3,034 matches
-
Pleacă în Africa tropicală și rămîne vreme de 23 de ani în Republica Niger (a nu se confunda cu Nigeria!), abia ieșită de sub ocupația colonială franceză. Se reîntoarce în Franța, la mijlocul anilor '80, unde cunoaște noile generații de emigranți români, redevine student - la 68 de ani! - și ține la BBC un ciclu de emisiuni privind istoria românilor, numele său devenind astfel cunoscut românilor din țară. După 1990 revine în România cu un convoi de ajutoare umanitare și este șocat de mizeria
Un om norocos? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/14803_a_16128]
-
un fel, si o promisiune pe care mi-o fac mie însumi. Într-o bună zi, am să fiu în stare să întorc acest dar. Atunci cand accept ajutorul unui prieten, accept, odată cu el, și dreptul de a spera că voi redeveni cândva puternic. Dar o legatura și mai trainica se naște atunci când cineva ni se dezvăluie slab - atunci cand ne cere ajutorul sau, pur și simplu, ne vorbește despre problemele sale. Aceste destăinuiri întorc pe dos aritmetică de care vorbeam mai înainte
Prietenia ca o corvoadă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82383_a_83708]
-
tulburase în chip iremediabil. În plus, absența ei îți amintea, asemeni unui loc lăsat vacant pe neașteptate, că o rotiță-cheie din angrenajul redacției lipsea. La următoarea ședință nimic din urma acelei coliziuni nu se mai regăsea în atitudinea celor doi. Redeveniseră membrii unei echipe cu a cărei soartă se simțeau prea solidari pentru a mai ține seama de amintirea unei neînțelegeri apuse. Importanța pe care un om o are în colectivul redacțional al României literare se poate măsura după trei criterii
Ada Bittel la aniversară () [Corola-journal/Imaginative/10578_a_11903]
-
aer (...) ... nu se vede nimic decît un gol albastru, străfunduri fără țărm, prin care șuieră vînturi nevăzute și neauzite". De la pagina 37, rîndul 44, din varianta lui Dumitriu, și de la pagina 244, rîndul 41, din varianta Vinea, cele două texte redevin, în mare, identice. Dezvăluind doar, din cînd în cînd, mici variațiuni stilistice pe aceeași temă. Ca de pildă: Vinea, p. 245, r. 38-39: "pe ăsta nu l-a făcut un armăsar cu o iapă, ci cu vîntul!" - Dumitriu, p. 38
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
lumina soarelui acelei zile de toamnă cu cer senin și vînt rece a anului 1779") ajunge difuză în textul semnat de Dumitriu ("... în lumina soarelui acelei zile de sfîrșit de vară din o mie șapte sute și nu știu cît"), ca să redevină precisă în capitolul al treilea: "se aude că divanul Franței l-a judecat și l-a tăiat pe craiul franțuzesc, împreună cu tot neamul lui, și cu crăiasa, care-i erea soră lui Leopoldus, împăratul nemțesc". Ceea ce înseamnă că e vorba
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
ACȚIUNEA UNIONISTA 2012” Autor: Virgil Ciucă Publicat în: Ediția nr. 1912 din 26 martie 2016 Toate Articolele Autorului PICĂTURI DE VIAȚĂ (După o replică a lui George Simion) Suntem picături de viață Preludiu de uragan Alungând pâcla de ceață Vom redeveni ocean Picături din apa vie Inima unui torent Visăm Marea Românie Pe străvechiul continent Picături de apă vie Suntem fluviu în prezent Iar Unită Românie Ni-i supremul argument Împotriva iobăgiei Servim cu devotament Întregirea României N-o cerșim în
POEME DEDICATE CONGRESULUI „ACŢIUNEA UNIONISTĂ 2012” de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380614_a_381943]
-
