133 matches
-
a trăi sau a muri, dar fără nuanțele unei descompuneri fizice și psihice, cu un conținut intransigent, ascensional și, desigur, testamentar. Mihai Rădulescu va insista, la rându-i, pe similaritatea schingiuirilor din reeducare cu martiriile creștine, cu specificarea că martiriul reeducaților a fost mai Îndelungat decât acela al sfinților creștini 23. De altfel, tot scenariul reeducării este pus de Mihai Rădulescu În paralel cu martiriul lui Hristos, până și În elementele sale colaterale: astfel, autoritățile penitenciare ce au știut și au
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Împotriva propriei persoane. Împotriva propriei lui existențe. Se pune total În slujba adversaruluiă”25. Dumitru Gh. Bordeianu, o victimă silită să devină călău efemer ce vede În fenomenul Pitești o satanizare intensă, vorbește despre „mlaștina disperării” În care se aflau reeducații, despre o disperare maculată și solitară. El este silit să Îl lovească tocmai pe cel pe care-l considera a fi mentorul său; Îl lovește confuz, incapabil să mai gândească, și comentariul său este autoculpabilizator: „Că am lovit tare sau
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
pe chip atunci când schingiuiau ca niște „câini dresați pentru urmărirea vânatului”34. Constantin Cesianu, preocupat și el de problema „piteștizaților”, consideră că victimele-călăi erau hibrizi tocmai din cauza conținutului lor subuman și schizoid. Deși nu a cunoscut reeducarea (dar a Întâlnit reeducați), el explică bestialitatea fenomenului Pitești prin Încercarea de compromitere a tuturor, prin dezumanizarea oricum și oricând: „Excesele la care se dedau, libertatea pe care o aveau de a face orice dintr-un om procurau o imensă satisfacție acestor tineri, care
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
sa de torționari era fecalizarea victimelor: acestea erau astfel reduse la stadiul de excremente și, În același timp, silite să consume excremente, ca să Își uite și să-și piardă umanitatea. Terciul din Închisoare prilejuia, la rândul lui, o tehnică aparte: reeducații erau siliți să grohăie, imitând porcii, și apoi să rămână muți: „Nu aveam voie să vorbim Între noi, pentru că porcii nu vorbesc”. O mărturie impresionantă despre fenomenul reeducării este aceea a lui ștefan Ioan I. Davidescu (Călăuză prin infern). Cu
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
acolo, altfel mărturia riscă să fie fabulatorie, iar respectivii mărturisitori niște impostori. Apoi, mărturisitorii, Înainte de a scrie, trebuie să aibă niște martori În viață care să Îi poată verifica și controla 39. Nimeni nu are dreptul să-i judece pe reeducați, afirmă autorul, În afara lui Dumnezeu și a reeducaților Înșiși. Gheorghe Calciu-Dumitreasa, un alt reeducat, dar recuperat, susține la rândul său (În prefața la cartea lui D. Bacu - Pitești, centru de reeducare studențească) că profanii de Pitești nu au dreptul să
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
respectivii mărturisitori niște impostori. Apoi, mărturisitorii, Înainte de a scrie, trebuie să aibă niște martori În viață care să Îi poată verifica și controla 39. Nimeni nu are dreptul să-i judece pe reeducați, afirmă autorul, În afara lui Dumnezeu și a reeducaților Înșiși. Gheorghe Calciu-Dumitreasa, un alt reeducat, dar recuperat, susține la rândul său (În prefața la cartea lui D. Bacu - Pitești, centru de reeducare studențească) că profanii de Pitești nu au dreptul să mărturisească și să judece experimentul de aici, care
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Înainte de a scrie, trebuie să aibă niște martori În viață care să Îi poată verifica și controla 39. Nimeni nu are dreptul să-i judece pe reeducați, afirmă autorul, În afara lui Dumnezeu și a reeducaților Înșiși. Gheorghe Calciu-Dumitreasa, un alt reeducat, dar recuperat, susține la rândul său (În prefața la cartea lui D. Bacu - Pitești, centru de reeducare studențească) că profanii de Pitești nu au dreptul să mărturisească și să judece experimentul de aici, care trebuie redat de victime și călăi
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
era o probă de călire a legionarilor vizând un antrenament terorist pentru rezistența În munți, iar marxizarea lor o trambulină pentru infiltrarea În posturi-cheie ale regimului comunist. Cea mai paradoxală acuză de la proces a fost aceea de a proiecta asupra reeducaților imaginea unor kamikaze camuflați, victime care au acceptat schingiuirea pentru a-i compromite pe călăi; cum altfel decât printr-o absurditate ar fi putut Puterea să justifice sadismul și zelul torționarilor!? Astăzi se știe că o mare parte dintre capii
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
