311 matches
-
opțiuni prezintă atît avantaje, cît și dezavantaje, și acestei abordări i se pot aduce obiecții. Ceea ce este menționat cel mai frecvent e caracterul reductiv. Acest lucru este inevitabil: orice alegere este o limitare. Dar faptul că această abordare este excesiv de reductivă, prin aceea că exclude alte posibile abordări, nu e, orice s-ar zice, adevărat. O asemenea abordare are drept consecință faptul că s-a acordat o atenție deosebită clasificărilor. Atunci cînd avem de-a face cu relații clare între clase
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
pentru o cultură, va produce același tip de greșeală, ca cea pe care o comit spaniolii, atunci când generalizează trăsăturile românilor pe care i-au observat că cerșesc. Lui Ralph Linton i-au fost aduse adesea critici, abordarea lui fiind considerată reductivă și simplificatoare, considerându-se că autorul american ignoră diversitatea manifestărilor comportamentelor sociale. El a înțeles acest lucru și s-a întrebat în ce măsură personalitatea reprezentativă oferă un numitor comun pentru identitatea indivizilor din cadrul aceleiași culturi. R. Linton a observat că "unele
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
relație de intenționalitate, adică formă din minte este despre obiectul extramental, fiind orientată către acesta. Hartă interpretărilor identificate și clasificate de către Susan Brower-Toland și Jeffrey E. Brower se conformează primului criteriu și cuprinde două mari clase de interpretări: (A) interpretări reductive, care descriu relația de intenționalitate prin recurs la o altă relație, mai usor de înțeles sau de intuit, si (B) interpreta ri non-reductive, care înțeleg intenționalitatea că proprietate non-ana lizabila a stărilor cognitive. Tablă interpretărilor arată astfel: Cel de-al
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
amănunțită topo grafie a interpretărilor, iar rezultatele la care ajunge pot fi schematizate după cum urmează: (I) Relația dintre specia obiectului care este în mintea subiectului cunoscător și forma obiectului așa cum este ea în obiectul hilemorfic (B) Interpretări non-reductive (A) Interpretări reductive (A.1.) Teoria identității (A.2.) Teoria asemănării formale (A.3.) Teoria similarității (B) Teoria intenționalității primitive Suprapunând cele două scheme ale interpretărilor, poate părea că schemă care se ghidează după criteriul 1, relația dintre specia din minte și forma
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a politicului în destinul acestor opere e cu dublă presiune și efect. Ele sunt prinse mai întâi în teascul propriei urgențe politice, captată, încapsulată dureros în artă, apoi, din partea receptării postdecembriste, se adaugă apăsarea apriorismului ideologic aplicat unilateral perioadei, viziunea reductivă politic, dar și lipsită de curiozitatea pătrunderii în miezul invariantei obiectului literar viu, ca artă.", Nicoleta Sălcudeanu, "Generația dintre dictaturi", în România literară, nr. 1/2008. 42 "Discursul metaforic, criptic e supus unui proces de tranzitivizare. Generația pierdută, mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
destinat decidentului este partea intitulată „Produsul activității serviciilor de informații” (pp. 100-107), care ilustrează diversitatea de forme pe care le poate îmbrăca informarea pornind de la practicile curente din SUA. În aceeași notă centrată pe analiză, din păcate cu o prejudecată reductivă, sunt tratate eșecurile serviciilor de informații. Textul corespunzător abundă în formulări de tipul: „riscul ca serviciile de informații să nu evalueze corect o situație”, „absența avertizărilor cu privire la o schimbare economică majoră și rapidă”, „neanticiparea unor evenimente politice sau economice”, „o
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
tot atâtea bătălii câștigate de Știință față de Biserică, la care a trebuit să se adauge și paradoxalul război creat artificial de bigotismul religios între știința aflată în progres și scolastica Evului Mediu, care încorsetase strălucitoarea cultură antică într-o dogmă reductivă, ineficientă și sterilă. Sensul Renașterilor din secolul XIV-XV a însemnat, printre altele, întoarcerea la cultura antică în forma ei adevărată. Medicina în Imperiul Roman Creșterea, dăinuirea și apoi decăderea Imperiului Roman reprezintă una dintre cele mai interesante istorii aparținând civilizației
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
ieri și nu vor fi fără îndoială nici cele de mâine. Cunoștințele noastre actuale nu sunt nicidecum adevăruri absolute și definitive, ci doar etape în istoria în mișcare a cunoașterii. Dacă nu admite acest lucru, cercetătorul pică într-un scientism reductiv și într-un pozitivism incompatibil cu cercetarea istorică"3. Și încă: "Trecutul, în special trecutul îndepărtat, nu poate fi înțeles (și cu atât mai puțin judecat) prin raportarea la sensibilitatea, la valorile și la certitudinile timpului prezent. În domeniul istoriei
