241 matches
-
că am soție iubitoare, ce-mi va dărui un fecior de toată frumusețea... Unde este conștiința mea, unde?! Și doar m-am angajat în fața colegilor că nu mă mai ating de cărți cele de pocher, evident -, ba m-am și reeducat prin muncă, trudind din greu în serile lungi, de iarnă, să-i învăț pe șoferi tot ce știam... Să mai torn o dungă, dom' pro'esor, că-s trist... Noroc! Noroc! Și dumneavoastră sînteți trist. Mă întreb dacă ești întreg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Comunității din Roman XE "Roman" și a posibilității de a cumpăra (vezi infra), În vagoane (nu În toate) bomboane, lămâi, zahăr - și În special căldarea și cana, după cum am menționat mai Înainte 5. În chestiunea apei, evreii din vagoane trebuiau „reeducați”. Nimic nu-i putea convinge că de acum Încolo li se va permite să bea apă când voiau - și, cel puțin În prima zi de călătorie, au avut loc adevărate lupte pentru dreptul de a bea, care s-au terminat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
mai departe pe linia distrugerii individualității: deținutul trebuia să calce în picioare tot ce avea mai scump - soția, familia, prietenii, credința. În faza a patra, primit fiind în grupul „Organizația deținuților cu convingeri comuniste”, el trebuia să demonstreze că este „reeducat”, fiind silit să conducă procesul de reeducare a celui mai bun prieten al său. Prin asemenea metode, orice fost adversar eliberat din închisoare devenea incapabil să se mai opună, să-și păstreze individualitatea și independența de gândire. Nu era afectat
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Că a fost racolat de Securitate, prin generalul Emi Macri, direct implicat în represiunea din Valea Jiului. Organul de represiune nu l-a lichidat pe liderul minerilor, ci s-a gândit să facă din el un aliat. Dobre nu a fost reeducat și nici torturat, ci a acceptat el însuși, deși fusese impecabil ca lider al greviștilor, să se înroleze de partea autorităților, trădând cauza protestatarilor. Cu siguranță că Securitatea l-a amenințat pe Dobre cu suprimarea familiei, iar liderul minerilor a
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fi „cumințiți”, asemenea minerilor care se revoltaseră cu zece ani mai devreme, în 1977. Cel care îi amenința astfel pe muncitorii de la IABv știa că minerii protestatari de odinioară fuseseră chemați în instanță și deportați, iar cei care rămăseseră fuseseră reeducați ideologic ori supravegheați intens de membrii poliției secrete, Securitatea. În ciuda acestor amenințări, muncitorii brașoveni își continuă protestul colectiv, pentru că nu mai au ce pierde, considerându-se oricum muritori de foame: „Ce se mai poate întâmpla șse întreba unul dintre ei
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
chiar dacă nu prin agresiunile fizice extreme și de anvergură din cadrul fenomenului Pitești. Așa încât unul dintre cuvintele-cheie ale recuperării ideologice a protestatarilor brașoveni care „trădaseră” clasa muncitoare a fost tocmai reeducarea. Documentele de la procesul muncitorilor indică limpede că inculpații „se pot reeduca sub supravegherea unor colective de muncă”, drept care, deși condamnați la închisoare, ei vor fi trimiși la „muncă corecțională”, în scopul reeducării „infractorilor”: aceștia vor presta „muncă corecțională în unități socialiste” (Arsene, 1997, vol. 1, pp. 234-235; Filichi, 1994, p. 71
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
uzină, înainte de declanșarea marșului, le replică elocvent acestora în modul următor: „Băi, nu vă convine, vă trimit în Valea Jiului” (Oprea și Olaru, 2002, p. 19). Sensul era acela că protestatarii vor fi deportați în Valea Jiului cu scopul de a fi reeducați, așa cum fuseseră reeducați și minerii care protestaseră în august 1977. După greva acestora, zona fusese învăluită de Securitate și mare parte dintre greviști, deportați; câțiva făcuseră chiar închisoare. În 1987, Valea Jiului devenise, sugera respectiva autoritate a IABv, o fortăreață a
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
marșului, le replică elocvent acestora în modul următor: „Băi, nu vă convine, vă trimit în Valea Jiului” (Oprea și Olaru, 2002, p. 19). Sensul era acela că protestatarii vor fi deportați în Valea Jiului cu scopul de a fi reeducați, așa cum fuseseră reeducați și minerii care protestaseră în august 1977. După greva acestora, zona fusese învăluită de Securitate și mare parte dintre greviști, deportați; câțiva făcuseră chiar închisoare. În 1987, Valea Jiului devenise, sugera respectiva autoritate a IABv, o fortăreață a Securității, care ar
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