când țara e-n haos și sunt pângărite lucrurile cele mai sfinte. Atitudinea lui civică e demnă de un revoluționar autentic, îndemnându-i pe români: „Salvați țara de la pieire / Nu retrăiți o amăgire” (Salvați țara de la pieire); pentru a putea redeveni un popor vrednic de numele lui, adică: „Putem spera să fim ce-am fost!” (Salvați țara de la pieire). E destul de ciudat cum, același poet, schimbă tonul în alte poezii, într-unul plin de sensibilitate și duioșie, în pastelurile care alternează
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
POEME DEDICATE CONGRESULUI „ACȚIUNEA UNIONISTĂ 2012”, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 1912 din 26 martie 2016. PICĂTURI DE VIAȚĂ (După o replică a lui George Simion) Suntem picături de viață Preludiu de uragan Alungând pâcla de ceață Vom redeveni ocean Picături din apa vie Inima unui torent Visăm Marea Românie Pe străvechiul continent Picături de apă vie Suntem fluviu în prezent Iar Unita Românie Ni-i supremul argument Împotriva iobăgiei Servim cu devotament Întregirea României N-o cerșim în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
României N-o cerșim în occident Suntem picurii de ploaie Adunați pentru Unire Cum vrem pace, nu războaie ... Citește mai mult PICĂTURI DE VIAȚĂ(După o replică a lui George Simion) Suntem picături de viațăPreludiu de uraganAlungând pâcla de ceațăVom redeveni oceanPicături din apa vieInima unui torentVisăm Marea RomâniePe străvechiul continent Picături de apă vieSuntem fluviu în prezentIar Unita RomânieNi-i supremul argumentîmpotriva iobăgieiServim cu devotament întregirea RomânieiN-o cerșim în occidentSuntem picurii de ploaieAdunați pentru UnireCum vrem pace, nu războaie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
servitute!... XXIV. PICĂTURI DE VIAȚĂ, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 1881 din 24 februarie 2016. Picături de viață Pentru Platforma Unionista Actiunea 2012 si George Simion Suntem picături de viață Preludiu de uragan Alungând pâcla de ceață Vom redeveni ocean Picături din apa vie Inima unui torent Visăm Marea Românie Pe străvechiul continent Picături de apă vie Suntem fluviu în prezent Iar Unita Românie Ni-i supremul argument Împotriva iobăgiei Servim cu devotament Întregirea României N-o cerșim în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
Întregirea României N-o cerșim în occident Suntem picurii de ploaie Adunați pentru Unire Cum vrem pace, nu războaie ... Citește mai mult Picături de viațăPentru Platforma Unionista Actiunea 2012 si George SimionSuntem picături de viațăPreludiu de uraganAlungând pâcla de ceațăVom redeveni oceanPicături din apa vieInima unui torentVisăm Marea RomâniePe străvechiul continent Picături de apă vieSuntem fluviu în prezentIar Unita RomânieNi-i supremul argumentîmpotriva iobăgieiServim cu devotament întregirea RomânieiN-o cerșim în occidentSuntem picurii de ploaieAdunați pentru UnireCum vrem pace, nu războaie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
roșu devine nelipsit în urzeala Penelopei. Odiseu însuși se lasă pradă impulsurilor vindicative în fața indiferenței și insensibilității zeilor și provoacă moartea nimfei Calipso. În noul context al neputinței, indiferenței și scepticismului general, aura mitică a eroului dispare din memoria celorlalți. Redevenit Nimeni și anihilat de o insuportabilă și penibilă durere de măsea, Odiseu își trăiește noua aventură din perspectiva dezeroizată a celui ce contemplă propria fantomă, pentru ca în cele din urmă să-și piardă definitiv identitatea eroică odată cu memoria. Pentru scriitorul