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mundanitatea lor] au dus la ateism. E nevoie de critica revelației, de dezvăluirea a ceea ce e aport uman în revelație, susține Berdiaev. Pentru amîndoi, ateismul purificator nu este decît un moment dialectic în cunoașterea lui Dumnezeu 5. El contestă definițiile reductive ale divinului, le dă la o parte din drum, restabilind astfel atît conștiința unui divin de necuprins în concepte, cît și elanul cunoașterii spre această țintă : e, ca atare, un moment apofatic . Atitudinea critică, ateismul purificator nu sînt, desigur, monopolul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
deoarece îl exclude din start, și orice demonstrație nu poate regăsi decît numai ceea ce a presupus la start. în capitolul Lupta lui Iacob cu îngerul din volumul Despre îngeri, Andrei Pleșu face o trecere în revistă a lecturilor de tip reductiv care au fost date pasajului din Facerea (32, 22-32), cu gama lor de laborioase inadecvări și de inventive dislocări ale sensului. E spectacolul modurilor de a rata întîlnirea cu textul, de a te înstăpîni asupra lui, impunîndu-i un înțeles care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
mirosul -, dar ambele sunt forme reduse. Și dacă tot am amintit de iod, trebuie să spun că el e datorat capacității de-a dreptul remarcabile a algelor marine de a-l acumula, concentra, din apa mării. Sapropelul e nițeluș prea reductiv. Ne obligă prin urmare, atunci când Îl Înșirăm pe noi, să reacționăm, precum midiile amintite În preambul. Ca și ele, țesuturile noastre vor deveni puțin mai reducătoare, adică se va neutraliza efectul invers, oxidativ, exercitat de mediul poluat și viața cam
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Adică Y-ul conține mai multă informație, deci e mai negentropic. Primul paradox: negentropică la chip, femeia e entropică În nucleu. Țesuturile femeii sunt oxidante, ca și cum ar fi mai bogate În oxigenul smuls eternei și omniprezentei ape. Ale bărbatului sunt reductive, ca și cum ar fi mai bogate În hidrogenul aceleiași ape. Iar planeta ce-i adăpostește pe amândoi era, la Începuturile ei, bogată În „masculinul“ hidrogen; acum, În „femininul“ oxigen. Ca și cum compatibilitatea cu mediul a făcut ca bărbatul să apară mai devreme
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
căci, măcar pentru o generație, e nevoie În primul rând de femeie. Mai sus, În domeniul subtilului, mai apare un paradox. Saturată În oxigen, femeia are un biocâmp oxidativ, avid de energie; saturatul În hidrogen bărbat dimpotrivă, are un biocâmp reductiv, risipitor de energie. Iar asta mai Înseamnă ceva: femeia este, și la acest nivel subtil, entropică În raport cu partenerul ei. Ar trebui să lase urme adânci; și totuși, ea calcă ușor pe pământ, e o protectivă pentru mediu. Acțiunea ei e
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cale să fie o Ea și un El. Și, dacă am zis plantă, mai e ceva de speculat. Căci planta, cu țesuturi oxidante de felul ei, e asemenea femeii; iar ambele sunt conservatoare, apărând stabilitatea. În antiteză, animalul, cu țesuturi reductive, e asemenea bărbatului; ambii progresiști, În veșnică căutare, tentând schimbarea. Și atunci Ea, Întâlnindu-se cu El, nu alcătuiesc altceva decât o biocenoză. Biocenoză? Prefer prototipul ei, lichenul, unde Ea, planta, e o algă, iar El, heterotroful, o ciupercă. Ca
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
paie de orez. Și unealta, strămoșul faraonic al stiloului, din trestie. Tot ele ne satisfac nevoia de exotic, ca hrană ori frumos: banana, ananasul, curmala, nuca de cocos, respectiv orhideele, care exemplifică și o prietenie inseparabilă: anume, exercitând o acțiune reductivă deosebit de intensă asupra mediului, caracteristică grupului monocotiledonatelor, orhideele au nevoie de o contrapondere oxidativă, o ciupercă, care să le mențină condiții de viață normale. Doar că orice orhidee nu-și schimbă niciodată partenerul... Și dacă e vorba de orhidee, mi-
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
diferite, nu similare, din punct de vedere evolutiv. Ar mai fi o taină, inedită de-al binelea. Anume, orice plantă simte, În sămânță fiind, momentul În care trebuie să răsară. Lucrul se observă și din biocâmpul semințelor, care devine brusc reductiv, adică negentropic, radiind energie, desigur În defavoarea altor caractere, cum ar fi scăderea puterii de germinare chiar. Ei bine, ca plantă recunoscută drept mare iubitoare de căldură, bostanul e semănat prin mai. Cam devreme, ar zice biocâmpul, arătând dorința de germinare
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