august 1977. După greva acestora, zona fusese învăluită de Securitate și mare parte dintre greviști, deportați; câțiva făcuseră chiar închisoare. În 1987, Valea Jiului devenise, sugera respectiva autoritate a IABv, o fortăreață a Securității, care ar fi fost aptă să-i reeduce și pe protestatarii brașoveni! La reîntoarcerea muncitorilor în Brașov, după decembrie 1989, când este legalizată „Asociația 15 noiembrie 1987”, foștii protestatari recunosc într-unul dintre colegii lor de asociație o victimă care acceptase colaborarea cu anchetatorii-torționari și „piteștizarea”. Acesta fusese
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
secolului trecut. Geta Dan Spânoiu era femeie de serviciu la o farmacie, Aurora Liiceanu făcea curățenie la o grădiniță de copii, Grigore Nicola - muncitor într-o fabrică, Mioarei Moțescu i se făcuse aceeași cinste, de a lucra și a se reeduca ca filatoare.... Ceea ce m-a contrariat în acei ani a fost faptul că nu toți colegii de breaslă condamnau această înscenare grotescă, unii considerau că cei implicați în această afacere își meritau soarta, că au primit ce au căutat etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
niște gunoaie. A treia faza presupunea să începi să faci și tu ce fac ei, adică să-ți torturezi propriii tovarăși de suferință la comanda lor. Într-o a patra și ultimă fază, pentru a dovedi că ești cu adevărat „reeducat”, trebuia să ai inițiative proprii, să fii „creativ” în chinuirea celorlalți, descoperind, eventual, noi procedee de tortură (Uricaru, 2000). Metodele de tortură folosite în procesul reeducării au implicat atât tehnici mentale, cât și fizice. Tortura fizică a inclus bătaia, strangularea
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
durea îngrozitor. și ca de la o mare depărtare auzeam o voce cunoscută: „Bandiților, criminalilor, să vă faceți demascarea, să spuneți tot ceea ce n-ați spus la anchete, să-i demascați pe toți dușmanii clasei muncitoare și după aceea să vă reeducați... Nereeducați nu veți scăpa de aici...Veți muri aici... De mâna noastră veți muri...”. Era vocea lui Țurcanu. Auzeam numai frânturi din acest discurs funebru - durerile de cap mă amețeau, iar starea în care mă aflam mă îngrijora și mai
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
lipsește pentru a completa o anumită cantitate sau întregul; - defectuozitatea - se referă la ceea ce determină un deficit; - infirmitatea - desemnează diminuarea notabilă sau absența uneia sau mai multor funcțiuni importante care necesită o protecție permanentă, fiind incurabilă, dar care poate fi reeducată, compensată sau supracompensată. După unele date UNESCO, infirmitatea s‑ar limita numai la deficiența locomotorie; - invaliditatea - implică pierderea ori diminuarea temporară sau permanentă a capacității de muncă; - perturbarea - se referă la abaterile de la normă. Aspectul funcțional - incapacitatea - reprezintă o pierdere
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
să exemplificăm cu ajutorul bateriilor de exerciții folosite pentru a consolida învățarea citirii la persoanele cu deficiențe motorii și afecțiuni cerebrale care suferă și de tulburări vizuale sau folosirea unor pictograme ce asociază imaginea unui cuvânt scris și pronunțat pentru a reeduca o tulburare lexico‑semantică la o persoană cu traumatism cranian. Tendința utilitară folosește calculatorul, instrumentele de scriere și de calcul drept elemente auxiliare prețioase în perioada școlarizării. Fără să fie instrumente rezervate doar copiilor cu deficiențe severe, ca în cazul
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
asupra principiilor și strategiilor educației permanente, o carte care se ambiționează să prezinte o „tehnologie a influențării comportamentului uman”, o modalitate de formare a atitudinilor pornind de la grupurile umane. N. Radu vede în „valorile relaționale” șansa de a forma sau reeduca trăsăturile de personalitate. Nici o trăsătură nu este complet independentă de lumea înconjurătoare, ci, dimpotrivă, „legată și dependentă de ea”, aceste relații-valori „leagă indivizii între ei în forme concrete”, ele exprimă un suport educativ cu ajutorul căruia „putem forma sau îmbogăți trăsăturile
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
izbutit la scară națională. Ar Însemna să le recunoști comuniștilor o rigoare și o consecvență pe care nu le-au avut, În pofida momentelor de vârf ale inițiativelor lor (deportări, campanii de arestare, asasinate politice). Că românii nu au putut fi reeducați transpare cu ușurință din aceea că și-au păstrat intacte reflexele de supraviețuire. Indiferent cum calificăm sub raport moral acest lucru - care, uneori, a apărut ca „retragere din istorie”, iar alteori, pur și simplu o complicitate cu beneficii momentane, reduse
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
arhetip vs anarhetip. La ce mă gândesc: societățile totalitare, societatea comunistă În speță, s-au construit având drept ideal un model ideologic unic și centrat, modelul omului nou. Societatea comunistă și-a propus să creeze o nouă tipologie umană, să reeduce oamenii În spiritul unei pedagogii de masă, să le inducă un mesaj unificat. Ea dorea să inducă un model standardizat de comportament, de gândire și de raportare la lume, la societate. Nu intru În amănunte, se poate discuta de unde provine
