108 matches
-
uitam pe fereastră, văd lumea adunându-se în poarta grădinii Episcopiei și în același timp mi se păru că aud răsunând strigătele: — Trăiască Epoca! Dau să deschid fereastra, însă în același timp un zgomot îngrozitor iz bucnește, geamurile mari ale redacțiunii încep să zboare. și strigătele, lămurite acum; „Jos Epoca!“ se aud. Vreau să fug, însă retragerea îmi este tăiată. Un număr de oameni cari vociferează, înjură și lovesc cu bastoanele intră ca o furtună. Fac stânga-mprejur și mă întorc
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
stânga-mprejur și mă întorc. Nu mai aveam decât un refugiu: o foarte mică odăiță întunecoasă, fără de fereastră, în care erau depozitate teancurile cu hârtie maculatură. Mă reped înăuntru și mă ascund după o movilă de pachete. Un servitor al redacțiunii face la fel. Banda intră și sparge totul: geamuri, scaune, lămpi, oglinzi etc. Înăuntru, în a doua piesă, care servea drept cameră de aministrațiune, se mai aflau d-nul Dimitrie Radu Rosetti, redactorul care-și iscălea cronicele umoristice cu pseudonimul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
ușa care dă în gangul casei, făcu un salt și fugi în curte. Toma Basilescu însă, având o infirmitate la mers, n-a putut scăpa, a fost prins de bătăuși și lovit cu bastoanele în cap. Intrând și în camera redacțiunii, banda a devastat tot, a intrat și în camera întunecoasă unde mă aflam, însă nu ne-a putut descoperi. Peste câteva minute banda a dispărut în urlete. Când am ieșit din ascunzătoare, n-am mai recunoscut localul. În amândouă Camerele
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
facă o anchetă. Iar o mână de oameni - 30-40 - erau în stare să cutreiere centrul orașului, să se dedea la acte de vandalism fără ca nici poliția și nici publicul să i se poată împotrivi. Când s-au reîntors manifestanții, în redacțiune se afla Nicolae Chirilov, profesor de matematici și redactor la Epoca. Chirilov a voit să facă act de om curagios. A ieșit în fața lui Nae Ulmeanu, râzând grațios. Nicolae Chirilov îl cunoștea de la Primăria Capitalei, unde fusese contabil, pe când Ulmeanu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
și-au manifestat indignarea lor în mod spontaneu. Atunci a luat naștere expresiunea de „cetățeni indignați“ dată, în urmă, tuturor acelora cari au făcut pe bătăușii în tot timpul celor din urmă doi-trei ani ai regimului liberal. Această devastațiune a redacțiunii Epocii a contribuit, după cum este și ușor de înțeles, ca tirajul ziarului să crească considerabil. De acum încolo Epoca este în toate mâinile și devine principala gazetă cu tiraj. Guvernul - și Parchetul din ordinul guvernului - dau proporții considerabile atentatului contra
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
aprilie, Panu publică în Lupta articolul său intitulat Omul periculos, care trebuie să-l ducă înaintea justiției. În acel articol, regele Carol este atacat în chipul cel mai injurios. O zi sau două după apariția articolului, pe când mă aflam în redacțiunea ziarului, apar membrii Parchetului; s-a făcut percheziție și s-a căutat manuscrisul. Panu se afla atunci la Iași. Chemat la judecătorul de instrucție, Panu a luat întreaga răspundere și, prin urmare, a fost trimis în fața tribunalului. La 17 aprilie
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
direcțiunea i-a fost oferită, ca un element de succes. însă Athanasiade a pățit una bună cu directoratul lui. Într-unul din numerele Scaiului s-a publicat o zeflemea pentru un domn Ghica. Acesta s-a supărat și a trimis redacțiunii o scrisoare de protestare, cerând o rectificare. Dar în loc de rectificare, omul s-a ales cu o altă zeflemea, încă și mai sărată. Atunci d-l Ghica s a hotărât pe răzbunare. Peste câteva zile, o trupă teatrală juca la grădina
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de 77 ani, generalul Christian Tell, fostul membru al Comitetului revoluționar de la 1848, de mai multe ori ministru și membru al partidului conservator. Lui Tell i s-au făcut funeralii naționale. Ion Brătianu a mers în urma cortegiului. Un incendiu distruge redacțiunea și atelierul tipografic al ziarului Românul. Rosetti erea sărac și n-avea alt mijloc de trai decât ziarul său. Atunci s-a format un comitet care să-i adune o sumă care, purtând numele de „Recompensă națională“, să îi fie
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
dincoace și de dincolo de Dunăre, constituie un singur stat indivizibil“. Maiorescu combate redactarea, întrebând ce caută Dunărea aci. A vorbi de România de dincoace și de dincolo de Dunăre, asta însemnează că am renunțat la Basarabia. Deputatul junimist propune o altă redacțiune, care se votează cu unanimitate de 123 voturi, mai puțin votul lui Iepurescu de la Vlașca. Noua redacție este: „Regatul României și districtele sale de dincolo de Dunăre formează un stat indivizibil...“ Discuția asupra revizuirii se oprește în loc când vine în dezbatere
