265 matches
-
de la nivelul intraindividual (postulat în teorie) la nivelul interindividual (determinat empiric) (Caspi & Bem, 1990; Ozer, 1986). Această accepțiune a fost aspru criticată, întrucât a constituit, dintr-un anumit punct de vedere, o reeditare în domeniul personalității a unor erori - de reducționism explicativ în abstracție de contextul situațional - manifestate la începuturile psihologiei generale. Ca variantă ușor cosmetizată, aceiași susținători ai modelului dispozițional au propus o altă accepțiune, și anume cea de consistență relativă. De această dată, reprezentanții viziunii sumative (Buss & Craik, 1981
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
convențional-educativă, abordând fie subiecte din viața școlii și a școlarilor, fie utilizând schema romanului de aventuri sau a celui istoric. Tributar vremii, Palatul primăverii se înscrie în categoria „basmului cult” prefabricat, simulacru de literatură și de ideologie politică, caracterizat prin reducționismul cerut de acest tip de texte propagandistice. M. face istoria „palatului din Cotroceni” punând permanent în antiteză „trecutul întunecat” (săraci versus bogați) cu „viitorul luminos” (falsa egalitate socială preconizată de comunism). În Jurnal de bord, chiar dacă narațiunea capătă mai multă
MANUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287998_a_289327]
-
reală, din cauza copacilor (care aveau semnificație economică) și perspectiva sa asupra pădurilor era abstractă și parțială, dar acest lucru se Întâmplă și În alte cazuri. Orice formă de analiză necesită un oarecare grad de abstractizare și era de așteptat ca reducționismul funcționarilor să reflecte interesele fiscale majore ale statului. În Enciclopedia lui Diderot, articolul „pădure” tratează aproape exclusiv chestiunea utilității publice (utilité publique) a produselor, impozitelor, veniturilor și profiturilor care se pot obține de pe urma pădurilor. Dimensiunea pădurii ca habitat dispare, fiind
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de a explicită comportamentul unui grup prin intermediul studiului psihologic al membrilor s)i este una de factur) reducționist), ca și efortul de a înțelege politică internațional) prin prisma studierii birocraților și a birocrațiilor din plan intern. Probabil exemplul clasic de reducționism a constat în r)spândirea de alt)dat) a obiceiului de a înțelege organismele prin dezasamblarea lor, și prin aplicarea cunoștințelor și metodelor fizice și chimice în examinarea p)rților acestora. Esențial pentru abordarea reducționist) este deci faptul c) întregul
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
echilibru, cu o caracteristic) structural) internațional), distribuția capabilit)ții. Primul este un element ce ține de structură național), dac) este în vreun fel element structural. Deoarece Galtung include, în structura să internațional), un atribut național, abordarea să se apropie de reducționism. Conceptul de structur) este unul util, dac) este înțeles că determinând comportamentul și că afectând modul în care sunt efectuate funcțiile. Prin definirea structurii internaționale parțial prin intermediul atributelor naționale, se identific) acele atribute cu rezultatele care se încearc) a fi
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Allen and Unwin. Knorr, Klaus (1966). On the Uses of Military Power în the Nuclear Age. Princeton: Princeton University Press. Koestler, Arthur (1971). ,,Beyond atomism and holism - the concept of the holon”. În Koestler și J. R. Smythies (editori), Beyond Reducționism. Boston: Beacon. Kucyznski, Robert R. (1969). The Measurement of Population Growth: Methods and Results. New York: Gordon Breach. Kuhn, Thomas (1970). ,,Reflections on my critics”. În Imre Lakatos și Alan Musgrave (editori), Criticism and the Growth of Knowledge. Cambridge: Cambridge University
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
două merite demne de toată atenția. Mai întâi, el atacă frontal o problematică fierbinte și labilă, aventurându-se pe un teren aflat în plină frământare tectonică. Dovedind vocație pentru sinteză, autorul schițează o panoramă elocventă a pluralismului contemporan, care depășește reducționismele intolerante ale modernității. Nu e surprinzător că epistema postmodernă e așezată sub semnul unei figuri tutelare, recuperată din trecut: chipul emblematic al zeului Thot, simbol al armoniei primordiale între științe, tehnici, litere și arte. Și după aceea, autorul privește pluralismul
GHICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287254_a_288583]
-
sunt lipsite de „perspectivă critică și de un simț modern al diferențierii valorice”; astfel, romanul românesc ar fi apreciat doar ca ,,probă creatoare și de afirmare națională”, comentariul rămânând grevat de un tradiționalism cu dimensiune moral-didactică (Aurel Sasu). Perspectiva simplificatoare, reducționismul caracterizează percepția critică și în prezentarea istoriei poeziei românești. Excursul își păstrează însă interesul prin relevarea importanței folclorului în constituirea liricii românești și, mai ales, prin selecția din textele unor poeți români, traduse și însoțite de biografii esențiale, cu valoare
FERARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286984_a_288313]
-
