i indice exact întinderea. Comitele Șuvaloff, spre a satisface dorința d-lui prim-plenipotențiar al Franței, dă citire redacțiunii următoare: „Având în vedere prezința de elemente române, plenipotențiarii ruși consimt a prelungi frontiera României în lungul Dunării plecând de la Rașova în direcția Silistrei. Punctul de fruntarie pe Marea Neagră să nu treacă dincolo de Mangalia.“ Acest text, care implică că Mangalia
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
și obligațiunilor Sublimei Porți în ceea ce privește antreprizele de lucrări publice și altele de același fel.“ Președintele observă că Congresul nu poate discuta aceste cestiuni în ședință plenară și Congresul decide trimiterea propunerilor d-lui prim plenipotențiar al Turciei la comisia de redacțiune. Caratheodory-Pașa, având în vedere cestiunea de îndemnitate indicată de 1-iul aliniat al Articolului V din Tratatul de [la] San Stefano, observă că articolele tratatului nefiind acceptate ca obligatorii de România care, prin urmare, nu poate reclama beneficiile stipulate de ele
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
2 iulie (20 iunie) 1878 [...] La ordinea zilei este discuțiunea Articolului XII și XIII din Tratatul de la San Stefano relative la Dunăre și la fortărețe. Președintele dă citire Articolului XII și baronul de Haymerle prezintă înaltei Adunări proiectul următor de redacțiune nouă a acestui articol: „1. Spre a asigura, prin o nouă garanție, libertatea de navigațiune pe Dunăre, toată partea fluviului plecând de la Porțile-de-Fier până la vărsarea sa în Marea-Neagră este declarată neutră. Insulele situate în acest parcurs și la guri (Insula
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
repetă că Congresul nu are de discutat cestiunile de detaliu asupra cărora puterile interesate ar putea lesne să se înțeleagă între dânsele. Alteța-Sa stăruie în a cugeta că propunerea austro-ungară ar trebui să fie trămisă sau la comitetul de redacțiune sau referită plenipotențiarilor Austro-Ungariei, cari să extragă dintr-însa principiele de căpetenie, singurele susceptibile de a fi votate de Congres. Această ultimă opiniune, sprijinită de d. d’Oubril, este acceptată de Congres, d-nii plenipotențiari ai Rusiei observând însă că adeziunea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
II; primul aliniat al acestui din urmă articol și Art. III vor fi discutate între plenipotențiarii desemnați, în timpul unei suspendări de ședințe ce va avea loc după terminarea ordinei de zi. [...] La redeschiderea ședinței, d. d’Oubril dă citire următoarei redacțiuni, asupra căreia s-au înțeles reprezentanții Austro-Ungariei și ruși. Aliniatul I al articolului II: „Un an înaintea expirării termenului însemnat duratei Comisiunii europene, puterile se vor înțelege asupra prelungirii și modificațiunilor ce vor judeca necesare. [Art. III.] Reglementele de navigațiune
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
de navigațiune și de poliție fluvială de la Porțile-de-Fier până la Galați vor fi elaborate de către Comisiunea europeană, asistată de delegații statelor țărmurene, și puse în conformitate cu acele care au fost sau vor fi introduse pentru percursul în josul Galațului.“ Congresul aderă la această redacțiune. După o observație a comitelui Șuvaloff relativă la Articolul II comitele de Saint Vallier zice că principiul singur a fost votat, că forma este rezervată comisiunii de redacțiune și că s-a învoit numai a se constata utilitatea unei înțelgeri
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
sau vor fi introduse pentru percursul în josul Galațului.“ Congresul aderă la această redacțiune. După o observație a comitelui Șuvaloff relativă la Articolul II comitele de Saint Vallier zice că principiul singur a fost votat, că forma este rezervată comisiunii de redacțiune și că s-a învoit numai a se constata utilitatea unei înțelgeri înaintea expirării termenului hotărât pentru durata Comisiunii europene. [...] protocolul nr. 14 Ședința din 6 iulie (24 iunie) 1878 [...] Alteța-Sa citește apoi Articolul XXV, care este privitor la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