Marea în ruine de David Torres by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/10054_a_11379]
-
Iliescu, procedură impusă de noua lege a statutului diplomaților, recent intrată în vigoare. Reuniunea ambasadorilor României a arătat o schimbare substanțială, atât de imagine a reprezentanților țării noastre peste hotare, cât și de conținut, diplomația românească făcând eforturi pentru a redeveni o elită. În mesajul adresat acestora, șeful statului a apreciat că există pericolul ca, din cauza corupției și birocrației, România să rateze integrarea europeană, cerând diplomaților integritate profesională, cinste, corectitudine și legalitate. Principala datorie a misiunilor diplomatice este să promoveze o
Agenda2003-36-03-3 () [Corola-journal/Journalistic/281417_a_282746]
-
raza captivă din dragoste - așa cum minerul însuși înseamnă o lume într-un om. și el hălăduiește pe dedesubturile planetei, adunând comori pentru cei dragi, purtați simbolic în lămpașul ce-i luminează calea și nădejdea. Iar când iese din afunduri, când redevine om obișnuit, minerul nu uită, dacă e zi, să dea înapoi soarelui raza împrumutată. Dacă e noapte - și arborii în jur dorm, rezemați în flinte, ca niște ostași obosiți - minerul deschide lămpașul lăsând raza să urce, stea de veghe, pe
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
Brașov, actorul a fost din anii ’70 până în 1981 unul dintre favoriții publicului timișorean, jucând în spectacole de mare răsunet, precum „Gotz von Berlichingen“, „Două cravate“, „Frumoasa Helena“, „Fiul cel mare“. În 1996 s-a reîntors din Germania în țară, redevenind, cu sprijinul Institutului pentru Străinătate din Stuttgart, actor al T.G.S.T. Împreună cu mai tinerele sale colege Dana Borteanu și Daniela Torok și alături de orchestra T.G.S.T. condusă de Ioan Opra, artistul a pregătit acum un „spectacol de... ani și zile mari“. „Cele
Agenda2004-15-04-cultural () [Corola-journal/Journalistic/282279_a_283608]
-
la București (2-3). N-a însemnat însă și sfârșitul carierei de internațional pentru că, după plecarea în Ungaria, Táncos Mihály, este selecționat de cinci ori în reprezentativa țării vecine, pentru care marchează și un gol. Nerenunțând niciodată la cetățenia română, Táncos redevine Tänzer, întorcându-se în țară la sfârșitul lui decembrie 1939. Anul 1940 îl găsește la „Ripensia“, coechipier cu bunul lui prieten Mitty Pavlovici și coleg, în linia de atac, cu mai vechea cunoștință Dobay. Sub povara vârstei, Tänzer schimbă postura
Agenda2003-41-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281578_a_282907]
-
de câteva ori pe asfalt și a ajuns la spital cu fractură craniană deschisă. După trei luni avea să încheie socotelile cu viața. „Abia începuseră și ei o viață nouă, ne spune Ana-Maria Wogel, erau fericiți că Valentin va putea redeveni om întreg, că va putea munci, chiar își găsise o slujbă, la aceeași clinică unde fusese în tratament, dar ghinionul s-a ținut de ei. Viața lor nouă a fost ultima, din păcate. Pentru amândoi a fost ultima. Nu-mi
Agenda2003-30-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281298_a_282627]
-
la Sfântul Petru, când se îneacă cu orz. Cucul, pasăre cu numeroase valențe simbolice, cântă de la echinocțiul de primăvară până la solstițiul de vară. În tradiția populară, se spune că, de la Sânziene, cucul se preface în uliu până la Buna Vestire, când redevine cuc.
