402 matches
-
relația culturii profane cu învățătura creștină reprezintă temeiuri semnificative în conturarea unei poziții echilibrate și înțelepte în această problematică deosebit de complexă. În acest domeniu, Sfântul Vasile cel Mare s-a remarcat prin poziția sa de mijloc, evitând pozițiile extreme și reducționiste. El depășește atitudinea unor autori creștini care polarizau într-o manieră categorică relația dintre creștinism și cultura profană, opunându-le categoric. Totodată, Sfântul Vasile cel Mare nu încearcă nici o formulă de acomodare sau justificare a Revelației prin învățătura exclusiv omenească
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344978_a_346307]
-
ei traditia araba creștină ocupă un rol important în dialogul cu musulmanii, sau în cofruntarea dintre monoteismul absolut iudaic și cel islamic. De pildă, cum poate fi explicată dogma Sfintei Treimi unui evreu ori unui musulman fără un real pericol reducționist. Dezvoltându-și însă propria tradiție teologică, arabii creștini nu trebuie să invidieze nici Occidentul creștin, nici pe ortodocșii din estul și sud-estul Europei, a căror tradiție teologică le poate fi complementară, în fond tradiția arabă creștină, născută din necesitatea creștinilor
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
ei traditia araba creștină ocupă un rol important în dialogul cu musulmanii, sau în cofruntarea dintre monoteismul absolut iudaic și cel islamic. De pildă, cum poate fi explicată dogma Sfintei Treimi unui evreu ori unui musulman fără un real pericol reducționist. Dezvoltându-și însă propria tradiție teologică, arabii creștini nu trebuie să invidieze nici Occidentul creștin, nici pe ortodocșii din estul și sud-estul Europei, a căror tradiție teologică le poate fi complementară, în fond tradiția arabă creștină, născută din necesitatea creștinilor
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
Cu alte cuvinte, omul de cultură și jurnalistul Eminescu transcend, deopotrivă, limitele profane ale oricărei temporalități statistice, topind simbiotic în templul interior spiritual propriu o formă de gândire autentică, globală, lucidă și, nu în ultimul rând, detașată complet de nivelul reducționist al specificiului cotidian, uneori, reprobabil, din perspectiva culoarului de mentalitate a unui anume veac. Este și motivul pentru care poziționarea în ziua de azi a unora în perimetrul fad al pulsiunilor cu caracter vădit antieminescian nu reprezintă neapărat o palmă
IDENTITATEA ASUMATĂ A POPORULUI ROMÂN de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377066_a_378395]
-
și „elemente teleologice”, escatologice. Cu alte cuvinte, la ce ne folosește faptul că ne autoprogramam, că ne silim să gândim și să trăim după dogme așa zis științifice, după criterii și metodologii absolutist profane tot de noi inventate, după epistemologii reducționiste, că trebuie să amputam pe patul lui Procust însăși complexitatea vieții și mai ales a conștiinței? A devenit știință o religie atât de dogmatica, intoleranță și discrimatorie că trebuie să excludă aprioric orice ține de ființă și de viață, de
MYSTERIUM TREMENDUM ET FASCINANS de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379224_a_380553]
-
Racovski ajută la regăsirea măsurii unei atmosfere românești a anilor 1900. Interogațiile identitare se pun și se repun la scară locală, iar răspunsurile date în diversele domenii ale economiei, ale culturii și ale politicii nu sînt adesea decît o manieră reducționistă de a defini o cauză ca națională într-un mediu care o depășește. Socialiștii ridiculizează bazele națiunii negînd caracterul esențial, atemporal, al identității țărănești. Și totuși, paradoxal, socialiștii din Basarabia, în același an, 1900, denunțînd tirania ruso-țaristă, afirmînd o voință
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cu greu îl mai puteai regăsi pe vechiul artist. Începuse, într-adevăr, circul... formelor fără fond. Angheluță nu găsise altă soluție de titrare a unui cîmp bucățelit geometric decît comoda Pămînturile Gospodăriei. Portretul unei femei oarecare, nici măcar cu ambiția simbolisticii reducționiste, se numea, într-un prim puseu naționalist-comunist, Româncă și aparținea lui Vînătoru. Musceleanu picta, impersonal, o Pionieră. Hălăucescu, expertă în baraje, siluia acuarela într-un Baraj de la Bicaz. Mărginean, mult mai tîrziu și fără timorările predecesorilor, picta ritos, nici mai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cit., p. 62). Mecanismul relației „dintre virtual, serie, repetiție”, ireversibilitate (moartea și rănile sunt ireversibile), spectacol și imagini șoc, care suscită emoția și ocultează mecanismele de „apărare psihologică”, fac ca violența televizuală „să devină un scop în sine, unilateral și reducționist, aparent inevitabilă, întrucât este reprezentat doar procesul derulării interacțiunii violente” (Meigs-Jehel, p. 71). O altă concluzie importantă a cercetărilor (mai ales a echipei americanului G. Gerbner) constă în demontarea argumentului (cu care se apără radiodifuzorii și programatorii) că gustul și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