doua, din 2002, a fost distinsă cu Premiul pentru critică al revistelor „Ateneu” și „Convorbiri literare”), apărând după o serie bogată de studii și eseuri consacrate autoarei, îi urmărește drumul de la psihologic și eseistic la epic. Fără a cădea în reducționism, H. observă cu subtilitate dozajul de subiectiv și obiectiv păstrat pe întregul parcurs al operei (cu excepția romanului Drumul ascuns, apreciat drept cea mai obiectivă creație a scriitoarei), ponderea psihologicului în prima sa parte și a epicului în cea de-a
HOLBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287442_a_288771]
-
reprezintă așa-numitele valori superioare, ce sunt, frecvent, fără utilitate biologică. A admite acest lucru nu înseamnă a accepta precepte sau comandamente supranaturale, ci a descrie fapte, ceea ce efectiv se întâmplă cu indivizii umani și cu istoria” (p. 40). Criticând reducționismul behaviorist și pe cel biologic, Bertalanffy consideră că și autointitulata „psihologie umanistă”, prin unele practici ale ei, cum ar fi grupurile de întâlnire, în care eul și personalitatea se dizolvă oarecum în colectivitate, atentează la valorile umane adevărate. Scoțând omul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Neagu, Ștefan Bănulescu, Mircea Dinescu) și „Olteniei arhetipale” (Marin Sorescu, D. R. Popescu, Adrian Păunescu), criticul revine în „Centru” odată cu „valul al treilea” al bucureștenilor (Petru Popescu, Mircea Ciobanu, Gabriela Adameșteanu, Mihai Zamfir și Mircea Cărtărescu). Tocmai datorită acestui potențial reducționism își propune U. „să recupereze imagini pierdute, abandonate, uitate, ale unui timp important pentru cultură, fără să solicite restaurările aberante ale utopiilor respective”. N-am spus încă totul despre modul de caracterizare al lui Cornel Ungureanu. El nu este deloc
UNGUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
puterea predicției” care constituie megale apophasis, „marea revelație” a științei moderne a naturii inaugurată de Francis Bacon și René Descartes. A reduce însă fenomenistica și problematica, eminamente transcendentală, a educației și a curriculumului la fenomene similare celor naturale presupune un reducționism păgubos din mai multe puncte de vedere: • în primul rând, știința curriculumului nu poate fi inclusă în ceea ce epistemologii au numit Naturwissenschaften, întrucât fenomenele și procesele educative și curriculare nu sunt strict deterministe. Nu pot fi studiate prin relația „cauză-efect
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ale autorului - coerența explicativă a discursului -, cartea stă sub semnul unei metafore gnoseologice sensibilizante: distanța. Doi piloni solizi susțin edificiul proiectiv al sintezei: tendința de a stăpâni, prin modelare, eterogenitatea materialului studiat - fenomenologia spiritului clasic -, fără a cădea în capcanele reducționismului facil, și tendința de situare constantă a imaginației clasice în dinamismul cultural al epocii, fără a deborda limitele acestuia din urmă și a încălca domeniul socialului. Ipoteza, evident polemică, este că proiecțiile imaginative de orice fel beneficiază de o autonomie
PAVEL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288734_a_290063]
-
a economicului, cu atât mai puțin celelalte elemente. Funcția lor trebuie înțeleasă în cadrul sistemului social global, al cărui profil structural este dat de economic. Din această cauză, încercarea de a explica prin economic celelalte sfere ale vieții sociale reprezintă un reducționism care nu este propriu concepției marxiste asupra societății. Dar raportarea la sistemul social global poate constitui o bază de analiză. De exemplu, religia nu poate fi determinată doar ca formă ideologică de promovare a intereselor claselor dominante. Ea este și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
distincte. În consecință, spune istoricul, trebuie să privim lucrurile ca toturi unitare. Chiar dacă le-am privi din perspectiva părților separate, ca fiind constituite din diferite lanțuri cauzale conectate în timp, tot nu trebuie să fim deosebit de interesați de această abordare. Reducționismul cauzal este lipsit de viață, în timp ce savoarea și fascinația realității umane stă în detaliile sale. Așadar, punctul de vedere științific, bazat pe afirmații nomologice discrete ne dezvăluie numai puțin din ceea am dori să aflăm. Specialistul în științele naturale, afirmă
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
alta decât feeria, sumară și doar artistică, a Mioriței, ca să intrăm în ordine cu noi înșine.” Paradoxul este că acest gânditor, al cărui demers constant pare să fie unul de separare radicală între filosofie și viață -, până la un fel de reducționism logic (nu numai ontologic) -, a încercat să trăiască această filosofie. Între filosofia lui și biografia lui există o unitate fundamentală. Biografia lui este semnificativă într-adevăr, dar nu în sine, ca „simplă existență”, ca prezență a unei persoane, ci tocmai
NOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
decis pe calea estetismului, întrupându-se în etalonul ideal al poeziei. Secolul al XIX-lea are un statut cu totul aparte și pune în cauză pentru prima oară însăși norma structurală a matricei: coexistența, cumulul în beneficiul exclusivismului și al reducționismului. Și/și tinde să fie surclasat de sau/sau. Se anunță intoleranțele ce vor domina literarul până în ultimele decade ale secolului al XX-lea, temperându-se abia odată cu postmodernismul. Veacul istorism-pozitivismului, al marilor legi și al sistemelor impunătoare de gândire
