285 matches
-
care sunt furnizate de agențiile guvernamentale. Consumatorul este obligat să plătească taxe indiferent de calitatea produselor și de satisfacția pe care ele i-o dau (Lane și Maeland, 2001, p. 177). Concluziitc "Concluzii" Acțiunea grupurilor de interese și politicile de redistribuție rezultate în urma revendicărilor făcute de ele pot avea ca rezultat creșterea nivelului de implicare a guvernului în activitățile economice. Dunleavy și O’Leary (2002, p. 120) consideră că o creștere a dimensiunii sectorului public este posibilă în condițiile în care
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
dimensiunii sectorului public este posibilă în condițiile în care procesul decizional al statului e coercitiv, noninteractiv, insensibil la preț și la semnalele preferințelor, ineficient organizat și fără conștiința costurilor. În momentul în care guvernul își centrează acțiunile spre activități de redistribuție, și nu pe activități de investiții care să ajute la sporirea productivității, apare o creștere a nevoii de resurse și, implicit, a măsurii în care se face apel la politici sociale. Creșterea sectorului public determină exploatarea ineficientă a resurselor publice
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
sau sexuale din teritoriile statelor occidentale, revendicări precum nondiscriminarea, tratamentul egal în cadrul societății, garantarea "dreptului la diferență", a "dreptului la identitate" etc. Aceste cereri a observat, spre exemplu, Nancy Fraser nu pot fi conceptualizate în mod adecvat ca cereri la redistribuție (economică), ci doar ca cereri la recunoaștere (culturală). În orice caz, ele nu pot fi rezolvate prin măsuri redistributive, de vreme ce nu sunt un simplu epifenomen al nedreptăților economice. Nedreptățile care au condus la izbucnirea lor nu sunt nedreptăți cauzate în
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
că, în multe cazuri, rezultatele distributive ale acesteia sunt nedrepte sau că, cel puțin, există situații în care exigențele dreptății nu pot fi satisfăcute prin intermediul ei. Se impune, așadar, pe lângă distribuția realizată de către piața liberă, o intervenție a statului, o redistribuție realizată de către acesta, care să corecteze inechitățile generate sau nerezolvate de către piață. Dreptatea socială se realizează, în acest caz, în doi pași, ambii fiind necesari pentru dobândirea acesteia: distribuția inițială (propriu-zisă), realizată de către piață, și redistribuția, presupus mai echitabilă, realizată
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
intervenție a statului, o redistribuție realizată de către acesta, care să corecteze inechitățile generate sau nerezolvate de către piață. Dreptatea socială se realizează, în acest caz, în doi pași, ambii fiind necesari pentru dobândirea acesteia: distribuția inițială (propriu-zisă), realizată de către piață, și redistribuția, presupus mai echitabilă, realizată de către stat. Dreptatea (re)distributivă este adesea confundată cu una dintre versiunile sale, în special cu egalitarianismul economic. Astfel, ea este identificată, de pildă, cu revendicarea egalității economice ca valoare sau virtute a unei societăți 17
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
ideii de dreptate redistributivă pot fi și sunt, de obicei invocate și alte temeiuri decât necesitatea (morală, economică, politică etc.) de a realiza o mai mare (sau chiar deplină) egalitate economică. Un astfel de temei este, spre exemplu, faptul că redistribuția este necesară pentru a compensa dezavantajele persoanelor care nu sunt responsabile pentru situația nefericită în care se află20. Este, se poate susține, moralmente corect ca statul să-i ajute pe cei care se află într-o asemenea situație și blamabil
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
egal este consistent inclusiv cu un astfel de sistem (atâta vreme cât toți membrii societății au la dispoziție resursele financiare necesare asigurării medicale pe piața liberă). Însă, observă Jacobs, accesul universal la serviciile de îngrijiri medicale este garantat în cadrul societății numai prin redistribuția "în natură" a serviciilor medicale către cei defavorizați, nu și prin redistribuția "în numerar", menită să le asigure inclusiv celor mai săraci membri ai societății disponibilitatea resurselor financiare necesare asigurării medicale, atâta vreme cât asigurarea medicală nu este obligatorie (membrii cei mai
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
societății au la dispoziție resursele financiare necesare asigurării medicale pe piața liberă). Însă, observă Jacobs, accesul universal la serviciile de îngrijiri medicale este garantat în cadrul societății numai prin redistribuția "în natură" a serviciilor medicale către cei defavorizați, nu și prin redistribuția "în numerar", menită să le asigure inclusiv celor mai săraci membri ai societății disponibilitatea resurselor financiare necesare asigurării medicale, atâta vreme cât asigurarea medicală nu este obligatorie (membrii cei mai defavorizați ai societății fiind, altfel spus, liberi să cheltuie beneficiile financiare pentru
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