poate constata dacă imaginile, atent alese în materialele publicitare, corespund realității sau care este comportamentul oamenilor. Din punctul de vedere al conținutului, am deplasat accentul dinspre partea financiară spre cea tehnică și umană a organizației, pentru a scăpa de capcana reducționistă a cifrelor cu semnificație financiară. Eșecul și scandalul Enron sau dezastrul din turismul românesc sugerează că o afacere nu se poate reduce doar la niște relații financiare și la bani, decât cu riscuri strategice majore. Abordarea orientată spre produs și
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
polarizare consacră ruptura ireversibilă între două paradigme critice: una metafizică (mizând pe unitatea organică a textului) și alta deconstrucționistă (interesată mai curând de construirea textului și de contradicțiile semiozei). Studiul lui C.-P. sugerează căi de depășire a acestei fracturi reducționiste și frustrante, prin integrarea interpretării de text într-un context socio-cultural și ideologic cuprinzător, angajând strategii auctoriale și de lectură diverse. Astfel redefinită, hermeneutica devine echivalentul unei experiențe complexe de rescriere. În topografia critică actuală, C.-P. identifică patru dintre
CORNIS-POP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286426_a_287755]
-
occidental. Dominația acestui sistem de cunoaștere a dictat marginalizarea și descalificarea sistemelor de cunoaștere non-occidentale. În aceste ultime sisteme de cunoaștere, conchid autorii dicționarului, cercetătorii ar putea să găsească raționamente alternative pentru a ghida acțiunea socială departe de căile economice reducționiste de gândire. Un grup de antropologi suedezi a cercetat cum sunt utilizate conceptele de dezvoltare și modernitate, interpretate și reproduse în variate contexte sociale în diferite părți ale lumii. A reieșit o întreagă constelație de utilizări, moduri de operare și
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
că dezvoltarea economică implică diminuarea funcțiilor mediului natural. Comparativ, cele două moduri de gândire asupra dezvoltării: economic și ambiental pot fi reprezentate într-o manieră piramidală (vezi figura 1.4): Cercetătorii interacțiunilor sistemului economic cu mediul natural vorbesc de viziuni reducționiste („cornul abundenței”, „ecologismul profund”) și viziuni holistice, care încearcă să includă mediul ca o variabilă permanentă în ecuația dezvoltării economice. Dacă nu se ia în considerare mediul natural, economia apare ca un sistem liniar, care poate fi reprezentat potrivit figurii
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
acesta, și nu lasă realizarea lui pe seama altora decît constrîns sau forțat. Acest scurtcircuit dintre simbolic și politic înrudește secolele al XVI-lea și al XX-lea. Cele două secole ne reamintesc cît de mult greșesc cei care consideră delirurile reducționiste simple iluzii sau alibiuri. Mein Kampf nu sublimează un statu quo, ci prefigurează acte (prin aceasta Hitler fiind un "ideolog" ca oricare altul, în sensul propriu al cuvîntului, iar nu un psihopat). Ideologul nu era deci cîine de pază, ci
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
gândim la o critică a epistemologiei în genere și în ceea ce privește utilizarea ei în analiza problemelor sociale, la o analiză și îndepărtare a ideii de obiectivitate în privința adevărului și realității. Ar fi interesant să ieșim din schemele noastre de gândire, parțial reducționiste și să admitem că sunt doar superstiții. De asemenea am putea renunța la îndepărtata relație dintre subiect și obiect, a celei dintre gândire și realitate, în general la dualismele și la modelele epistemice care universalizează structuri de limbaj și interpretare
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
simplă presupunere faptul că postmodernul este azi o reacție explicită față de exclusivismul valoric pe care îl implică principiul terțului exclus. Imaginea nu oferă poate „claritatea și distincția” ideilor carteziene dar, în egală măsură nu riscă să rămână aproximată de enunțul reducționist pe care îl presupune orice silogism. Nu este vorba de a reitera aici un proiect intelectual menit să pună într-un registru căutat-original controversa clasică dintre iconoduli și iconoclaști. Vrem doar să remarcăm motivațiile comune care fac dintr-un simbol
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
de înțeles tăcerea lui Protarh, care asistă la un curs emfatic, sub forma unei demonstrații de putere verbală formală și de eficacitate sofistică. Tâmp, naiv, prost și tăcut, Protarh trebuie să se împace și cu apărarea - virtuală! - a unei teze reducționiste și caricaturale. El reprezintă imperativul categoric hedonist: plăcerea se identifică cu binele. Astfel încât el aduce mărturie în favoarea vieții fericite. Aici, plăcerea apare ca fiind altceva decât suprimarea sau dispariția durerii. După Philebos, plăcerea nu este negativă, conform modelului exploatat mai
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
să alegi între două imposibilități îo viață de plăceri fără reflecție, o viață de reflecție fără plăceri), un hedonist autentic, un veritabil adversar al lui Platon, pe o scenă filosofică reală, și nu trucată, ar recuza maniheismul, ar respinge dualismul reducționist și ar revendica pentru sine această opțiune a unei terțe vieți. El n-ar lăsa să i se fure ideea uitându-se cum o șterge șmecherul zeflemitor și flecar: ar angaja niște discuții asupra părților ce ar trebui lăsate plăcerii