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
cu potențial seismic al stratului specific, periclitând periodic stabilitatea rețelei de sensuri a matricei, poezia își proclamă brutal incompatibilitatea cu literatura. Cel de-al treilea volum al Biografiei... este primul dintre cele consacrate veacului al XX-lea - epocă a marilor reducționisme, a opțiunilor-limită, marcate de o retorică a excesului. Spiritul vremii își lasă amprenta asupra destinului ideii de literatură. Reflex literar al intoleranței și al totalitarismului, radicalismul agresiv ia locul relativismului, contrazicând în aparență logica internă a matriței. Ca și în
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
estetic și autonomist până într-atât încât nu mai subzistă decât înțelesul său prim și ultim de text tipărit. Metodologic se verifică astfel încă o dată că acest etimon - cel literal - constituie elementul fundamental, permanent și inatacabil al literaturii. Și totuși, reducționismul scăpat din frâu și împins la limită are un antidot, cu rădăcini în aria matricială: continuitatea prin clasicizare. Acesteia îi este consacrat volumul următor al Biografiei... . În perioada reducționismelor radicale - nota dominantă a ideii de literatură în secolul al XX
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
literal - constituie elementul fundamental, permanent și inatacabil al literaturii. Și totuși, reducționismul scăpat din frâu și împins la limită are un antidot, cu rădăcini în aria matricială: continuitatea prin clasicizare. Acesteia îi este consacrat volumul următor al Biografiei... . În perioada reducționismelor radicale - nota dominantă a ideii de literatură în secolul al XX-lea - se constată și o evidentă continuitate a definițiilor tradiționale, explică M. Ea intervine sub forma unor definiții unanim acceptate, adesea însă doar tacite, subînțelese - pe de o parte
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
În perimetrul inspirației literare și a creației propriu-zise; consecințe: creșterea combativității ideologice a operei, transformarea acesteia În armă de luptă, cu accentuat potențial ofensiv, instigator, indiferent de temă. Instituirea binomului apologie-defăimare În toate structurile discursului: temă, viziune, personaj, tehnică literară, reducționismul politic, suprimarea libertății de inspirație și a spiritului critic, tendința În artă, toate cu consecințe nivelatoare, au transformat opera literară Într-un hibrid propagandistic supus comenzii de stat, Într-o „rotiță” În mecanismul de transmisie a marxism-leninismului, Într-o anexă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
grijă toate legile fizicii și enunță distribuția materiei și energiei in univers. Apoi îi lasă Sfântului Petru treaba obositoare, dar intelectual banală, de a calcula toate evenimentele viitoare, inclusiv ce proprietăți și legi macroscopice se vor manifesta. Aceasta este istorisirea reducționismului. Pluralismul metafizic presupune că Dumnezeu este foarte preocupat, dimpotrivă, de legi și astfel el formulează fiecare din regularitățile pe care o va prezenta universul său. În acest caz Sfântului Petru îi revine sarcina colosală de a aranja proprietățile inițiale ale
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
regularitățile pe care o va prezenta universul său. În acest caz Sfântului Petru îi revine sarcina colosală de a aranja proprietățile inițiale ale universului într-un fel care va permite ca toate legile stabilite de Dumnezeu să fie adevărate. Avantajul reducționismului este de a face munca Sfântului Petru mai ușoară. Cu toate acestea, Dumnezeu poate alege să fie un pluralist metafizic.” (N. Cartwright, Op. cit., p. 324.) 23. O supoziție care, în limbajul lui Kant, ar putea fi exprimată spunând că dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Lennox - „sinele neliniștit” (his anxious one). (Un cititor răuvoitor n-ar lăsa nesancționat faptul că Natasha Spender se încăpățânează să-l reboteze pe Lennox în Lomax! O fi vorba de „sinele fals” al personajului!) Pentru a nu fi învinovățită de reducționism, autoarea eseului concede: Aceste trei ipostaze, frecvent aflate în conflict, sunt adeseori subordonate unui al patrulea, plăcut, generos și binevoitor prieten paternal (Spender, 1977, p. 135). Rămâne doar să ne întrebăm în ce măsură mai era nevoie de o despicare a ființei
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
cititorul va fi extrem de dezamăgit. În presă, întâlnim surprinzător de multe elemente narative. Există chiar un gen preponderent narativ: feature. Presa modernă este mult mai dinamică și mai literară decât s-ar crede. Ce este narațiunea? (2) În simplitatea și reducționismul lui, dicționarul nu pare tocmai lămuritor: Relatare, expunere în formă literară a unei întâmplări, a unui eveniment, specifică genului epic (Mic dicționar enciclopedic, 1978). În definitiv, ce înseamnă „formă literară”? Ce anume este specific genului epic? Înainte de a ajunge la
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]