explicit și dominant utilitaristă care a argumentat în favoarea accesului egal la serviciile de îngrijiri medicale este Peter Singer. Singer a oferit două argumente utilitariste fundamentale în favoarea acestui ideal. Primul susține că egalitatea de acces a serviciilor medicale are drept rezultat redistribuția resurselor, deci creșterea nivelului de satisfacție a celor dezavantajați, deci creșterea utilității în cadrul societății. Al doilea este acela că accesul egal încurajează altruismul și solidaritatea, ceea ce contribuie, de asemenea, la creșterea utilității în cadrul societății 34. Nu toți utilitariștii sunt, însă
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
Hillel Steiner, Larry Temkin sau Brian Barry 6. Ideea principală despre dreptatea distributivă a egalitarienilor șansei a fost rezumată foarte clar și precis de G. A. Cohen: "atunci când trebuie să decidă dacă dreptatea (prin opoziție cu caritatea) cere sau nu redistribuție, egalitarianul [șansei] întreabă dacă un individ care suferă de un dezavantaj ar fi putut să-l evite [...]. Dacă ar fi putut să-l evite, atunci, din punctul de vedere al egalitarianului [șansei], acel individ nu are niciun drept la compensație
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
să-l refuze. Șansa oarbă este șansa care nu rezultă ca urmare a unor jocuri sau a asumării deliberate a unor riscuri"8. Egalitarienii șansei au fost convinși să aloce responsabilității individuale rolul determinant în evaluarea îndreptățirii unui individ la redistribuție de argumentul că "este corect din punct de vedere moral să-i considerăm pe indivizi responsabili pentru consecințele previzibile ale alegerilor lor voluntare, și în mod special pentru acea porțiune a acestor consecințe care implică realizarea propriei lor bunăstări sau
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
Reprezintă el un ideal adecvat al dreptății în distribuția serviciilor de îngrijiri de sănătate? Ideea că responsabilitatea individuală trebuie să joace un rol cardinal în cadrul unei teorii adecvate a dreptății sociale și, pe cale de consecință, a evaluării îndreptățirii indivizilor la redistribuție este una extrem de controversată. Așa se face că există foarte mulți filosofi contemporani care consideră că răspunsul corect la întrebările menționate este răspunsul negativ. În cele ce urmează, voi prezenta principalele argumente ale acestor filosofi. Unul dintre acești filosofi a
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
nu este un ideal fezabil. Or, de vreme ce principiul responsabilității individuale nu este unul implementabil, el nu poate constitui un principiu acceptabil al dreptății sociale. Drept urmare, tentativa de a acorda responsabilității individuale un rol crucial în evaluarea îndreptățirii unui individ la redistribuție ar trebui abandonată 38. Ceea ce este și mai important este, însă, că lipsa de fezabilitate a principiului responsabilității individuale nu este singurul argument care pledează împotriva ideii de a echivala cerințele dreptății distributive cu cele ale acestui principiu. Există cel
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
capitolul "Dreptatea distributivă", pp. 197-231. 15 Dezvoltată mai întâi în celebra sa lucrare A Theory of Justice, Harvard University Press, Cambridge, 1971. 16 Trebuie precizat, totuși, că libertarienii permit, în afara pieței, și existența unor mecanisme deliberate, dar nu guvernamentale, de redistribuție a bunurilor sau resurselor din cadrul societății. În această categorie intră, de pildă, actele filantropice. 17 Unii autori resping, de altfel, ideea că discuțiile pe seama dreptății (re)distributive sunt propriu-zis discuții despre dreptate. Dreptatea socială ar fi, de fapt, o temă
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
Law, Legislation and Liberty, vol. IIThe Mirage of Social Justice, Routledge & Kegan Paul, London, 1976. 19 A se vedea, în acest sens, Alex Callinicos, Egalitatea. Sărăcie și inegalitate în economiile dezvoltate, Antet, București, 2001. 20 Acesta este principalul temei în favoarea redistribuției invocat de egalitarienii șansei. A se vedea, spre exemplu, Larry Temkin, Inequality, Oxford University Press, Oxford, 1993. 21 A se vedea mai ales studiile lui Harry Frankfurt, primul teoretician al suficientismului,"Equality as a Moral Ideal", în Ethics, 98, 1
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
asigurată ajustarea rapidă a factorilor ce influențează presiunea arterială, adică debitul cardiac, determinat de frecvența și forța contracțiilor (inclusiv o mai bună umplere ventriculară prin redistribuirea volumului pe sectoare, adică mobilizarea sângelui din diversele rezervoare) și respectiv rezistența periferică (inclusiv redistribuții majore de debit). Rapiditatea acestor mecanisme este evidentă în următorul exemplu: presiunea arterială normală poate fi restabilită de la jumătatea sa în 5 15 s și de la dublul său în 10 40 s. 13.2.1. Inervația vaselor sanguine Fibrele preganglionare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
stînga și de centru stînga cer o încadrare normativă puternică a pieței, în numele intereselor comune (mediu, sănătate, protecția consumatorului...), în timp ce partidele de dreapta și de centru-dreapta denunță inițiativele regulatoare, pe care le consideră veleități diri-jiste. Prin urmare, miza nu este redistribuția, ci regularizarea pieței. Ea ar putea să reprezinte o nouă formă a acestui conflict dintre piață și om, în care Karl Polanyi a găsit esența politicii moderne (Polanyi 1983). Simplificarea "ofertei ideologice" ar putea să clarifice viața politică a Uniunii