de Securitate pentru a-i face pe martori să joace un rol prestabilit. După executarea lui Eugen Țurcanu (unii mărturisitori susțin posibilitatea unui Țurcanu căit Înainte de moarte) ia naștere În detenție contrare educarea, dificilă cu atât mai mult cu cât reeducații (victime-călăi) dobândiseră reflexe de dedublare schizoidă. Marcel Petrișor povestește despre tehnica unui deținut care, pentru a-i dez-reeduca pe cei trecuți prin Pitești, apelează tot la declanșarea groazei și spaimei, dar la un catharsis invers, cu scop contrare educator. La
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
puțin recalcitranți la ideea de reeducare pe care o parte dintre victime au acceptat-o În cele din urmă. Autocritica era obligatoriu secondată de elogiul adus comunismului și Partidului unic și tocmai acesta era lucrul care dezamăgea profund În lepădarea reeducaților. Despre reeducarea de la Aiud mărturisește pe Îndelete Petre Pandrea, el Însuși, parțial măcar, un astfel de reeducat. În 1961 a Început să funcționeze un regim de reeducare ideologică și intelectuală, mai exact de „ameliorare” a deținuților intelectuali În cadrul așa-zisei
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
din armată știu că provocarea este să scapi de vechile obișnuințe și să le înlocuiești cu unele noi, începând cu modul de a gândi și, în același timp, încurajând noile comportamente și reacții. +++ Epilog Dacă ați încercat vreodată să vă „reeducați” cu privire la un obicei precum fumatul, mâncatul în exces sau ticurile verbale, atunci știți că reinstruirea cere timp și tărie. +++ Ideea 99. Keyoka Încă odată, japonezii ne ajută cu un concept important, care poate face eforturile noaste de instruire incredibil de
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
al oamenilor, de pildă înainte de ’89 oamenii erau doar niște existențe goale, existau în virtutea unor legi sau a unor decrete, odată născuți începeau să existe vegheați de grija părintească a partidului, cei care încercau să mai și trăiască erau repede reeducați și readuși pe calea cea bună prin diverse mijloace de constrângere, anihilându-ți dorința de a trăi nu făceau decât să te ucidă încet, îngăduindu-ți totuși să exiști ca supremă valoare de a fi, după ’89 mulți oameni au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
basmelor, lui Marius îi este greu să uite coșmarul imensului masacru la care el fusese martor și participant. Psihicul său, epuizat datorită tensiunii nervoase acumulată în zilele și nopțile când nu putea fi sigur nici măcar de clipa imediat următoare, trebuia reeducat pentru a reveni la normalitatea pașnică a prezentului. Uneori, târziu în noapte, locul binefăcătorului somn era înlocuit cu viziunile atroce ale coșmarurilor din care se trezea lac de sudoare cu sentimentul copleșitor că undeva în întuneric ceva îngrozitor pândește, gata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
a mea, ași trăi zadarnic. N-ar fi fost vorba, firește, să-mi asemui persoana mea socială cu a împăratului Chinei, cum am citit mai târziu, care din împărat a ajuns simplu cetățean și comuniștii, în loc să-l împuște, l-au ,reeducat", făcîndu-l - credeau ei - să simtă că bucuria simplă de a împleti un coș sau de a confecționa tălpi de papuci e mai mare decât aceea de a guverna China. Chestia asta o făcea și Tolstoi, când și când îl apuca
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
fusese acela care mă susținuse în acele comisii care decid dacă trebuie să se reducă pedeapsa unui condamnat. Nu e suficientă norma de muncă, contează tot atât de mult buna comportare, garanția că, odată liber, fostul deținut va deveni un cetățean complet reeducat. Acuma, de pildă, dăduse ordin să-mi primesc musafira într-o odăiță goală și să stau cu ea oricât. Ce uitucă mai sânt și eu, zise Suzy, ți-am adus o mulțime de bunătăți!" Și îmi întinse o plasă în
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mi aduc aminte, am dat odată o palmă unui copil și-mi pare rău acum...” Apoi povestește că într-un lagăr de internare a tinerilor infractori, unde aceștia nu mai puteau fi stăpâniți, a adus din alt lagăr 12 (?) tineri reeducați, care în scurt timp au făcut ordine. „De fapt nu știu ce se petrecea în dormitorul băieților, dar a doua zi cel mai recalcitrant dintre ei devenea blând ca un mielușel”. Tocmai momentul cheie al reeducării, al transformării psihice îi scapă. Pedagogul
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cu tribună și bănci pentru auditoriu. Era sfârșitul lui Martie 1964. Eram în mare număr, împănați cu ciripitori, mai mult de 400-500 de oameni. Așteptam pe bănci; milițienii erau înșirați lângă pereți. Pe estradă, la tribună au apărut cinci șase reeducați. Îl cunoșteam doar pe avocatul Stere Mihalexe, un fost legionar, mereu pe poziție oportunistă. M-am gândit totdeauna cum se face că unii dintre cei care păreau că sunt oameni devotați crezului creștin și românesc ajung în brațele adversarului și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