consimțimântul său acestor propuneri cari regulează limitele de nord ale principatului. [...] protocolul nr. 17 Ședința din 10 iulie (28 iunie) 1878 [...] Asupra Articolului al 5[-lea], al căruia obiect este egalitatea drepturilor și libertatea cultelor, s-au ivit dificultăți de redacțiune; acest articol într adevăr este comun pentru Bulgaria, Muntenegrul, Serbia, România și comisiunea trebuia să găsească o singură formulă pentru atâtea situațiuni diferite: era greu, mai ales de a coprinde într însa israeliții din România, a cărora situațiune este nedeterminată
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
israiliții din România, pe cât nu sunt de o naționalitate streină, dobândesc, fără împotrivire, naționalitatea română“. Principele de Bismarck semnalează inconvenientele ce ar putea să se ivească din modificațiunea rezoluțiunilor adoptate de Congres și care au fost baza lucrărilor comisiunii de redacțiune. Este necesar ca Congresul să se opuie la orice tentativă de revenire asupra fondului. D. Desprez adaugă că comisiunea a menținut redacțiunea primitivă, care-i pare că poate să concilieze toate interesele ce sunt în cauză și că d. de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
putea să se ivească din modificațiunea rezoluțiunilor adoptate de Congres și care au fost baza lucrărilor comisiunii de redacțiune. Este necesar ca Congresul să se opuie la orice tentativă de revenire asupra fondului. D. Desprez adaugă că comisiunea a menținut redacțiunea primitivă, care-i pare că poate să concilieze toate interesele ce sunt în cauză și că d. de Launay a cerut numai inserțiunea moțiunii sale de protocol. Principele Gorceakoff reamintește observațiunile ce a prezintat într-o ședință trecută în privința drepturilor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
iulie (protocol 10) relativă la România; Excelența Sa cere ca tributurile plătite până acum Sublimei Porți de către aceste țări să fie capitalizate și ca valoarea lor să se verse în casele tezaurului otoman. Con gresul a înaintat aceste propuneri comisiunii de redacțiune, fără a se pronunța definitiv asupra cestiunii de principiu. Comisiunea propune acum un proiect de redacțiune astfel conceput: „Tributul Serbiei (României) se va capitaliza și reprezentanții puterilor la Constantinopol vor fixa la cât se va urca această capitalizare, în unire
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
aceste țări să fie capitalizate și ca valoarea lor să se verse în casele tezaurului otoman. Con gresul a înaintat aceste propuneri comisiunii de redacțiune, fără a se pronunța definitiv asupra cestiunii de principiu. Comisiunea propune acum un proiect de redacțiune astfel conceput: „Tributul Serbiei (României) se va capitaliza și reprezentanții puterilor la Constantinopol vor fixa la cât se va urca această capitalizare, în unire cu Sublima Poartă.“ Mai nainte ca Congresul să se poată pronunța asupra acestei redacțiuni, dânsul va urma
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
un proiect de redacțiune astfel conceput: „Tributul Serbiei (României) se va capitaliza și reprezentanții puterilor la Constantinopol vor fixa la cât se va urca această capitalizare, în unire cu Sublima Poartă.“ Mai nainte ca Congresul să se poată pronunța asupra acestei redacțiuni, dânsul va urma să statueze dacă, în principiu, țările vor trebui să primească sarcina capitalizării tributului, ce nu li s-a fost impus de Tratatul de la San Stefano. Lordul Salisbury consideră dificultatea sub un punct de vedere îndoit: sunt aci
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
necesară pentru a se stabili obligațiunea răscumpărării tributului, dar că voturile ce s-au dat arată, într-un mod suficient, că o majoritate chiar ar fi contra acestei deciziuni. Alteța-Sa trebuie să considere cestiunea ca regulată și comisiunea de redacțiune va avea îndatorirea să suprime articolul proiectului său relativ la capitalizarea tributurilor române și serbe. [...] Tratatul de Berlin urmat de protocoalele Congresului, precum și de harta Basarabiei române, a Deltei Dunării și a Dobrogei. Traducțiunea Ministerului Afacerilor Străine, București, Imprimeria Statului, 1878
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]