1,560 matches
-
de țâfne din te miri ce a acestor neisprăviți nu numai într-ale textologiei, le revine cronicarilor de ediții. De cele mai multe ori binevoitori fără de voie față de retipăririle unor anteretipăriri necunoscute, acești cronicari își satisfac exigențele dând câteva târcoale culturale ultimelor reeditări ale vechilor reeditări, cu subtilitate ori făr� de - după condeiul și capacitățile enciclopedice ale fiecăruia -, dar fără nici măcar o singură aluzie la valoarea ori nonvaloarea textologică a paginilor comentate sau la priceperea ori nepriceperea profesională a îngrijitorilor de ediții. Din
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
te miri ce a acestor neisprăviți nu numai într-ale textologiei, le revine cronicarilor de ediții. De cele mai multe ori binevoitori fără de voie față de retipăririle unor anteretipăriri necunoscute, acești cronicari își satisfac exigențele dând câteva târcoale culturale ultimelor reeditări ale vechilor reeditări, cu subtilitate ori făr� de - după condeiul și capacitățile enciclopedice ale fiecăruia -, dar fără nici măcar o singură aluzie la valoarea ori nonvaloarea textologică a paginilor comentate sau la priceperea ori nepriceperea profesională a îngrijitorilor de ediții. Din cauzele acestei indiferențe
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
rezultatul unei îndelungi cercetări, autorul ei vădind că a aprofundat opera filosofului și psihologului Motru, documentele din arhive, corespondența, a recitit revistele pe care acesta le-a condus, a parcurs memorialistica mai veche (jurnalul lui T. Maiorescu), a îngrijit o reeditare din opera lui Motru, Psihologia poporului român (Albatros, 1999), a beneficiat de tipărirea postumă a esențialei lucrări a lui Motru, Revizuiri și adăugiri 1943-1952 (I-VIII, 1996-2001). Ca o pregătire pentru monografia despre Motru, pot fi socotite și edițiile pe
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]
-
noi ,descoperiri" făcute în cutele vieții autorului . Unele enigme persistă în pofida lizibilității operei sale atît de ,autobiografice". în ultimul an al vieții, întrebat cum îi merge, Canetti răspundea: ,Bine mersi, dar mă simt foarte singur aici, sus". P.S. Pe lîngă reeditarea operei lui Elias Canetti , cîteva biografii proaspăt lansate pe piața de carte s-au impus atenției . De pildă, o încercare de a depista urmele gîndirii mitice a scriitorului născut la Rusciuk, dintr-o familie de comercianți evrei sefarzi (carte apărută
Enigma Canetti by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11466_a_12791]
-
descripție eficientă și rapidă, un istoric literar de informație exactă, seacă și obiectivă, tocmai bun pentru a redacta articole de dicționar în serie. De altfel, aproape toate cărțile lui sunt construite din asemenea profiluri tipizate. Mi-a amintit această situație reeditarea cărții din 1968 a lui Al. Piru Panorama deceniului literar românesc 1940-1950 de către Editura 100+1 Gramar. E păcat că volumul nu e însoțit de o prefață, care să-i arate metoda și lacunele, să-l pună într-un context
Critica de dicționar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11630_a_12955]
-
și Ana. O a treia situație o reprezintă continuarea narațiunii din Zbor frânt într-o cronică de familie, Nepotul, propusă în 1973, dar apărută în 1976 cu titlul iarăși schimbat de cenzură, Acasă (versiunea inițială va fi restaurată într-o reeditare din 1993). Dintr-o proiectată trilogie a unui roman istoric despre Miron Costin au apărut primele două părți: Sânge pe zăpadă (1985) și Cumplite vremi (1990). Nu e aici o fișă completă de creație, dar vreau să relev cazul, extrem de
Vârful ierarhiei în proza basarabeană by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11698_a_13023]
-