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
între plenipotențiari asupra traseului liniei în care comitele Corti dorește ca Silistra să fie coprinsă, precum și asupra termenilor cari ar putea să-i indice exact întinderea. Comitele Șuvaloff, spre a satisface dorința d-lui prim-plenipotențiar al Franței, dă citire redacțiunii următoare: „Având în vedere prezința de elemente române, plenipotențiarii ruși consimt a prelungi frontiera României în lungul Dunării plecând de la Rașova în direcția Silistrei. Punctul de fruntarie pe Marea Neagră să nu treacă dincolo de Mangalia.“ Acest text, care implică că Mangalia
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
și obligațiunilor Sublimei Porți în ceea ce privește antreprizele de lucrări publice și altele de același fel.“ Președintele observă că Congresul nu poate discuta aceste cestiuni în ședință plenară și Congresul decide trimiterea propunerilor d-lui prim plenipotențiar al Turciei la comisia de redacțiune. Caratheodory-Pașa, având în vedere cestiunea de îndemnitate indicată de 1-iul aliniat al Articolului V din Tratatul de [la] San Stefano, observă că articolele tratatului nefiind acceptate ca obligatorii de România care, prin urmare, nu poate reclama beneficiile stipulate de ele
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
2 iulie (20 iunie) 1878 [...] La ordinea zilei este discuțiunea Articolului XII și XIII din Tratatul de la San Stefano relative la Dunăre și la fortărețe. Președintele dă citire Articolului XII și baronul de Haymerle prezintă înaltei Adunări proiectul următor de redacțiune nouă a acestui articol: „1. Spre a asigura, prin o nouă garanție, libertatea de navigațiune pe Dunăre, toată partea fluviului plecând de la Porțile-de-Fier până la vărsarea sa în Marea-Neagră este declarată neutră. Insulele situate în acest parcurs și la guri (Insula
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
repetă că Congresul nu are de discutat cestiunile de detaliu asupra cărora puterile interesate ar putea lesne să se înțeleagă între dânsele. Alteța-Sa stăruie în a cugeta că propunerea austro-ungară ar trebui să fie trămisă sau la comitetul de redacțiune sau referită plenipotențiarilor Austro-Ungariei, cari să extragă dintr-însa principiele de căpetenie, singurele susceptibile de a fi votate de Congres. Această ultimă opiniune, sprijinită de d. d’Oubril, este acceptată de Congres, d-nii plenipotențiari ai Rusiei observând însă că adeziunea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
II; primul aliniat al acestui din urmă articol și Art. III vor fi discutate între plenipotențiarii desemnați, în timpul unei suspendări de ședințe ce va avea loc după terminarea ordinei de zi. [...] La redeschiderea ședinței, d. d’Oubril dă citire următoarei redacțiuni, asupra căreia s-au înțeles reprezentanții Austro-Ungariei și ruși. Aliniatul I al articolului II: „Un an înaintea expirării termenului însemnat duratei Comisiunii europene, puterile se vor înțelege asupra prelungirii și modificațiunilor ce vor judeca necesare. [Art. III.] Reglementele de navigațiune
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de navigațiune și de poliție fluvială de la Porțile-de-Fier până la Galați vor fi elaborate de către Comisiunea europeană, asistată de delegații statelor țărmurene, și puse în conformitate cu acele care au fost sau vor fi introduse pentru percursul în josul Galațului.“ Congresul aderă la această redacțiune. După o observație a comitelui Șuvaloff relativă la Articolul II comitele de Saint Vallier zice că principiul singur a fost votat, că forma este rezervată comisiunii de redacțiune și că s-a învoit numai a se constata utilitatea unei înțelgeri
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
sau vor fi introduse pentru percursul în josul Galațului.“ Congresul aderă la această redacțiune. După o observație a comitelui Șuvaloff relativă la Articolul II comitele de Saint Vallier zice că principiul singur a fost votat, că forma este rezervată comisiunii de redacțiune și că s-a învoit numai a se constata utilitatea unei înțelgeri înaintea expirării termenului hotărât pentru durata Comisiunii europene. [...] protocolul nr. 14 Ședința din 6 iulie (24 iunie) 1878 [...] Alteța-Sa citește apoi Articolul XXV, care este privitor la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
consimțimântul său acestor propuneri cari regulează limitele de nord ale principatului. [...] protocolul nr. 17 Ședința din 10 iulie (28 iunie) 1878 [...] Asupra Articolului al 5[-lea], al căruia obiect este egalitatea drepturilor și libertatea cultelor, s-au ivit dificultăți de redacțiune; acest articol într adevăr este comun pentru Bulgaria, Muntenegrul, Serbia, România și comisiunea trebuia să găsească o singură formulă pentru atâtea situațiuni diferite: era greu, mai ales de a coprinde într însa israeliții din România, a cărora situațiune este nedeterminată