Care sunt cele mai răspândite tradiţii de Buna Vestire () [Corola-journal/Journalistic/23258_a_24583]
-
avut niciodată nici un caz de violență, să se bată între ei. Copiii străzii sunt mai în vârstă decât o arată. Ei știu să se joace cu mila publicului. Sunt numai buni pentru a face circ. Noi vrem ca ei să redevină copii“. O zi (aproape) obișnuită „Ne trezim la ora 9-9,30. O persoană e bucătar, ea pregătește mic-dejunul. Facem cu rândul. Copiii ajung la ora 10, mănâncă, predau aurolacul și țigările. La 11, pleacă doi copii cu bucătarul la Piața
Agenda2004-20-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282410_a_283739]
-
acțiunea, undeva... pe malul Argeșului, unde în- tr-adevăr Vlad Țepeș a construit o cetate - Cetatea Poienari. ( O. N.) Atracții Mâncare gustoasă și vinuri de calitate - noile minunății ale capitalei ungare. Oraș al cafenelelor la începutul secolului al XX-lea, Budapesta redevine una dintre cele mai atractive destinații turistice ale Europei. Alte centre de interes ale vieții mondene s-au adăugat celebrei Café New York. Numeroase localuri deschise în ultimii ani, printre care restaurantul gourmet Gerbeaud, cafenelele Buena Vista și Menza Budapest, în
Agenda2004-20-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282434_a_283763]
-
timișene. Reprezentanții firmei „Smithfield“ au anunțat că intenționează să extindă investiția de la „Comtim“ cu 35 de milioane de dolari și să ajungă la un nivel al tăierilor zilnice de 8 000 de animale, astfel încât combinatul de creștere a porcilor să redevină un lider pe piața de profil. L. S. Congres EURADA Domnul Sorin Maxim, directorul Agenției pentru Dezvoltare Regională a Regiunii Vest, ne-a informat că, în perioada 14-15 aprilie, la Timișoara, va avea loc Congresul anual EURADA, organizat pentru prima
Agenda2005-08-05-general1 () [Corola-journal/Journalistic/283405_a_284734]
-
al Românilor din Serbia și Muntenegru vor face parte și reprezentanți ai vlahilor din Valea Timocului, fiind pentru prima dată când românii de aici, denumiți vlahi, sunt incluși în acest organism. l Președintele Ion Iliescu a evitat să precizeze dacă dorește să redevină președinte al P.S.D. , afirmând că va fi opțiunea comună a sa și a partidului. l Unul dintre foștii ostatici din școala de la Beslan a declarat că teroriștii aveau armament ascuns sub podeaua școlii, ceea ce demonstrează că atacul era pregătit de
Agenda2004-37-04-saptamana () [Corola-journal/Journalistic/282873_a_284202]
-
din cele trei medalii de aur, el fiind primul boxer care realizează o asemenea performanță în cadrul aceleiași categorii (+91 kg). Știați că... ... măsurarea timpilor de concurs s-a făcut cu o precizie de miimi de secundă? ... tirul cu arcul a redevenit disciplină olimpică pentru prima oară, după 1920? ... germanul Josef Neckermann împlinise 60 de ani atunci când a cucerit bronzul la individual și argintul cu echipa la hipism, proba de dresaj? Ediția, la mâna politicii Premisele pentru desfășurarea cu succes a J.
Agenda2004-32-04-atena () [Corola-journal/Journalistic/282728_a_284057]
-
mult asemănătoare cu aceea purtată pentru un soi de vedetă a unui totalitarism muzical despre care nu Pavarotti însuși e de vină. El își păstoresre vocea, azi, cu mult mai mare grijă că înainte, dar asta nu îl face să redevină marele tenor de odinioară. Trebuie să recunosc că pentru mine Pavarotti, victima tunurilor publicitare autohtone, nu va mai fi niciodată un artist care să mai poată da o lovitură de unul singur. Iertat să fiu, dar el a avut momentul
Eclipsa, Pavarotti si Ceausescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17705_a_19030]
-
primește ceva, bine, iar dacă nu primește nimic, iar e bine, lumea să fie sănătoasă. Pînă în acest punct fusese cu adevarat neamț. De la plăcerea umilinței sau modestiei încolo, însă, nu mai era, nu mai avea cum să fie neamț; redevenea ce fuseseră ai săi, iobagii din secolele de demult, cînd, - fie-le să le fie rușine ălora care le ziceau în scîrba biudosolah, valah împuțit, ca intrase și-n vorbirea sărmanilor robi vorba urîtă. Așa că atunci cînd preotelul, după cele
Sapca de piele by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17735_a_19060]