Ion Simuț Personalitatea lui N. Steinhardt s-a dezvăluit spectaculos cu aspecte noi, din 1990 încoace, în peste cincisprezece cărți, în mare parte scrieri postume, dar și culegeri de articole din presă sau reeditări. Fără îndoială că scrierea cea mai importantă rămâne Jurnalul fericirii. O surpriză a fost descoperirea a două pseudonime sub care a semnat. Era îndeobște cunoscut pseudonimul Anthistius cu care semnase în 1934 volumul de debut În genul...tinerilor, gluma unui
N. Steinhardt îndrăgostit by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11724_a_13049]
-
sub stratul de pudră, visînd la proprietărese încă "bine", la amoruri aseptice și mecanice. Viața lor, din Bagaj... și din Pensiunea doamnei Pipersberg, romane înseriate, primul apărut în 1934, următorul în 1936 (așadar, în plin "banchet" al genului...), unite în reeditarea recentă de la Polirom, atinge, țintit, extremele: beția sîngelui, în cărnurile pofticioase, poftite și, de partea cealaltă, ultimul zvâcnet trezit de cuțit inimii deja neînstare să mai bată. Proza lui Bonciu, ręveur solitaire, speriat de lume ca un prunc de visele
Kinderscenen by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11763_a_13088]
-
Alpii cugetării pure". Meridionalul veșnic călător prin stele și prin ținuturi boreale nu cunoaște ironia, jocurile gratuității, voluptatea ghidușă a nimicniciei inteligent flecare. Cînd spune el: "Să ne mîndrim că fiecare / Din noi e-un mic exemplar, / Fără putință de reeditare", se cască golul unei lumi abstracte în care trăiește omul - enigmă, neînțeles, ieșit dintr-un tipar unic și irepetabil. Lectura acelorași versuri în cheie ironică, în "stil Topîrceanu", îngăduie măcar o clipă sufletului să surîdă. E poate singurul popas relaxant
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11796_a_13121]
-
Margareta Feraru și din nou Gabriela Omăt, în intervalul 1993-2000, pentru ca ultimele două volume ale agendelor să apară în 2001 și 2002 la Fundația Națională pentru Știință și Artă, care a preluat rolul muribundei Edituri Minerva. Al doilea eveniment privește reeditarea Memorii-lor, în 1998, cu completări documentare și publicistice realizate de Gabriela Omăt. Dar ediția critică E. Lovinescu își așteaptă continuarea și în cadrul ei ar fi ideal să se înregistreze victoriile, cuceririle documentare pentru completitudinea operei. Ceea ce nu înseamnă că nu
Ediții critice întrerupte by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12909_a_14234]
-
explicit de politic, într-un mod pretențios ca proiect și orientat, fatalmente, spre un public restrâns. Într-o altă epocă, adică astăzi, același segment calitativ al publicului poate găsi satisfacții estetice și intelectuale în lectura revistei, foarte bine aleasă spre reeditare de către Mihaela Constantinescu-Podocea și Nicolae Florescu. Cincizeci de ani nu au făcut-o să pălească iremediabil, decât în mică măsură, căci orice faptă intelectuală sau artistică este supusă inevitabil eroziunii timpului. „Caete de dor“ schimbă registrul politic al publicațiilor exilului
Din nou despre „Caete de dor“ by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12955_a_14280]
-
cercetători, interesați să reconstituie contexte, dispute, începuturile de afirmare ale unor scriitori deveniți celebri, istorii zbuciumate ale receptării unor opere ce au supraviețuit anumitor perioade. Oricât ar fi fost de importante, revistele nu intră, în mod obișnuit, în vizorul unor reeditări, ci numai în atenția unor selecții publicistice sau antologii tematice. Și totuși, în anii postdecembriști, în România, anumite reviste de excepție, cu un număr mai mic de apariții, au fost pur și simplu reluate și redate unui public interesat de
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