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sfântului Pavel) ori gnostice (cum arată Alain Besançon). Ceea ce mă interesează este că societatea comunistă, ca o societate totalitară ce se respectă, a construit un asemenea scenariu explicativ sau adevăr unic, pe care Îl impunea cetățenilor săi, dorind să-i reeduce printr-o uniformizare a viziunilor. Or, ceea ce s-a Întâmplat după Revoluție, desemnat de Ruxandra prin termenul contra-reeducare, este procesul contrar, mai Întâi de negare a scenariului explicativ unic propus de totalitarismul comunist, și apoi de pulverizare a lui Într-
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nivelul cuplului dictatorial (Ceaușeștii), la nivelul Comitetului Central sau al potentaților locali... Altfel nu s-ar mai fi găsit nici cea mai mică disponibilitate pentru schimbare, speranță ori fugă de comunism. Corin Braga: Dar Ruxandra spune că da. Am fost reeducați cu toții, ca dovadă inclusiv reacțiile minerilor acum, În postcomunism, mai ales În 1990. Reacții masificate... Marius Jucan: Minerii au fost manipulați, desigur, dar ei nu reprezintă toată societatea românească. Ruxandra Cesereanu: Reeducarea nu a reușit În România În forma ei
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
României, câteva sute, atâți câți au fost ei, cel mult o mie. Această rezistență a existat În paralel cu Gulagul, pentru că ultimii luptători din munți au fost capturați și executați În 1962. Corin Braga: De aceea nici nu au fost reeducați... Mihaela Ursa: Susțin observația Sandei că ar trebui departajate tipurile de reeducare. Mi se pare, Ruxandra, că vorbești În textul tău În aceiași termeni - confundându-i de fapt - despre necesitatea de-a inversa procesul reeducării, pentru generațiile care au trecut
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care le am sunt de ordin tehnic. Una ține de diacronia și de modul În care diferitele straturi ale culturii din perioada comunistă se lovesc sau se freacă Între ele. De pildă, nu cred că ieșirea din Închisoare a celor „reeducați” a difuzat, la nivel social, efectul unui model concentraționar. Ceea ce face textul-pilot este să extrapoleze un model concentraționar la nivelul Întregii societăți. Paradoxul În toată povestea aceasta este absolut limpede: În primul rând, dacă luăm cazurile mari, Noica, Steinhardt etc.
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
proces continuu de lobotomizare ideologică. Or lucrul acesta, slavă Domnului, nu s-a Întâmplat. Modelul este mult mai eterogen. Fiecare dintre noi poate confirma acest lucru. Nu citeam numai Marx (ceea ce nu e rău...), Dej sau Ceaușescu. Noi ne-am „reeducat” de la sine - unii, prin providența profesorilor de care am avut parte (cazul meu concret). Lucrul acesta trebuie neapărat demonstrat. Bibliotecile noastre personale sunt biblioteci contra-culturale. În momentul În care, de pildă, mie mi se sugerează că am fost „spălat” (brainwashed
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sine - unii, prin providența profesorilor de care am avut parte (cazul meu concret). Lucrul acesta trebuie neapărat demonstrat. Bibliotecile noastre personale sunt biblioteci contra-culturale. În momentul În care, de pildă, mie mi se sugerează că am fost „spălat” (brainwashed) sau „reeducat” până prin ’89 sau că sunt produsul unei anumite „reeducări” programate, atunci, psihologic vorbind, mă simt ofensat și probabil că această ofensă poate fi extinsă asupra foarte multor oameni, care ar fi dispuși să accepte acest termen. Eu spun doar care
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Gulag, despre memorialistica Închisorilor din România, În care am demonstrat și cum s-a cedat, dar mai ales cum s-a rezistat În Închisorile comuniste, să vin acum cu o teorie prin care să susțin că deținuții politici au fost reeducați și au răspândit reeducarea. Tocmai de aceea au făcut Închisoare, fiindcă erau refractari la spălarea creierului și la implantul ideologic. Să o iau de la capăt, deci. Regimul comunist din România a inițiat un proiect de dresare și reeducare a populației
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ci fiindcă experimentul prinsese rădăcină, iar populația fusese Îngenuncheată. Deținuții politici care au supraviețuit și au ieșit din Închisoare au format niște insule tăcute, care abandonaseră protestul, fiindcă erau timorați de ceea ce pățiseră. O parte dintre ei, o minoritate, fuseseră reeducați și aveau reacții schizoide. Alții, foarte puțini, mai aveau totuși curajul să povestească ce se Întâmplase În Gulag. Existau, prin urmare, trei tipuri de deținuți eliberați din Închisori: tăcuții nereeducați (majoritatea), „limbuții” nereeducați (care povesteau pătimaș despre Gulag și Își
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]