133 matches
-
era o probă de călire a legionarilor vizând un antrenament terorist pentru rezistența În munți, iar marxizarea lor o trambulină pentru infiltrarea În posturi-cheie ale regimului comunist. Cea mai paradoxală acuză de la proces a fost aceea de a proiecta asupra reeducaților imaginea unor kamikaze camuflați, victime care au acceptat schingiuirea pentru a-i compromite pe călăi; cum altfel decât printr-o absurditate ar fi putut Puterea să justifice sadismul și zelul torționarilor!? Astăzi se știe că o mare parte dintre capii
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
de Securitate pentru a-i face pe martori să joace un rol prestabilit. După executarea lui Eugen Țurcanu (unii mărturisitori susțin posibilitatea unui Țurcanu căit Înainte de moarte) ia naștere În detenție contrare educarea, dificilă cu atât mai mult cu cât reeducații (victime-călăi) dobândiseră reflexe de dedublare schizoidă. Marcel Petrișor povestește despre tehnica unui deținut care, pentru a-i dez-reeduca pe cei trecuți prin Pitești, apelează tot la declanșarea groazei și spaimei, dar la un catharsis invers, cu scop contrare educator. La
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
puțin recalcitranți la ideea de reeducare pe care o parte dintre victime au acceptat-o În cele din urmă. Autocritica era obligatoriu secondată de elogiul adus comunismului și Partidului unic și tocmai acesta era lucrul care dezamăgea profund În lepădarea reeducaților. Despre reeducarea de la Aiud mărturisește pe Îndelete Petre Pandrea, el Însuși, parțial măcar, un astfel de reeducat. În 1961 a Început să funcționeze un regim de reeducare ideologică și intelectuală, mai exact de „ameliorare” a deținuților intelectuali În cadrul așa-zisei
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
liberi"232. Și dacă lucrurile stau așa, orice reeducator trebuie să-și ajute deținuții să renască, să priceapă că există cineva, undeva care-i vede, îi controlează și, mai presus de toate, îi iubește. Dar pentru asta trebuie mai întîi reeducate cadrele, internate într-un centru de recuperare religioasă, pentru a primi ceea ce atîta amar de vreme le-a lipsit: dragostea față de semeni, iubirea și respectul, deschiderea sufletească și sinceritatea totală față de deținuți. Dacă pușcăria e sursă a nenumărate defecte și
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
organismului, dificultățile individului în executarea de activități și problemele întâmpinate prin implicarea în diferite situații de viață; * infirmitate desemnează diminuarea notabilă sau absența uneia sau mai multor funcțiuni importante care necesită o protecție permanentă, fiind incurabilă, dar care poate fi reeducata, compensata sau supracompensată. Conform UNESCO, infirmitatea se limitează numai la deficiență motorie; * invaliditatea implică pierderea sau diminuarea temporară sau permanentă a capacității de muncă; * perturbarea se referă la abaterile de la normă.10 . 2. Aspectul funcțional incapacitatea desemează un numar de
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
mi aduc aminte, am dat odată o palmă unui copil și-mi pare rău acum...” Apoi povestește că într-un lagăr de internare a tinerilor infractori, unde aceștia nu mai puteau fi stăpâniți, a adus din alt lagăr 12 (?) tineri reeducați, care în scurt timp au făcut ordine. „De fapt nu știu ce se petrecea în dormitorul băieților, dar a doua zi cel mai recalcitrant dintre ei devenea blând ca un mielușel”. Tocmai momentul cheie al reeducării, al transformării psihice îi scapă. Pedagogul
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cu tribună și bănci pentru auditoriu. Era sfârșitul lui Martie 1964. Eram în mare număr, împănați cu ciripitori, mai mult de 400-500 de oameni. Așteptam pe bănci; milițienii erau înșirați lângă pereți. Pe estradă, la tribună au apărut cinci șase reeducați. Îl cunoșteam doar pe avocatul Stere Mihalexe, un fost legionar, mereu pe poziție oportunistă. M-am gândit totdeauna cum se face că unii dintre cei care păreau că sunt oameni devotați crezului creștin și românesc ajung în brațele adversarului și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
duhovnicești de care voi avea parte. Dumnezeu avea proiecte cu fiecare dintre noi; după două-trei zile, s-a făcut alt aranjament. Am fost repartizat cu Marin Naidim și alți 20, în fosta Capelă ortodoxă, care ajunsese club și bibliotecă pentru reeducați. Se construise și un perete de zid care împărțea curtea mare a secțiilor. În cea din fața dormitorului aveam libertatea să stăm și noi. Supravegherea era formală și puteam să trecem în cealaltă curte. Neoficial, ciripitorii trebuiau să informeze ce facem