Cercului literar”, cu opt numere apărute la Sibiu în prima jumătate a anului 1945, unde începuseră să se afirme Negoițescu, Radu Stanca, Doinaș și alți componenți ai unei grupări ce a deschis un mare capitol în literatura contemporană. Exemplele de reeditare sau de antologare a unor reviste nu sunt foarte multe, dar poate că suficiente pentru a caracteriza un simptom de interes al istoriei literare mai recente, în virtutea căruia Editura „Jurnalul literar”, coordonată de Nicolae Florescu, și-a orientat atenția spre
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
așa cum erau și vremurile și condițiile materiale. E nevoie de continuarea efortului editorial, pentru a acoperi în volumele următoare și intervalul care a mai rămas, 1955-1960. Retipărirea revistei „Caete de dor”, una dintre cele mai importante ale exilului, e o reeditare justificată de câteva rațiuni prioritare. Prima ar fi caracterul cultural elitist al publicației, reprezentativ pentru înaltul nivel de aspirație estetică și filosofică al unui grup de intelectuali români, pur și simplu disperați, în anii ´50, de absența unor modalități firești
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
nu ni se spune nimic). Dar tocmai această situație sociologică obiectivă va fi decis elitismul publicației, ceea ce i-a asigurat, prin compensație, rezistența în timp, dovedită cu prisosință la o nouă lectură, cea de astăzi. Al doilea motiv care îndreptățește reeditarea revistei „Caete de dor” e raritatea ei „bibliofilă” (impropriu spus). În bibliotecile din România revista nu avea cum să intre, din moment ce era interzisă, ca orice ținea de exil. Nu ar fi fost de găsit în țară decât, eventual, în arhivele
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
aflat doar înaintea primelor două volume, cu entuziasm nedisimulat, în Precuvântarea la ediția princeps, G. Dem. Teodorescu (vol. I., p. XIV). Este „o caracterizare care o va însoți de-a lungul întregii sale existențe“, după cum observă, în recenta prefață la reeditare, Nicolae Constantinescu (vol. I, p. 9). Cele două aprecieri, uzând, în mod paradoxal, de o uriașă proprietate a termenilor dar dând, totuși, în același timp, impresia de convenționalism politicos însă oarecum indiferent la ceea ce se ascunde dincolo de scoarțele impunătoare ale
Un proiect național by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13006_a_14331]
-
Desigur, de la a fi citat reverențios până la a fi citit cu interes, comentat cu competență și înțeles cu profit pentru evoluția folcloristicii românești în general este o cale lungă și care rămâne de parcurs. Nu bag mâna în foc că reeditarea Proverbelor... va marca încheierea acestor exerciții de admirație mută înaintea reușitei grandioase a lui Iuliu Zanne, dar sper că măcar o parte din praful indiferenței să fie risipit. În aceste contexte, nu pot decât să salut cu efuziune reluarea, într-
Un proiect național by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13006_a_14331]
-
rămîn și cercetările și sintezele sale gramaticale, în special de morfologie a verbului; reflectate și în aplicații didactice (în Sinteze de limba română, în alte lucrări didactice de gramatică românească, majoritatea scrise în colaborare). De o intensă folosire și numeroase reeditări s-a bucurat Limba română contemporană: manual pentru studenții străini (1978-’81), scris împreună cu Manuela Saramandu și Adriana Ionescu, în care partea de gramatică ierarhizează și echilibrează foarte bine faptele de limbă în funcție de frecvența lor în uz și e ireproșabilă
Cu bucurie, la aniversare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13042_a_14367]
-
uz și e ireproșabilă din punctul de vedere al corectitudinii și al preciziei descrierii. Un domeniu deloc neglijabil e cel al permanentei readuceri în actualitate a operei unei mari personalități a lingvisticii românești: Bogdan Petriceicu Hasdeu. Profesorul Brâncuș a îngrijit reeditarea critică a unora din principalele opere ale lui Hasdeu: Etymologicum Magnum Romaniae (Minerva, 1972; Teora, 1998, primul volum), Istoria critică a românilor (Minerva, 1984; Teora, 1999), Studii de lingvistică și filologie (Minerva, 1985). Între contribuțiile sale de referință trebuie amintite