rădăcina ascunsă În pământ... Și așa s’a născut protagonista de astăzi, sfecla roșie. O plantă destul de zgârcită, ce adună În sine. Altora le scapă printre degete o mulțime de substanțe, numite alelopatice, prin care Înlătură concurența, rezultând un efect reductiv asupra solului. Lăsând pe seama omului lupta cu concurența, sfecla roșie Își păstrează În arsenal câteva astfel de substanțe, ca acizii ferulic, cafeic și p-cumaric, Însă În cantitate de o dată și jumătate mai mică decât morcovul și de două ori și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
deși Întrucâtva altfel. Dar mai au ceva, ce-și pot permite ca independente energetic ce sunt, nu ca noi: apa, pe care o aleg după plac. Și astfel, odată cu Înfloritul, urzica nu devine toxică, ci doar În mod evident mai reductivă decât Înainte, iar cum gustul e dependent de această schimbare, percepem ca disgrațioasă mâncarea de urzici, până atunci delicioasă. O iluzie la urma-urmei, dar așa găsim ditamai urzica În miezul verii, adică atunci când Își crește „copiii“, adică Își dezvoltă semințele
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pisicii rezidă În caracterul pe care-l imprimă relației ei cu omul: parteneriatul; dacă bagă de seamă că n’o iubesc Îndeajuns, mă părăsește. Pisica a rămas pe soclul menit zeilor nu Întâmplător: egiptenii știau că ea are un biocâmp reductiv, negentropic, asemenea acelora. În antiteză, câinele Îl are oxidativ, entropic. Și așa se poate explica relația pisicii cu omul: compatibilitatea de fiecare moment a biocâmpurilor, unul extraordinar de stabil În timp și populație, mai mult, negentropic, acela al pisicii, respectiv
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cărni e oxidativ, adică nu-i e pe plac. Eu o aflu cu un aparat, căci al 6-lea simț mi-a adormit... Dar se dă În vânt după un pește, ca și mine, și din același motiv: acela e reductiv. Pisica ghicește viitorul. Dacă În copilăria mea era un singur motan negru În tot cartierul, acum acesta e plin. Căci pisica neagră adună În blăniță eumelanină, o substanță oxidantă, aceea proprie mediului viitor, pe care-l creăm noi, oxidând tot
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de greutate, dar sărăcind În exterior, cel mai evident și În mod egal În punctul din subsol simetric cu centrul de greutate. Căci nu există perpetuum mobile, deci un câștig (exclusiv) energetic pentru piramidă. Și, dacă apare astfel o zonă reductivă și una oxidativă, se poate plasa o pilă electrochimică cu semielementele dispuse În cele două puncte, care va genera un curent electric. Slab pentru modelul din carton de doar 45 cm Înălțime, adică cam 1 -A dar, extrapolarea la dimensiunile
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mai Îndepărtat... Și, dacă de o anulare e vorba, trebuie să subliniez că, combinația de piramide care e cristalul nu mai necesită o orientare strictă, precum piramida. Să trec la material. V’o spun, tot În urma experimentelor, că efectul - Întotdeauna reductiv În cazul cristalelor cu axe comparabile dimensional - este independent de natura materialului. Și, o massă de astfel de cristale exercită un efect reductiv, negentropic, evident majorat. Dar, dacă trecem la un cristal alungit, precum deja banalele cristale de cuarț, treaba
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
orientare strictă, precum piramida. Să trec la material. V’o spun, tot În urma experimentelor, că efectul - Întotdeauna reductiv În cazul cristalelor cu axe comparabile dimensional - este independent de natura materialului. Și, o massă de astfel de cristale exercită un efect reductiv, negentropic, evident majorat. Dar, dacă trecem la un cristal alungit, precum deja banalele cristale de cuarț, treaba se complică puțin: vârful și baza au comportamente diferite, antitetice. Paradoxal, vârful este sărac energetic, iar baza bogată. Astfel, În acest caz, compensarea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
oxidant caracteristic epocii actuale a evoluției Terrei Într’unul reducător, specific epocii „copilăriei“ aceleiași planete. Noroc că Natura e Înțeleaptă și, cel puțin În zona temperată, trimite plantele la dormitor, toamna, În finalul și consecința efectului viețuirii lor. Dar efectul reductiv, care rămâne, este exact ceea ce-și doresc heterotrofele din sol, „săracii“ În ale energiei care, scutite de ochiul stăpânului vegetal, valorifică aceste deșeuri, resturi, adică ceea ce au Împrăștiat, scurmând dezinvolt ca găina Într’o grămadă de energie, privilegiatele plante
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
scădea ceva. Intervine deci și un efect de material. De exemplu, fierul este un absorbant energetic, iar tradiția Îl folosește, punând În leagănul pruncului o bucată de fier, menită a-l feri pe acela de duhuri, strigoi etc. - cu toții entități reductive, excedentare energetic, pur și simplu neutralizate, absorbite astfel de fier... Dimpotrivă, alte metale, precum aluminiul ori zincul, de fapt cam tot restul, sunt excedentare energetic. Ce mi-e metalul, oricum nu-mi plac nici gratiile cuștii și nici fălcile capcanei
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]