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
am stat-o la spital, am mai stat la Salcia o parte, că nu m-a’ eliberat imediat... A venit un control al Securității și anchetatori care mie mi-au spus că n-am avut un comportament demn de un reeducat, și că dacă ar fi fost după părerea lor trebuia să mai stau vreo câțiva ani... La constatarea asta... mă așteptam să nu mă lase, dar când am stat de vorbă cu prietenii mi-am dat seama că mă mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
are ce face cu noi... Cu toată activitatea asta nu reușea să ne reeduce, ci ne educa în continuare în spirit anticomunist... Când am ajuns eu grupul de moldoveni era deja acolo, da’ n-au avut curaj... Ei făceau pe reeducații, dar n-au putut să facă nimica, n-au avut curaj, că erau numai câțiva, și în condițiile alea, cu sute de alți deținuți în jurul lor... Nu au fost bătuți de ceilalți deținuți cât doar ignorați sau huiduiți... Cât ați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
era mozaic și pe el era o rogojină, și pe aia dormeam. Ați apucat să vorbiți cu Zbranca? Cum să nu? Păi, stăteam seara, povestea el de viața lui de la Câmpulung, de baluri și de toată tinerețea lui. Nu părea reeducat, dacă vorbea așa deschis... Era destul de deschis și noi ne consideram deja o clasă aparte. Ni s-o schimbat concepția... Cât timp ați stat la Gherla? Până în iunie ’51, când s-a terminat pedeapsa de 3 ani. Ne-o scos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Tot un brigadier ar fi spus că io nu sunt reeducat, și eu am spus: Domnule, eu nu am nevoie de reeducare. Eu sunt educat de părinții mei pân’ la vârsta de șapte ani. Io nu am nevoie să fiu reeducat! Bine că și pentru expresia asta am avut iar 14 zile de izolare... Și să zâce că trebuia să mă elibereze în decembrie ’63, și pentru acest motiv m-a’ mai ținut până în aprilie ’64. Eram așa de distrus în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
de canoanele regimului comunist și a proliferat în tiraje 318 necunoscute perioadei interbelice, cu "îmbunătățiri" vizibile de la an la an. Partidul și-a impus monopolul asupra adevărului printr-o cantitate sufocantă de tipărituri pentru copii, prin care trebuiau, de fapt, reeducați părinții vinovați că știau încă prea bine istoria de altă dată. Memorii și uitări de școală primară În următoarele decenii, "istoria patriei" pentru școlarii de clasa a IV-a a fost dominată de condeiul sfătos al profesorului Dumitru Almaș, asociat
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
să fie zelos în adularea figurii lui Ceaușescu, printr-o propagandă la scară uriașă, glorificări în presă etc.: izbucnise un fel de isterie de manipulare și falsificare a realității. La un an de la revolta brașovenilor, după ce zona fusese învăluită și reeducată (la fel ca în Valea Jiului), în 1988, Ceaușescu se deplasează într-o vizită de lucru în care mizează pe o cacealma regizată cu mult efort, vizitând IABv și mimând că relația între șeful statului și foștii protestatari era amiabilă. Era
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
2 sau 3 iunie, când Andrei Andreev a încercat să-l bată la camera 72 pe Cezar Tănase. A doua zi, acesta a raportat totul directorului, care a încercat să liniștească lucrurile, spunând că nu dorește să mai audă de reeducați și nereeducați, întrucât Târgu Ocna e sanatoriu și nu se face politică. Discursul său va fi raportat de Pătrășcanu inspectorului Nemeș pe 26 iulie 1950, cu scopul de a-l înlătura pe Danieliuc, pe care îl simțea împotriva acțiunii. Deși
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
de vorbă cu o persoană sus-pusă care i-a spus că acțiunea nu mai este bine văzută de regim, în urma unui caz de la Canal despre care se auzise în străinătate (probabil uciderea doctorului Simionescu), dar că să fie liniștit, deoarece reeducaților li se va găsi de muncă. Țurcanu n-a vrut să spună despre ce oficial era vorba, în ciuda insistențelor lui Popa2. Foarte curând avea să fie sesizat un puternic conflict, chiar dacă mocnit, între Popa și Țurcanu, din cauză că primul era sprijinit
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
secția muncă silnică, unde a stat cu Virgil Lungeanu, Gheorghe Parizianu și Gheorghe Costea. A cunoscut acțiunea violentă la camera 3-parter începând cu luna martie 1950. Mihai Iosub l-a avertizat să aibă grijă ce spune, întrucât în cameră sunt „reeducați” de la Suceava. Torturile au fost declanșate de către Maximilian Sobolevschi, care le-a spus celor din cameră că un grup de deținuți s-a hotărât să o rupă cu trecutul și să se reeduce. Bătaia a fost oprită de către Adrian Prisăcaru