Cu bucurie, la aniversare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13042_a_14367]
-
în seria veche, coordonată de Sextil Pușcariu, a redus la minimum această parte, în volumele apărute după 1965, suprimînd comentariile (dar păstrînd, din fericire, acuratețea explicației). Toată această lungă introducere are rolul de a justifica satisfacția cu care salutăm o reeditare: Dicționarul etimologic al limbii române. Elementele latine, de I.-A. Candrea și Ov. Densusianu. Publicat prima oară în fascicule, între 1907 și 1914, din păcate neterminat (se oprește la litera P, la verbul a putea), dicționarul este una din lucrările
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
profesorului Gr. Brâncuș. Introducerea fixează cu precizie și claritate reperele istorice ale textului, îi subliniază importanța și interesul actual, rezumă istoria cercetărilor etimologice românești, îl compară cu celălalt dicționar al elementelor latine, publicat în germană, în 1905, de Sextil Pușcariu. Reeditările unor lucrări clasice ale lingvisticii românești (Hasdeu, L. Șăineanu, H. Tiktin ș.a.) sînt esențiale, în primul rînd pentru învățămîntul filologic, dar și pentru a asigura o cultură lingvistică generală unui public cultivat mai larg. Dicționarul lui Candrea și Densusianu continuă
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
microbiști, în jurul unei pizze în Testaccio, dar și acolo unde se păstrează vie memoria romanilor prin naștere sau prin adopțiune ce au jalonat cultura italiană. Doar un străin venit pentru prima dată în oraș ar putea fi surprins de numeroasele reeditări ale poeților și prozatorilor care au cultivat dialectul, de faptul că va găsi cu greu bilete la filmele lui Fellini sau de amestecul bizar de capete încărunțite și băscuțe multicolore care umplea, mai zilele trecute, sala de la Museo di Roma
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
partidului în domeniul editorial. Nu mai constituie astăzi un secret pentru nimeni faptul că în perioada comunistă funcționa un foarte performant sistem de monitorizare și „corectare” a operelor literare și că mai toate cărțile apărute între 1948 și 1989 (inclusiv reeditările clasicilor și traducerile) au suferit modificări mai mult sau mai puțin semnificative. Mult mai puțin se știe însă despre cum funcționa în mod concret aparatul cenzurii comuniste. Cum era el organizat? Exista o regulă a intervențiilor în texte în funcție de categoriile
Foiletoniști de partid și de stat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13055_a_14380]
-
2015. De asemenea a publicat versuri în mai multe antologii: Conviețuiri (Editura Beta, București, 2015), În căutarea paradisului pierdut (Editura Karta Graphic, Ploiești, 2015), Colinzile zăpezilor târzii (Editura Liric graph, Galați, 2015), Femeia omniprezentă (Editura StudIS, Iași, 2016). A urmat reeditarea cărții de debut sub titlul Desenând pe cer, vol. I (Editura Stef, Iași, 2016) și o altă carte titlul Desenând pe cer, vol. al II-lea (Editura Inspirescu Satu Mare, 2016). De asemenea a avut un dialog poetic cu Ion Vanghele
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93745_a_95037]
-
de literatura română veche și de texte religioase, Doamna Profesoară Luminița Cornea a editat și a reeditat volume și scrieri ale unor vrednici preoți și ierarhi. Mă gândesc, în mod special, la cartea preotului Ioan Graure “Cinstirea părinților” și la reeditarea volumului “pentru neam și pentru lege” al Episcopului Iustinian Teculescu. În altă ordine de idei, Părintele Arhiepiscop Ioan al Munților este unul din ierarhii de vârf ai bisericii și ai țării, un model de slujitor valoros, modest, apropiat de popor
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]