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
israiliții din România, pe cât nu sunt de o naționalitate streină, dobândesc, fără împotrivire, naționalitatea română“. Principele de Bismarck semnalează inconvenientele ce ar putea să se ivească din modificațiunea rezoluțiunilor adoptate de Congres și care au fost baza lucrărilor comisiunii de redacțiune. Este necesar ca Congresul să se opuie la orice tentativă de revenire asupra fondului. D. Desprez adaugă că comisiunea a menținut redacțiunea primitivă, care-i pare că poate să concilieze toate interesele ce sunt în cauză și că d. de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
putea să se ivească din modificațiunea rezoluțiunilor adoptate de Congres și care au fost baza lucrărilor comisiunii de redacțiune. Este necesar ca Congresul să se opuie la orice tentativă de revenire asupra fondului. D. Desprez adaugă că comisiunea a menținut redacțiunea primitivă, care-i pare că poate să concilieze toate interesele ce sunt în cauză și că d. de Launay a cerut numai inserțiunea moțiunii sale de protocol. Principele Gorceakoff reamintește observațiunile ce a prezintat într-o ședință trecută în privința drepturilor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
iulie (protocol 10) relativă la România; Excelența Sa cere ca tributurile plătite până acum Sublimei Porți de către aceste țări să fie capitalizate și ca valoarea lor să se verse în casele tezaurului otoman. Con gresul a înaintat aceste propuneri comisiunii de redacțiune, fără a se pronunța definitiv asupra cestiunii de principiu. Comisiunea propune acum un proiect de redacțiune astfel conceput: „Tributul Serbiei (României) se va capitaliza și reprezentanții puterilor la Constantinopol vor fixa la cât se va urca această capitalizare, în unire
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
aceste țări să fie capitalizate și ca valoarea lor să se verse în casele tezaurului otoman. Con gresul a înaintat aceste propuneri comisiunii de redacțiune, fără a se pronunța definitiv asupra cestiunii de principiu. Comisiunea propune acum un proiect de redacțiune astfel conceput: „Tributul Serbiei (României) se va capitaliza și reprezentanții puterilor la Constantinopol vor fixa la cât se va urca această capitalizare, în unire cu Sublima Poartă.“ Mai nainte ca Congresul să se poată pronunța asupra acestei redacțiuni, dânsul va urma
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
un proiect de redacțiune astfel conceput: „Tributul Serbiei (României) se va capitaliza și reprezentanții puterilor la Constantinopol vor fixa la cât se va urca această capitalizare, în unire cu Sublima Poartă.“ Mai nainte ca Congresul să se poată pronunța asupra acestei redacțiuni, dânsul va urma să statueze dacă, în principiu, țările vor trebui să primească sarcina capitalizării tributului, ce nu li s-a fost impus de Tratatul de la San Stefano. Lordul Salisbury consideră dificultatea sub un punct de vedere îndoit: sunt aci
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
necesară pentru a se stabili obligațiunea răscumpărării tributului, dar că voturile ce s-au dat arată, într-un mod suficient, că o majoritate chiar ar fi contra acestei deciziuni. Alteța-Sa trebuie să considere cestiunea ca regulată și comisiunea de redacțiune va avea îndatorirea să suprime articolul proiectului său relativ la capitalizarea tributurilor române și serbe. [...] Tratatul de Berlin urmat de protocoalele Congresului, precum și de harta Basarabiei române, a Deltei Dunării și a Dobrogei. Traducțiunea Ministerului Afacerilor Străine, București, Imprimeria Statului, 1878
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
fost precedat de o ședință ordinară a societăței. Ședințele ordinare ale societăței se deschideau totdeauna prin cetirea de către Iacob Negruzzi a corespondenței cu diferiți autori afară din "Junimea", ce-i trimeteau scrieri spre publicare și cărora le răspundea prin poșta redacțiunei. Răspunsurile redacțiunei erau de multe ori foarte înțepătoare și de natură a nu atrage simpatiile colaboratorilor străini, precum, de exemplu: "D-lui M. I., în Galatz. Durere, fără ritm, rimă și mai ales fără simțire cam greu. Dl. E. B.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de o ședință ordinară a societăței. Ședințele ordinare ale societăței se deschideau totdeauna prin cetirea de către Iacob Negruzzi a corespondenței cu diferiți autori afară din "Junimea", ce-i trimeteau scrieri spre publicare și cărora le răspundea prin poșta redacțiunei. Răspunsurile redacțiunei erau de multe ori foarte înțepătoare și de natură a nu atrage simpatiile colaboratorilor străini, precum, de exemplu: "D-lui M. I., în Galatz. Durere, fără ritm, rimă și mai ales fără simțire cam greu. Dl. E. B. Opriți-vă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]