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
pierdut cunoștința. A fost întins pe un prici și lovit sistematic cu curele, de la cap la picioare, agresorii schimbându-se între ei când oboseau. Pentru că leșina des, bătăușii vărsau apă peste el ca să îl trezească și îi strigau: „Noi, tinerii reeducați, cei care înainte am fost sub comanda ta, te vom distruge. Tu ești vinovat de soarta noastră, iar noi vom smulge de la tine tot ce știi, tot ce n-ai declarat la Securitate”. Supliciile au continuat câteva zile2. Oprișan era
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Duduța l-au înfruntat: „Cine ești tu? Și cum îndrăznești să ne insulți și să ne faci bandiți?”2, însă răspunsul a venit sub forma schingiuirilor. Enumeră torturile îndurate: trântit pe spate, cu capul țintuit la podea de bocancul unui reeducat și cu mâinile imobilizate de alții, a fost lovit la tălpi până a leșinat. Lovit apoi pe spate până la leșin, a fost bătut timp de o săptămână. Căpitanul Măgirescu era bătut de fratele său, Eugen, în fața lui Timaru, care trebuia
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
dar și crearea, „omului nou”. Deținuții trecuți prin Pitești urmau să fie și viitori delatori din rândul intelighenției. Inițiatorii acțiunii scontau pe păstrarea conspirativității prin implicarea torturaților în represiune și prin compromiterea tuturor. Totuși, treptat și cu foarte puține excepții, reeducații și-au regăsit echilibrul și verticalitatea, spune Merișca 2. Istoricul Dennis Deletant argumentează că Alexandru Nicolschi este coordonatorul experimentului de la Pitești, care urmărea să inspire teroare adversarilor regimului, dar și să distrugă personalitatea individului. În același timp, Deletant leagă sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
exista scăpare - nici măcar în moarte, decât cu totul accidental. Prin urmare, discuția trebuie centrată asupra transformărilor suferite de victime după încetarea violențelor, și nu pe acțiunile întreprinse sub presiunea torturilor. Au existat câteva cazuri tragice de înspăimântare viscerală. Termenul de „reeducat” este inexact, întrucât mișcarea nu urmărea înlocuirea vechilor credințe cu cele comuniste, ci, pur și simplu, distrugerea primelor. În ceea ce privește sintagma „creier spălat”, ea este justă doar dacă admitem că spălarea creierului urmărea introducerea spaimei, și nu a vreunei scări de
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
inspirată și foarte concludentă a lui Calciu Dumitreasa. Procesul a fost pe plan intern un nou „fiasco”. Ura lor nemăsurată a inventat ca mijloc de răzbunare oarbă „Cazimcă” unde au murit: Vică Negulescu, Costache Oprișan, Pavel Grimalschi, iar din cei „reeducați”, Dan Dumitrescu, Aristotel Popescu, Nuți Pătrășcanu, adică șase din șaisprezece, toți oameni tineri și viguroși. Pavel Grimalschi vechi legionar, inginer agronom originar din Soroca, cunoscut de-al lui Nicolschi, fusese condamnat la moarte în regimul Antonescu, în contumacie, căci reușise
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
șezând, cu tălpile pe ciment, cu privirea la vizetă și mâinile pe genunchi. Această poziție provoca în timp o ptozare a ficatului și îmbolnăvirea lui gravă. Cei care au respectat-o cu strictețe ca Aristotel Popescu (Aligo) sau Dan Dumitrescu, „reeducați” de la Pitești, au murit de ciroză hepatică. Pentru a oferi cititorului o imagine mai clară a scopului pe care l-a avut barbaria de la Cazimcă, trebuie să-i mai furnizăm câteva informații și anume: Procesul torționarilor de la Pitești și Gherla
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
căci cel de-al patrulea, Nuti Pătrășcanu, își încheiase drumul în această lume, drum semănat cu ghimpii trădării, dar și ai ispășirii. După moartea lui Nea Vică și dispariția fără urmă a lui Grimalschi, rămăseseră în celula patru, cei doi „reeducați”, care s-au stins curând și ei, fiecare în alt mod: Dan Dumitrescu, a murit bolnav de ficat, în realitate de ulcer perforat, conștientizând că se lăsase înșelat de securiști. Plângea și țipa la ușa celulei cerând o cât de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de către vibrațiile care au loc între dosul limbii și peretele faringian. În primul caz seamănă cu sunetul h și se întâlnește mai des decât cel din a doua variantă. Această substituție laringiană a s-ului pare cel mai greu de reeducat și tinde să persiste cel mai mult în vorbirea curentă. La această grupă următoarele greșeli de articulație sunt printre cele mai comune: t - folosit pentru c; d - folosit pentru j și invers, n - folosit pentru d și t, m - folosit
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]