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
total dezacord cu lumea reală. Se înșală, pentru că numeroase figuri angajate în politica politicianistă a Romei se reclamă de la epicurism sau suferă influența lui. Cicero, căruia îi datorăm acest gen de simplificare, avea numeroase motive să întrețină acest maniheism simplist, reducționist și eronat. Printre altele, pentru că Piso, protectorul lui Philodemos, nu l-a susținut într-o afacere de promovare politică. Și a văzut trecându-i pe sub nas guvernarea Macedoniei, la care râvnea, atribuită unui dușman al său. De atunci, el începe
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
utilitatea celei de a doua „imagini”, pe care o apreciază ca nesurprinzând cele mai importante cauze ale fenomenelor internaționale și având, prin urmare, o putere explicativă insuficientă. Teoriile ce operează la primele două niveluri, realiste sau idealiste, sunt considerate astfel „reducționiste” și „inductive” - și de aceea viciate explicativ, spre deosebire de teoria ce operează la al treilea nivel, considerată „sistemică” și „deductivă”. Al treilea nivel de analiză (sistemic) (internațional, global) se referă la sistemul internațional în ansamblul său și susține ca variabile independente
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
cât și în conținutul curricular inițial, dominat de istorie, teorie politică, drept internațional și studiul organizațiilor internaționale, diplomație, geografie etc. În acest context trebuie interpretată acuzația lui E.H. Carr referitoare la naivitatea fazei infantile de construcție a disciplinei, acuzație adesea reducționistă și nedreaptă, care și-a lăsat însă amprenta pe studiul relațiilor internaționale timp de mai bine de o jumătate de secol. Totuși, așa cum vom vedea, tentativa de „construcție a istoriei disciplinei de către o anumită comunitate de cercetători [realiști] ce au
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
kantiană) nu-și găsește reflectarea adecvată în literatura relațiilor internațioanle și în clasificările posibile ale autorilor ei. Prin cei trei „R”, Școala engleză nu face decât să-și justifice propria existență, ca o a treia cale, pe baza unei înțelegeri reducționiste a idealismului - de care, altfel, ar fi mult mai apropiată. Multor autori ai Școlii engleze le este imputată lipsa de claritate, de coerență internă a contribuțiilor personale, câteva exemple fiind menționate anterior (de exemplu, oscilarea între nivelul descriptiv și cel
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în prim-planul analizei. Așa cum s-a arătat în capitolele precedente, teoreticienii (neo-)realiști susțin că elementele esențiale ale relațiilor internaționale pot fi explicate fără referire la caracteristicile interne ale regimului politic. Acestea din urmă constituie, în accepțiunea realistă, analize reducționiste, întrucât reduc analiza sistemului internațional la evaluarea factorilor domestici. Explicațiile realiste ale competiției interstatale pentru asigurarea propriei securități prin înarmare, formarea de alianțe și, în ultimă instanță, război sunt formulate prin analiza factorilor sistemici, precum condiția de anarhie și distribuția
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
este realism [...] [întrucât] cooperarea este avantajoasă și servește interesului național” (apud Kegley, 1993, p. 142). Este interesant de observat că în sânul paradigmei realiste, Kenneth Waltz este unul dintre primii teoreticieni care avertizează asupra complexității naturii umane și respinge explicațiile reducționiste ale „primei imagini”, pentru a promova explicațiile stucturale ale cauzelor războiului. În acest sens, dacă folosim limbajul teoriei relațiilor internaționale de la sfârșitul secolului XX, internaționalismul liberal al perioadei interbelice înclină balanța binomului agent - structură în favoarea agenției (advocates of the agency
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
o construcție solid înșurubată în temeliile limbajului, dar edificiul ei devine scena unor jocuri de forțe, păstrându-și deschise ușile către exterior: spre lume, spre viață, spre adevăr și cultură. Există, așadar, în poezie o impuritate reziduală, rezistând tenace tentativelor reducționiste ale poeților. Volumul Despre poezie include o fenomenologie a liricii românești moderne, reluând (din Teme, volumul VI) ipotezele privitoare la raportul tipologic modernism-avangardism-postmodernism, care au alimentat o polemică de durată cu Marin Mincu. În Arca lui Noe criticul își organizează
MANOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
orașelor planificate. Voi pleda aici În favoarea diversității sociale și naturale și voi vorbi despre limitele de principiu a ceea ce putem cunoaște cu privire la ordinile funcționale, complexe. Cred că argumentația mea ar putea fi folosită Împotriva unui anumit tip de știință socială reducționistă. Dar, cum eu m-am Întins deja prea mult, las sarcina acestei demonstrații adiționale altora, cărora le dau binecuvântarea mea. Îmi dau seama că, Încercând să fac o expunere puternică, paradigmatică, risc să dau dovadă de aceeași aroganță de care
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]