duhovnicești de care voi avea parte. Dumnezeu avea proiecte cu fiecare dintre noi; după două-trei zile, s-a făcut alt aranjament. Am fost repartizat cu Marin Naidim și alți 20, în fosta Capelă ortodoxă, care ajunsese club și bibliotecă pentru reeducați. Se construise și un perete de zid care împărțea curtea mare a secțiilor. În cea din fața dormitorului aveam libertatea să stăm și noi. Supravegherea era formală și puteam să trecem în cealaltă curte. Neoficial, ciripitorii trebuiau să informeze ce facem
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
am stat-o la spital, am mai stat la Salcia o parte, că nu m-a’ eliberat imediat... A venit un control al Securității și anchetatori care mie mi-au spus că n-am avut un comportament demn de un reeducat, și că dacă ar fi fost după părerea lor trebuia să mai stau vreo câțiva ani... La constatarea asta... mă așteptam să nu mă lase, dar când am stat de vorbă cu prietenii mi-am dat seama că mă mai
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
are ce face cu noi... Cu toată activitatea asta nu reușea să ne reeduce, ci ne educa în continuare în spirit anticomunist... Când am ajuns eu grupul de moldoveni era deja acolo, da’ n-au avut curaj... Ei făceau pe reeducații, dar n-au putut să facă nimica, n-au avut curaj, că erau numai câțiva, și în condițiile alea, cu sute de alți deținuți în jurul lor... Nu au fost bătuți de ceilalți deținuți cât doar ignorați sau huiduiți... Cât ați
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
era mozaic și pe el era o rogojină, și pe aia dormeam. Ați apucat să vorbiți cu Zbranca? Cum să nu? Păi, stăteam seara, povestea el de viața lui de la Câmpulung, de baluri și de toată tinerețea lui. Nu părea reeducat, dacă vorbea așa deschis... Era destul de deschis și noi ne consideram deja o clasă aparte. Ni s-o schimbat concepția... Cât timp ați stat la Gherla? Până în iunie ’51, când s-a terminat pedeapsa de 3 ani. Ne-o scos
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Tot un brigadier ar fi spus că io nu sunt reeducat, și eu am spus: Domnule, eu nu am nevoie de reeducare. Eu sunt educat de părinții mei pân’ la vârsta de șapte ani. Io nu am nevoie să fiu reeducat! Bine că și pentru expresia asta am avut iar 14 zile de izolare... Și să zâce că trebuia să mă elibereze în decembrie ’63, și pentru acest motiv m-a’ mai ținut până în aprilie ’64. Eram așa de distrus în
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
de deficiență morală (vagabonzi, cerșetori, prostituate); Fac anchete sociale: Rezolva cazurile de asistență, în limitele date de Secțiunea de muncă și prevederi sociale de județ; Controlează condițiunile de viață și educație a copiilor aflați în plasament familial; Urmăresc activitatea deficienților reeducați stabiliți în raza Sfatului Popular respectiv, comunicând ministerului, datele necesare evidentei generale; Întocmesc și țin la zi fișierul cu evidență dependenților sociali din raza Sfatului Popular respectiv; c) În materie de pensii: ... Informează și îndrumează salariații și pensionarii din raza
DECIZIE nr. 118.785 din 21 iulie 1949 privind atribuţiunile Ministerului Muncii şi Prevederilor Sociale, atribuite Sfaturilor Populare de judeţ, plasa şi oraş, prin Secţiunile de Muncă şi Prevederi Sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128952_a_130281]
-
neajunsuri în comportamentul lor social. Reeducarea personalității și lichidarea dislexiei-disgrafiei decurg paralel, se află într-o relație de condiționare reciprocă. Desigur mai există și multe alte aspecte ale folosirii psihoterapiei în cadrul tratamentului logopedic. Trebuie antrenați (și eventual instruiți sau chiar reeducați) toți factorii educaționali, mediul familial având ponderea cea mai mare. Scala factorilor de mediu cu influență negativă este deosebit de mare și depinde în fiecare caz în parte de constelație diferitelor condiții. Cert este un lucru: Fără colaborarea părinților orice inițiativă
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
liberi"232. Și dacă lucrurile stau așa, orice reeducator trebuie să-și ajute deținuții să renască, să priceapă că există cineva, undeva care-i vede, îi controlează și, mai presus de toate, îi iubește. Dar pentru asta trebuie mai întîi reeducate cadrele, internate într-un centru de recuperare religioasă, pentru a primi ceea ce atîta amar de vreme le-a lipsit: dragostea față de semeni, iubirea și respectul, deschiderea sufletească și sinceritatea totală față de deținuți. Dacă pușcăria e sursă a nenumărate defecte și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]