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
asigurată ajustarea rapidă a factorilor ce influențează presiunea arterială, adică debitul cardiac, determinat de frecvența și forța contracțiilor (inclusiv o mai bună umplere ventriculară prin redistribuirea volumului pe sectoare, adică mobilizarea sângelui din diversele rezervoare) și respectiv rezistența periferică (inclusiv redistribuții majore de debit). Rapiditatea acestor mecanisme este evidentă în următorul exemplu: presiunea arterială normală poate fi restabilită de la jumătatea sa în 5 15 s și de la dublul său în 10 40 s. 13.2.1. Inervația vaselor sanguine Fibrele preganglionare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
asigurată ajustarea rapidă a factorilor ce influențează presiunea arterială, adică debitul cardiac, determinat de frecvența și forța contracțiilor (inclusiv o mai bună umplere ventriculară prin redistribuirea volumului pe sectoare, adică mobilizarea sângelui din diversele rezervoare) și respectiv rezistența periferică (inclusiv redistribuții majore de debit). Rapiditatea acestor mecanisme este evidentă în următorul exemplu: presiunea arterială normală poate fi restabilită de la jumătatea sa în 5 15 s și de la dublul său în 10 40 s. 13.2.1. Inervația vaselor sanguine Fibrele preganglionare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
antrenat în circulație (volumul sangvin circulant); restul fie circulă de zece ori mai lent fie chiar stagnează în vene (volumul sangvin de rezervă). Principalele rezervoare sangvine sunt ficatul, splina și plexurile subpapilare. În anumite condiții fiziologice sau patologice au loc redistribuții sangvine: în timpul digestiei crește debitul sangvin la nivelul organelor splanhnice și scade irigația la nivelul pielii, iar în cursul efortului pielii crește afluxul de sânge la nivel muscular și se reduce la nivelul organelor digestive. Valoarea volemiei depinde de vârstă
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
150-170 ml iar pentru eforturi maximale de 200 220 ml. Adaptarea periferică la efortul fizic presupune în primul rand scăderea rezistenței periferice vasculare (vasodilatația), ceea ce duce la creșterea fluxului sangvin spre fibrele musculare. Această vasodilatație periferică are drept consecință o redistribuție a debitelor sangvine locale, în efort maximal mușchii striați ajungând să beneficieze de 80-90% din debitul cardiac, față de 20% în condiții de repaus. Mărirea în timpul efortului a diferenței în oxigen între sângele arterial și sângele venos are ca substrat o
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
asigurată ajustarea rapidă a factorilor ce influențează presiunea arterială, adică debitul cardiac, determinat de frecvența și forța contracțiilor (inclusiv o mai bună umplere ventriculară prin redistribuirea volumului pe sectoare, adică mobilizarea sângelui din diversele rezervoare) și respectiv rezistența periferică (inclusiv redistribuții majore de debit). Rapiditatea acestor mecanisme este evidentă în următorul exemplu: presiunea arterială normală poate fi restabilită de la jumătatea sa în 5 15 s și de la dublul său în 10 40 s. 13.2.1. Inervația vaselor sanguine Fibrele preganglionare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
asigurată ajustarea rapidă a factorilor ce influențează presiunea arterială, adică debitul cardiac, determinat de frecvența și forța contracțiilor (inclusiv o mai bună umplere ventriculară prin redistribuirea volumului pe sectoare, adică mobilizarea sângelui din diversele rezervoare) și respectiv rezistența periferică (inclusiv redistribuții majore de debit). Rapiditatea acestor mecanisme este evidentă în următorul exemplu: presiunea arterială normală poate fi restabilită de la jumătatea sa în 5 15 s și de la dublul său în 10 40 s. 13.2.1. Inervația vaselor sanguine Fibrele preganglionare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
asigurată ajustarea rapidă a factorilor ce influențează presiunea arterială, adică debitul cardiac, determinat de frecvența și forța contracțiilor (inclusiv o mai bună umplere ventriculară prin redistribuirea volumului pe sectoare, adică mobilizarea sângelui din diversele rezervoare) și respectiv rezistența periferică (inclusiv redistribuții majore de debit). Rapiditatea acestor mecanisme este evidentă în următorul exemplu: presiunea arterială normală poate fi restabilită de la jumătatea sa în 5 15 s și de la dublul său în 10 40 s. 13.2.1. Inervația vaselor sanguine Fibrele preganglionare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
vascular renal la jumătate. Modificările hemodinamice renale determină astfel o creștere a fluxului plasmatic renal, a debitului urinar și excreției sodiului. Efecte asemănătoare produc PGAj și PGA2. Mai mult, efectele hemodinamice ale prostaglandinelor la nivel renal sunt selective, producând o redistribuție a fluxului sanguin renal. În timp ce la nivelul zonei corticale determină creșterea fluxului sanguin, la nivelul medularei același preparat scade debitul de sânge. Nenumărate lucrări au pus în evidență că vasodilatația produsă de prostaglandinele renale (PGA2 și PGE2) reprezintă acțiunea antihipertensivă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]